18,554 matches
-
o urmă de duioșie. M-a întrebat, clar: ,, Vrei să-ți produc o suferință?" Cel mai mult m-a șocat predicatul, atât de cult, de intelectual: ,,să-ți produc..." Cei doi morți pe munte (Lacul Bâlea) proptiți de o stâncă, morți de epuizare, rătăciți, fiind ceață. Unul, cu un biscuit în mână, cu rucsacul deschis, în care cealaltă vârâtă, părea să caute ceva. Trei ciobani, găsindu-i, îi duc la vale înveliți în pături, lupii, vulturii n-apucaseră să-i sfâșie
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
al unei imunități pe care o structură ierarhică a emisiunii i-o garantează moderatorului. Cîtă diferență între impenetrabilitatea profesionistă și tensiunea psihologică reală din emisiunea lui Virgil Ianțu și mîrlănia de Ferentari, la un pas de înjurătura de grijanie, de morți și de mamă, din careul lui Gheorghe. Sursa acestui fenomen, în pofida faptului că pînă acum nu i-a spus-o nimeni lui Andrei Gheorghe, este una singură, pe care i-o spun eu chiar în această clipă: prostia. Atîta tot
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
personajele afirmă că nu mai acceptă tabuuri de absolut nici un fel. Mitologia se amestecă în cotidian - desigur, prin fantastic și oniric. Comorile ascunse și dragonii par elemente la fel de "reale" ca și templele budiste (de cele mai multe ori, dezafectate). Trăim înconjurați de morții noștri. Ne ducem viața în peșteri, în case de țară, în hoteluri oarecare și chiar în orașe - sugerate uneori, nicicînd descrise. Călătorim pe jos, cu trenul, cu autobuzul (care e, frecvent, în pană), cu o barcă sau cu trenul (înțesat
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
și scenografică, de care suferă realizarea și nici de greșelile stupide care sînt presărate: este pană de curent, se vorbește despre asta, se întrerupe și super-serialul australian - al cărui titlu îl poartă și piesa - se produc drame de aici, crime, morți subite și toate astea inundate de lumină pe scenă; începutul lung - cu du-te-vino-ul directoarei teatrului și al unui protagonist pentru a găsi o scuză în fața publicului, plauzibilă pentru întîrzierea reprezentației cu Cyrano de Bergerac, care, de altfel, nu va avea
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
obicei ele sunt povestite într-o manieră plictisitoare, din cauza incapacității naratorului de a se detașa de propriul lui trecut. Jean Celeste Dimitrescu se detașează însă complet, parcă vorbește despre altcineva. De altfel, nimic nu-l intimidează, nici moartea: " La crematoriu, morții își așteaptă rândul la rotisor, într-o cameră frigorifică. Pe ușă, un număr. Un simplu număr. [...] Dacă apeși pe un buton montat la exterior, un tub cu neon se aprinde în cameră. Timpul de iluminare e scurt. Reglat de un
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
un grădinar plătit de G.P.U. Troțki a murit, prin urmare, cu un an, aproximativ, înainte de atacarea Uniunii Sovietice de Germania hitlerista... Pun o simplă ipoteză, fantezista, mai mult literară, trăznită, dacă vreți. Dacă Troțki, să zicem, colaboratorul lui Lenin (mort între timp) ar fi reușit să se debaraseze de Stalin, înfruntând cu inteligență să ieșită din comun primii ani de ascensiune ai lui Hitler; dacă ar fi înfăptuit, încă din anii 1930, '31, '32, o alianță activă cu social-democrația germană
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
prin această soluțiune tot atît de arbitrară cum a fost și acuzațiunea". Apoi aflăm în volum o petiție din 1877, redactată de Eminescu în ciornă, prin care Veronica Micle cerea pensie de urmaș, pentru ea și cele două copile, în urma morții soțului ei (mai mare cu 30 de ani decît ea) Ștefan Micle, decedat în august 1879. Se știe, din volumul de corespondență poet-Veronica Micle, cîtă îngrijorare a provocat această tergiversată cerere de pensie și cît efort a depus, în acest
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
de pene și îl spune/ zidul care poate sta și între umeri pentru cine e foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie, care devine pretext pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
mobilurile exterminării rămân în ceață, destule glasuri vorbesc de o răfuială între parteneri de afaceri deochiate, și nu de "jamesbondisme" și alte aluzii culturale. Printre timișoreni circulă zvonul că Disici și asasinii săi se cunoșteau. Fără a întina memoria unui mort, lumea se întreabă de unde avea un simplu plutonier bani să-și cumpere un "Audi". Cei care-au participat la înmormântare spun că familia polițistului decedat era departe de-a fi înstărită, iar salarul său de bugetar nu permitea, în nici un
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
niște romane ale Fiului". Analizele acestor romane (din care două capodopere și al treilea, Ciuleandra, un roman median) sînt fine și lămuritoare din perspectiva adoptată de dl Malița. În Pădurea spînzuraților, Apostol Bologa, în absența tatălui (personaj legendar în ținut, mort de tînăr), Apostol își construiește un nou model al autorității. Va fi statul, perfect substitut patern, de unde ideea de datorie față de organismul concentrat al ideii de stat. În război, își face datoria cu conștiință, de unde și rolul său în completul
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
lumina lunii și a stelelor arzînd pe cerul senin... A doua zi, sicriul răposatului așezat pe afetul de tun tras de un camion militar avea să străbată piața cu trupa defilînd exact în ritmul pasului ofițerului genist. Deviza era ca mortul să ajungă la groapă fix la momentul potrivit, nici mai devreme, nici mai tîrziu astfel încît să-l primească fără nici o întîrziere sau grabă însuși Scaraoțchi. Era un camion nou-nouț fabricat în România cu un motor american cu motorină; un
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
cu motorină; un camion urît, verzui, ca la armată și care se afla probabil în prima lui cursă, - un rodaj istoric -, cu țeava de eșapament scoțînd un sul de fum negru, norul învăluind afetul de tun pe care se afla mortul ilustru pus în cosciugul greu de stejar și înfășurat într-o pînză roșie; dacă era și-un tricolor, nu se vedea... Camionul duduia încet imitînd mersul la pas al unor cai de altădată, dar asta că nu mai erau cai
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
de stejar și înfășurat într-o pînză roșie; dacă era și-un tricolor, nu se vedea... Camionul duduia încet imitînd mersul la pas al unor cai de altădată, dar asta că nu mai erau cai, singurele animale capabile să dea morții solemnitatea cuvenită. Comparat cu vechile cortegii de odinioară ale funeraliilor naționale, acesta nu lua nici un examen; presupunînd că, pe lumea ailaltă, ar fi fost examinatori și note care să aprecieze cum se cuvine sosirea defunctului pe tărîmul celălalt. Era ceva
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
care poate îndura, iată, inclusiv crima. Și apoi, să nu uităm că balada noastră ridicată la rang național, Miorița, își face model din ciobănașul care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este răbdare aici, este indiferență. O indiferență care vine din oboseală și din solicitarea îngrozitoare la care ne
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
sacralitatea zeilor. GENERALUL: Anunțăm lumii întregi că anul acesta s-au săvârșit în țară minuni peste minuni. Pe fața pământului au apărut animale și plante nemaivăzute. Deschiși au fost ochii orbilor și destupate urechile surzilor. Mișcate picioarele ologilor au fost. Morții cei dragi au înviat. Vânturile dojenite s-au domolit, iar marea cea turbată, de-a fost certată, s-a liniștit. Bucatele și vinul s-au înmulțit. Păsările au clocit ouă de două ori, iar liliacul a dat a doua floare
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
aprinse și priveam din spatele ușilor, din spatele geamurilor, să apară minerii beznei să ne omoare soțiile și copiii, după ce ne omorâseră pe noi cu ciomegele, o noapte întreagă... Ar putea fi o sugestie... Dar noi suntem încă în viață... Și pentru morți cine vorbește?... a, da, s-a convenit să vorbească asasinii lor, cine știe mai bine ca ei cum i-au omorât? Tot ei or să le facă și albumele... și, suflete, pentru acei din noaptea de 21 spre 22 decembrie
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
salvați de la putrefacție, - fără cuget, fără simțire, fără puterea alegerii, ca cetățenii dintr-un stat... cuvînt șters apăsat, - probabil că era totalitarist, stalinist în nici un caz, din cauză că... Baronul Sâmbătă, Zeul morții, Hunganul, sau vrăjitorul cerând Baronului permisiunea de a dezgropa morții. Mortul înviat îi va aparține definitiv și îl va asculta fără crîcnire... * C. îl întreabă pe A. - Și cum e libertatea asta? - Libertatea?... face A., parcă trăgînd de timp. - Da, libertatea, nu se lăsă C. atît de tînăr și de
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
de la putrefacție, - fără cuget, fără simțire, fără puterea alegerii, ca cetățenii dintr-un stat... cuvînt șters apăsat, - probabil că era totalitarist, stalinist în nici un caz, din cauză că... Baronul Sâmbătă, Zeul morții, Hunganul, sau vrăjitorul cerând Baronului permisiunea de a dezgropa morții. Mortul înviat îi va aparține definitiv și îl va asculta fără crîcnire... * C. îl întreabă pe A. - Și cum e libertatea asta? - Libertatea?... face A., parcă trăgînd de timp. - Da, libertatea, nu se lăsă C. atît de tînăr și de curios
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
credincioasă ori necredincioasă bărbatului ei. Dacă se va trezi din somn tresărind, ea este infidelă; dimpotrivă, dacă e castă, își va îmbrățișa bărbatul cu afecțiune, trezindu-se din somn. * Roiala ca de fluturi a femeilor la țară, mai ales, în jurul mortului, la priveghi, atracția lor mai puternică decît a bărbaților. Două fete urîte, dizgrațioase, cu figuri diforme, de vreo 16-18 ani, ținîndu-se de mînă, vin țopăind spre mine, ca într-un coșmar, se opresc, mînă în mînă, și amîndouă, într-un
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
curgea din robinetele umane, se auzeau scurte horcăituri, ultimele răsuflări [...] În jur numai moarte. Și o noapte care pare să se întindă mereu ca o smoală fierbinte".), îndoielile, tatonările înainte de fuga din închisoare ("Va trebui să stau înțepenit ca un mort ca să fiu încărcat cu ceilalți și aruncat în furgon. Voi reuși în acest fel să scap?"), condițiile în care a reușit să rămînă în viață pînă la urmă și să ajungă la București, grație omeniei unor militari români în retragere
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
frică, ne-recunoscător, ne-ascultător, liber de capul lui (fără a ști măcar că e liber față de ceilalți membri ai speciei sale); despre firea să aspră de pustnic vrăjmaș, cu ghiarele lui oțelii aproape albastre... Un caracter adevărat. Aplicație. * Erau mulți morți, multe înmormîntări, mizerie, lipsuri, stare de asediu. Asta dădea orașului în mod ciudat o atmosferă agitată de carnaval, un carnaval funebru, o sărbătoare funebra. Marile cataclisme, se știe, excită lumea, oamenii, le dau senzația că există cu adevarat, că trăiesc
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
patriei abstracte, de fapt al victoriei lui Ulise, un perfecționist al războiului în disprețul și defavoarea literaturii cu care tot îl amenință Ziaristul. Venind din stirpea ilustră a visătorului platonician, sustrăgându-se Urmăritorului, rațiunii comune, rațiunii de stat și chiar morții, personajul este un fel de statuie a despătimirii, un simbol al jertfei solipsiste. Această evadare extremă din promiscuitatea și demonia realului se anunță și în "Împăratul și călușeii" prin refuzul și scârba față de rutina oficială a puterii discreționare. Împăratul preferă
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
de mulți ani în Israel cînd, cum, necum, MRI (cu care nu mai eram în legătură) a aflat adresa mea. Mi-a scris îngrijorat. Citise în presă, auzise la radio despre un cumplit atentat terorist la Natania, cu zeci de morți. Eu locuiam la Natania. Vroia numai să știe dacă eu și ai mei suntem bine... Un asemenea gest te face să te simți întărit. După alte cîteva volume care au văzut lumina tiparului în România și în Israel, prietenii m-
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
au luat parte, formează Sfânta Tradiție, care împreună cu Sfânta Scriptură dă adevărata mărturie despre Izvorul Revelației: Iisus Hristos. Sfinții Părinți sunt, deci, autorități în materie de doctrină, iar opiniile și scrierile lor constituie temei al argumentelor teologice. Vincențiu de Lerin (mort înainte de anul 450) este însă acela care va da definiția clasică a Părinților în scrierea sa Commonitorium din anul 434: Dacă apar unele întrebări în legătură cu teme privitoare la care nu s-a adus o hotărâre anume, va trebui să se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
toate mădularele, un singur suflet pentru toți, una și aceeași credință arzândă, un singur imn de preamărire a lui Dumnezeu 125. Mari îndrăgostiți de Hristos, pe care-L simt necontenit prezent în cugete, în inimi și în toată ființa lor, morți față de plăcerile lumii, bogați atât în cuvinte cât și în fapte, și-au înfrânat simțurile și propria voință pentru a ajunge pe culmile desăvârșirii, bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care nu au pregetat a-l cere necontenit. Mari
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]