3,037 matches
-
la modificarea cuvintelor și la Îmbinarea lor în propoziții și fraze. Cu regulile privitoare la modificările formale ale cuvintelor se ocupă morfologia, sintaxa studiază combinațiile de cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără reflexe în plan sintactic. după cum nu există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea cuvintelor) este materialul de construcție al gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie să știe în fiecare caz în parte un elev la sfarsitul clasei a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie să știe în fiecare caz în parte un elev la sfarsitul clasei a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la modificările flexionare ale cuvintelor; obiectul ei îi constituie cuvântul, considerat atât sub aspectul flexiunii, cât și sub aspectul valorilor gramaticale exprimate de formele lui flexionare. Morfologia se ocupă astfel de paradigmele
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie să știe în fiecare caz în parte un elev la sfarsitul clasei a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la modificările flexionare ale cuvintelor; obiectul ei îi constituie cuvântul, considerat atât sub aspectul flexiunii, cât și sub aspectul valorilor gramaticale exprimate de formele lui flexionare. Morfologia se ocupă astfel de paradigmele cuvântului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la modificările flexionare ale cuvintelor; obiectul ei îi constituie cuvântul, considerat atât sub aspectul flexiunii, cât și sub aspectul valorilor gramaticale exprimate de formele lui flexionare. Morfologia se ocupă astfel de paradigmele cuvântului (totalitatea formelor lui flexionare), de categoriile gramaticale (gen. număr, caz etc.) și de clasificarea cuvintelor în părți de vorbire (clase de cuvinte caracterizate prin particularități morfologice comune în raport cu anumite categorii gramaticale și prin trăsături
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
spre exemplu la formarea familiei de cuvinte, când, operând prin comparație, elevii își pot da seama de deosebirile dintre cuvintele aparținând aceleiași familii. Exemplu: învăț învățat, învățătoare, neînvățat, învățătură, învățământ. ANALIZA MORFOLOGICA cunoaște două stadii corespunzătoare nivelului de cunoștințe de morfologie. În stadiul pregătitor, de familiarizare cu noțiunile gramaticale, analiza morfologica este de fapt un exercițiu de recunoaștere. Cand elevii învăța mai multe noțiuni se poate vorbi de un început de analiză morfologica în sens propriu, care poate fi parțială sau
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată de ciuperci ce determină apariția de granulații de culoare variabilă, alcătuite din filamente miceliene foarte fine, necloazonate, cu perete invizibil sau foarte greu de identificat și care nu formează clamydospori. Maduromicoza, formată din
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în continuare, folosind prescurtarea denumirilor din limba engleză utilizată în literatură: 1. microscoape electronice de transmisie de tip TEM, care folosesc electronii transmiși și sunt utilizate pentru studii morfologice; 2. microscoape electronice de baleiaj de tip SEM, folosite pentru studiul morfologiei suprafețelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini tridimensionale ale obiectelor cercetate; 3. microscoape electronice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
100 Å; c) imagini de baleiaj cu electroni transmiși cu rezoluție de 30 Å și d) imagine de difracție a unei zone din preparatul baleiat. 4. microscoape electronice analitice de transmisie de tip TEAM, cu aplicații în cercetările simultane de morfologie și analitice. Acest tip de microscop reprezintă o combinație între un microscop electronic de transmisie convențional, de înaltă rezoluție și un analizor de raze X. 5. microscoape electronice sistemice, aparate complexe cu funcționalitate de sistem care permit cercetări multiple, simultan
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
electroni secundari sau reflectați, precum și o imagine de raze X. Acest tip de microscop este singurul care permite vizualizarea atomilor și distribuția acestora în anumite materiale, mai ales în metale. Microscopia electronică de baleiaj (SEM) este des utilizată în evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie a porilor. Într-un studiu detaliat Krska și Pelzbauer / 122/ au urmărit influența conținutului de reticulant și a naturii mediului inert asupra morfologiei cationiților macroporoși prin microscopie electronică. schimbător umflat și d0 diametrul perlei în stare uscată. Ambele mărimi s-au determinat prin microscopie optică. Din compararea microfotografiilor electronice ale cationiților în stare uscată și umflată se remarcă faptul că prin umflare are
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
etilenglicoldimetacrilat (GMAEGDMA) modificați cu polistiren sau toluen și au obținut pentru particulele polimerice preparate în prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se realizează prin includerea perlelor de schimbători de ioni într-un mediu care trebuie să
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze și antofitoze. Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri și de viroizi. Aceste boli au fost precis definite după ce prin cercetările de microscopie electronică și alte investigații de laborator și biologice s-a determinat morfologia, structura și funcțiile virusurilor și ale viroizilor. Micoplasmozele sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli virotice și abia în a doua jumătate a secolului XX-lea s-a putut demonstra existența acestui nou grup
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cele date de virusurile patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât și proteine. Faptul că posedă enzime induce proprietatea de a avea metabolism propriu. În ceea ce privește morfologia micoplasmelor, se constată că ele sunt organisme pleomorfe (au forme variate): sferice, alungite sau ramificate, din cauză că nu au perete celular care să le confere o formă proprie; ca urmare ele își modifică forma în funcție de mediu . Celula molicutelor este alcătuită dintr-
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
NIȚĂ 69 expansiune a urmat cu strictețe gradiente pur ecologice, cel puțin până acum 500.000 de ani (Gamble 1999; Roebroeks 2006). 7. Sfidând etnografia: Neanderthalienii și societățile lor Omul de Neaderthal reprezintă indubitabil un tip endemic, european, a cărui morfologie se stabilizează către 200.000 ani (Finlayson 2005). Nu vom insista asupra statutul său taxonomic sau cognitiv, sistematic prejudiciat de propria dispariție în favoarea omului de anatomie modernă. Un număr copleșitor de argumente (Davies & Underdown 2006), pe care nu le vom
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
is that I don’t understand the Mousterian patterning!” (Binford 1982: 27). În fapt, dacă există o caracteristică a modului de viață musterian, aceasta este cu precizie tenacitatea cu care el sfidează așteptările etnografice. Uriașul consum energetic cotidian, solicitat de morfologia Neanderthalienilor - 4.000-5000 kcal pentru un adult, comparabil cu adulții din zonele arctice actuale și cu cel puțin 10% mai mare decât cel solicitat oamenilor din paleoliticul superior (Macdonald et al. 2009) -, caracterul relativ monoton și expeditiv al tehnologiei, aparent
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația populațiilor din paleoliticul mijlociu pare să fie realmente mediană, fapt bine surprins în morfologia robustă a Neanderthalienilor: suficient de performantă pentru a permite ocuparea, în perioadele climatice mai puțin ostile, a unor nișe ecologice noi și pentru susținerea unei alimentații bazate pe animalele de talie medie și mare, tehnologia musteriană, ca și organizarea socială
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Evoluția și alcătuirea geologică a bazinului hidrografic a râului Bahlui în amonte de Cotnari ca și întregul ansamblu de condiții și factori care țin de domeniul modelării externe se reflectă în peisajul geografic al acestui ținut și, în special, în morfologia sa. Relieful actual al zonei cercetate a început să se schițeze încă din sarmațian, de îndată ce apele mării care îl acoperea se retrăgeau spre actualul bazin al Mării Negre. Această retragere a dus la apariția unei câmpii de acumulare marină, fără accidente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri de relief și anume: relief structural și relief fluvio-denudațional. 3.1. Relieful structural Aspectul de monoclin al cuverturii sedimentare în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]