204,779 matches
-
materiale și tehnici decît acelea consacrate ale picturii, cum ar fi tabla de metal și decupajul, iar referințele la lumea din jur, sau mai curînd la reacțiile la acestă lume, au căpătat o expresie mai directă. Securea și cuțitul, altădată motive încărcate de afecțiune și de tandrețe, și-au redescoperit acum vocația punitivă și funcțiIle destructive. De multe ori artistul însuși, în ipostaza autoportretului vag, se plasează explicit sub acțiunea agresivă a acestora. Într-un fel sau altul, presiunea istoriei și
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
avut mai mult respect față de domnitorul cel "iute vărsătoriu de sânge nevinovat" decât am pentru Iliescu și hoardele lui de mineri. Și nici mare simpatie n-am pentru că-i tăia pe boierii ce se opuneau vocii sale dictatoriale, exact pentru motivul pentru care n-am pentru Iliescu, astăzi, că nu-i "taie" pe baroni. Ce să fac, autoritarismul de orice tip îmi repugnă, oricât ar fi el de poleit cu litera de aur a "slovelor străbune". Îmi plac reformatorii, înnoitorii, contestatarii
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
siluim cu sălbăticie în restul timpului. N-a existat și nu există politician român care să nu se fi pitit îndărătul vreunei figuri istorice, pentru ca de-acolo să ne arunce ocheade amoroase. Iliescu și scutierul său Năstase n-au nici un motiv să iasă din acest scenariu. Ba chiar i-au adus îmbunătățiri: ei și-au construit podiumuri speciale, tocmai bune pentru autoproslăvire, pe când poporul e înghesuit în țarcuri. E drept, de acolo, din subsolurile vieții și ale istoriei, prostimea are o
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Domnul Dumnezeul nostru, oricând îl chemăm? * Antisemiții, de la romani, trecând prin Spania inchizitorială și prin evul mediu până în epoca noastră, văd în distincția făcută între dumnezeul celorlalte neamuri scris cu literă mică și Dumnezeul iudaic, scris cu majusculă. Unul din motivele ce au dus la prigoana etnică fără precedent. Evreii, se spune, și-ar fi făcut-o cu mâna lor. Observație cinică. Nici o trufie, oricât de acerbă, dacă este îndreptățită, nu poate fi expusă unor represalii rasiale crunte... Lăsând la o
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
1906, deci la 22 de ani, ceea ce e o performanță. Pe deasupra, era o premieră absolută abordarea monografică și tânărul cercetător nu avea ca model sau ca simplă referință de control un precedent pe același subiect. În introducere, expune ca un motiv principal necesitatea de a-l face cunoscut publicului german pe I. L. Caragiale, ca o complementaritate firească la biografia germană a lui Eminescu redactată de Ioan Scurtu în 1901 și la profilul filosofului Vasile Conta realizat în 1902 tot într-o
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
cu superlativele, dar iată că, scriind despre cartea de care vorbesc, nu ezită să le folosească: "Uimitoare și, în cele din urmă, pasionantă lectura cronicii anilor 1996-2003, cu file de jurnal indirect și cu accente pe un impresionant număr de motive, de teme, de cărți și bineînțeles de oameni, semnată de C. Stănescu (...) articolele din ŤAdevărulť se convertesc în istoria unor evenimente, în dramatica unor fapte, în evocarea unor personalități și în amara sau ironica privire a unui memorialist care refuză
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
fost "redactor la ziarele partidului unic". Și nu e oare susceptibil, prin acest accident biografic, de o formă de "colaboraționism"? Iată frământări care pe alții nu-i vizitează, iată scrupule pe care alții nu și le fac, deși ar avea motive, cel puțin tot atâtea cât C. Stănescu. Fiindcă, la urma urmei, numai el a trecut pe la "ziarele partidului unic", numai el este azi produsul acelor adevărate pepiniere de cadre (nu doar jurnalistice) cum erau socotite, în epocă, redacțiile "Scânteii", "Scânteii
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
dă și nouă de-o tochitură cu mămăliguță... -Ei, așa da!, s-a auzit vocea lui Haralampy. Și, viața a reintrat în normal, adică se anunța la un jurnal tv majorarea prețului la energie electrică începând cu 1 iulie pe motiv că, din cauza caniculei, toate se dilată... -Ca fluturii de lampă sub efectul razelor gama ? întreabă nevastă-mea Coryntina. Yes!
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
Din păcate, cel mai antrenant dintre romanele cu Harry Potter a devenit pe ecran cel mai plictisitor film. Cu toate acestea, cred că Harry Potter și prizonierul din Azkaban merită văzut nu doar de fanii eroului, ci de orice cinefil. Motive sunt destule: există multe fragmente fermecătoare, în care povestea nu trenează (de exemplu începutul și sfârșitul filmului); în roluri secundare apar mari actori precum Gary Oldman (Sirius Black) și Emma Thompson (Sybil Trelawney), iar Michael Gambon îl înlocuiește cu brio
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
serbări ale lumii bune, prilejuite de extinderea UE. Metoda abaterii atenției s-a folosit și "înainte", dar după 1989 parcă proliferează. Pentru ca "populația" să nu intre la idee, evaluându-și prea insistent involuția prin spoliere și dezeducare, îi oferim (zadarnic!) motive periodice de inflamări patriotice. Ne-am procopsit astfel cu o Zi a Drapelului și cu alta a Constituției, care se desfășoară în indiferența absolută a "populației", supraviețuind doar prin strădanii oficiale. Ele se adaugă sărbătoririlor tradiționale, dintre care Ziua Independenței
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
1 decembrie ca Zi Națională a României, adoptată emoțional în zarva imediat postrevoluționară, a fost una total neinspirată. Lucru spus și răsspus. Era previzibil din prima clipă că ea nu va putea deveni nicicând o Sărbătoare. În primul rând, din motive meteorologice. Motive agravate ulterior, de la an la an, de o gândire retardată, care o concepe ca o sărbătorire a unui eveniment cu rezonanțe afective doar pentru români. Care însă, și ei, marșează din ce în ce mai puțin și doar stimulați cu vin fiert
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
ca Zi Națională a României, adoptată emoțional în zarva imediat postrevoluționară, a fost una total neinspirată. Lucru spus și răsspus. Era previzibil din prima clipă că ea nu va putea deveni nicicând o Sărbătoare. În primul rând, din motive meteorologice. Motive agravate ulterior, de la an la an, de o gândire retardată, care o concepe ca o sărbătorire a unui eveniment cu rezonanțe afective doar pentru români. Care însă, și ei, marșează din ce în ce mai puțin și doar stimulați cu vin fiert și fasole
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
a pornit înapoi în 2000, readucînd la putere PDSR-ul și pe "expiratul" Ion Iliescu. Atunci a devenit și PRM-ul a doua forță parlamentară din România. Întors la guvernare, PDSR-ul a socotit, pe bună dreptate, că nu are motiv de teamă din partea Opoziției. PRM-ul avea bube în cap, iar PD-ul și PNL-ul de-abia se vedea prin Parlament. Cum o nouă cartelare a Opoziției era exclusă, fiindcă partidul lui CVTudor avea faimă rea, partidul lui Adrian
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
nasul este mai dotat, atunci, ghinion! Ciudată vreme" ca și vremurile. Străzile mici mă absorb. Scap de agitație, evadez din timp. Merg, merg. Agale sau, dimpotrivă, iute. Mă uit în jur, la case, la oameni. Prea puțină fericire, parcă. Nici motive prea multe. Totuși, viața în sine, cu tot ce înseamnă ea, ar putea să fie unul suficient. Case splendide, cu arhitectură marcată zac în degradare. Dintr-o curte, iese o doamnă în vîrstă simpatică. Îmi zîmbește. Zăresc prin gardul de
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
-i mai lasă să doarmă. Se simt avariați în orgoliul național. Unul dintre cei care suferă de această stupefacție, intelectual cu preocupări balcanice și de integrare europeană, îmi făcea zilele trecute, între două meciuri la Campionatul European, o expunere de motive pe tema " De ce ar trebui să fim noi înaintea bulgarilor, dar nu suntem". Intelectualul cu preocupări zonale a avut, recunoștea, niște experiențe neplăcute cu poliția din Bulgaria. Trecînd în scopuri turistice prin țara vecină, cu automobilul, l-au amendat bulgarii
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
să-mi ia piuitul. Grija lui - și a altora - e să le numere bulgarilor bubele din cap, în loc să le contabilizeze pe ale noastre. Eu nu zic că vecinii noștri or fi niște sfinți, dar prea îi privim de sus fără motiv. Intelectualii bulgari pe care îi cunosc sunt de o remarcabilă seriozitate. Din '90 trag toți către Occident și indiferent cine e la putere, ei o țin pe a lor. Nu fac aranjamente tactice, ci stau ca spinul în coasta puterii
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
susțin intelectualii, ci dacă au ajuns la concluzia că asta e direcția, nu se mai joacă de-a uite Europa, nu e Europa. Spre deosebire de noi, bulgarii au înțeles ceva mai devreme că în loc să-și dea peste picioare unii altora, pe motive de moștenire politică, e de preferat să împingă lucrurile înainte. Cînd Bulgaria a încasat-o la Campionatul European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
decenii de dialog epistolar, în 1985, corespondența dintre cei doi prieteni încetează brusc: Mircea Zaciu lucra împreună cu doi tineri colaboratori ai săi, Aurel Sasu și Marian Papahagi la marele Dicționar al scriitorilor români. Apariția lui era amânată "sine die" din motive ideologice și politice. Printre cei care au făcut un referat asupra dicționarului (cu multe observații), propunând însă publicarea lui a fost și Ion Brad. Lui Mircea Zaciu i s-a părut că și acest referat a îngreunat apariția dicționarului și
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba de o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române". Metoda ca atare, de "a citi" în textele folclorice o realitate veche, ascunsă, primește un nume sugestiv - arheologie culturală. O metodă prefigurată în două articole-manifest, puțin cunoscute și puțin comentate, ale
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
faptul că, după 1985, cînd Gorbaciov pornise în direcția reformelor radicale, Reagan i-a transmis lui Ceaușescu categorica sa dezaprobare în raport cu gravele încălcări ale drepturilor omului în România. Ceaușescu l-a detestat pe Reagan, în care a văzut, nu fără motiv, un adversar redutabil al oricărei tiranii. în octombrie 1988, în timpul vizitei la București a lui John Whitehead, adjunctul secretarului de stat, Ceaușescu și-a declarat nemulțumirea în raport cu poziția "ideologică" (deci anticomunistă) a Administrației Reagan, comparînd-o defavorabil cu aceea a administrației
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
într-o admirație mistică față de prestația logoreică a susamintitei - este singura vedetă feminină de televiziune pe care ar vota-o toată populația posesoare de televizor, fără deosebire de naționalitate, vîrstă, sex sau ocupație dacă ar candida pe vreo listă politică". Motivele acestei unanimități ar fi trei, pe care le rezumăm sever: 1 - Teo a dovedit eficiența curei de slăbire, ceea ce dovedește că se poate. 2. Teo invită la emisiunile ei muzicanți de toate felurile, ceea ce demonstrează limpede că nu are criterii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
propagandă și control) a dat situației o tonalitate violentă: rotirea stelei duble și-a accelerat ritmul. Fiind clădite pe câte o ideologie, aceste regimuri au avut mai mult ca oricând nevoie de scriitori, iar ei au devenit, din chiar acest motiv, mai vulnerabili. Sensibilitatea lor în planul ideilor și capacitatea lor de entuziasm i-au făcut pe mulți dintre ei să adere la unul sau altul din extremismele de dreapta sau de stănga. Violența li s-a părut în amândouă cazurile
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
în prima linie. Abnegația și buna credință ce-l îndrumau pe Petre Pandrea, inclusiv în apărarea unor activiști comuniști, nu trebuie confundate însă cu o adeziune la sacrosancta "învățătură" a acestora. "Hîra" cu Lucrețiu Pătrășcanu a început chiar pe asemenea motive doctrinare. Pandrea îi spunea răspicat că, deși antifascist și democrat, nu acceptă înscrierea în Partidul Comunist, întrucît nu e de acord cu dictatura proletariatului, cu teroarea, cu lipsa de libertăți, cu abolirea Parlamentului, cu soluția agrară. O carte a lui
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
coste foarte mult, așa încât nici cronicarii edițiilor nu și le pot procura prea ușor, iar editura, în mod firesc, nu-și poate permite să le ofere drept cadou în contul promovării publicitare. Din informațiile mele, poate nu tocmai exacte din motive obiective (secretomania cifrelor!), tirajul fiecărei apariții este foarte mic, adică de 250-300 de exemplare, ce se epuizează lent, dar se epuizează; dovadă faptul că primele apariții " cele din 1999-2001 (Eminescu, Creangă, Caragiale, Arghezi, Ion Barbu) nu se mai găsesc. Primul
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
pierd și cu echipele mici cînd cîștigă. Dacă tot nu ne calificăm, ne mulțumim cu fotbalul virtual, chibițînd rezultatele altora. În ultimii ani, echipele noastre de club s-au specializat în fotbalul artizanal. Nu sunt în stare să joace constant, motiv pentru care dau vina pe arbitri atunci cînd pierd sau inventează conspirații. În această privință nu ne întrece nimeni. Așa se face că la fiecare început de campionat visăm "primăveri europene", iar cînd e vorba să cîștigăm un loc mai
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]