16,690 matches
-
Daphi a făcut pretutindeni: ignorarea vieții, a proprietăților sale fundamentale, a sensibilității sale, a patosului său, a esenței sale în sfârșit, adică a ceea ce este ea pentru ea însăși, a ceea ce încearcă ea în mod constant și de unde își extrage motivația ascunsă dar invincibilă a tot ceea ce face. Ignorând viața și interesele sale proprii, singurele interese care se află pe lume și a căror origine nu o descoperim niciodată în lume, în obiectivitate, știința se situează într-o singurătate aproape de neconceput
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fie că aceasta o știe sau nu, susține o relație esențială cu acest Fond ontologic al historicității originare, Fond pe care ea își delimitează fenomenele sale, de la care își împrumută legile sale însă întâi de toate sensul său, sensul și motivația secretă a întregii sale munci. Căci ceea ce caută, ceea ce vrea viața în istoria înțeleasă ca o disciplină fundamentală a culturii este, dincolo de îndepărtarea de lume și de timp, să se alăture ei înseși, să citească în istoria celor sosiți înaintea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe ceea ce îi revine din produsul global, să evalueze partea sa de muncă din munca tuturor și, astfel, să o măsoare. Când se înfăptuiește în științele umane cărora le-a dat naștere, proiectul galilean este așadar ambiguu, subordonându-se unor motivații cu totul diferite. Uneori este vorba de a îndepărta viața, de a elimina tot ce este "subiectiv" și nu este resimțit decât ca un corp străin științei pe cale de constituire, ca reminiscență a unei alte epoci, epoca metafizică. Mai mult
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care nu mai îndură să fie ceea ce este. Acesta este punctul de origine al oricărei culturi, ca și a posibilei inversări a acesteia în barbarie. Cultura este ansamblul acțiunilor și practicilor în care se exprimă prisosirea vieții, toate având drept motivație "încărcarea", "surplusul" care organizează interior subiectivitatea vie ca pe o forță gata să se cheltuiască și constrânsă, sub apăsarea poverii, să o facă. O astfel de situație, mai precis condiția ontologică a vieții, nu determină numai marile proiecte ale culturii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Universității, definindu-l și aparținându-i. Prin ce se opun astfel aceste acte acelora pe care le săvârșesc oamenii în viața lor cotidiană, prin ce diferă legile lor de legile obișnuite ale societății? Prin faptul că ele nu au altă motivație în afara auto-motivației imediate a vieții, adică presiunea pe care aceasta o exercită în mod constant asupra ei înseși pentru a-și desfășura forța. Un astfel de proces este așadar cel al culturii surprins în stare pură, iar puterea sa de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Universității și nimicirea acesteia ca loc de cultură. Dată fiind importanța lor, aceste două evenimente trebuie să facă obiectul unei delimitări precise. Suprimarea marginalității specifice Universității este o revendicare explicită a cărei semnificație veritabilă este cu toate acestea mascată de motivațiile ideologice de care se prevalează și care sunt ele însele duble, politice și profesionale. Din punct de vedere politic și în numele idealurilor egalitare ale democrației, este contestat dreptul unei instituții și al celor care o slujesc de a eluda regula
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în mediul social. Aceeași suprimare a culturii este vizibilă în studiul "limbilor", redus la practica lor imediată. Limbile vechi, cunoscute îndeosebi prin intermediul operelor literare, filozofice sau istorice și astfel supraîncărcate de cultură, sunt abandonate. Studiul limbilor vii se supune acelorași motivații ca și acela al limbii franceze, nedepășind nivelul lingvistic decât pentru a bascula în sociologism. Scopul este de a-l familiariza pe elev cu existența cotidiană a unei țări, privite prin prisma aspectelor sale celor mai superficiale, reflectate prin intermediul vulgarității
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, al asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, în mod deosebit al Irinei Anghelescu. Din fericire, numărul persoanelor semnificative, care, pe parcursul dezvoltării studiului, au știut să-mi insufle acea motivație pozitivă, care mi-a permis să găsesc resursele necesare și să depășesc obstacolele inerente, este mult mai mare decât menționez acum. Dintre acestea, un rol cu totul aparte îl are Elena Bălan. Un suport deosebit în documentare l-am avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să existe garanția privind îndeplinirea corectă a obligațiilor pe care și le asumă ca părinte. Cine optează pentru această profesie răspunde, în prealabil, solicitărilor asistentului social și ale psihologului, printr-un interviu prin care sunt determinate: profilul psihologic al solicitantului, motivația acestuia de a deveni asistent maternal profesionist, precum și atitudinea persoanelor cu care acesta locuiește față de implicațiile desfășurate de creșterea unui copil. Apoi, persoanele aflate în perioada de probă sunt obligate să urmeze cursuri de formare 35 cu o durată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pozitiv, valorificată); dacă dificultățile de fiecare zi vor fi asumate de respectivele femei nu ca bariere de netrecut, ci ca ocazii din care vor învăța nu numai cum să depășească problemele pe care le întâmpină, dar și cum să găsească motivația necesară pentru dezvoltarea personală. Drumul spre autonomie reprezintă o strategie de viață prin care acțiunile sunt liber asumate, în sensul coerenței unui proiect de viață personal. Dimpotrivă, lipsa de implicare în faptele de fiecare zi poate conduce la dependență, într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
influența directă pe care o are asupra fericirii personale, este mai important decât toate celelalte luate împreună. (John Stuart Mill, 1994, p. 136) Nimeni nu trebuie să aibă libertatea de a face ce-i place, atunci când acționează în numele altcuiva, sub motivația că treburile celuilalt sunt propriile sale treburi. Aici, Mill remarcă tocmai puterea despotică a soților asupra soțiilor. Familia este un cadru prin care se instituie dominația unor oameni asupra altora, pe considerentul că interesul este comun. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nașterea și creșterea copiilor. O femeie care se întoarce pe piața muncii după ce și-a întrerupt cariera pentru a-și crește copiii este dezavantajată față de cei care s-au menținut la curent cu noutățile (M. Banton, 1998, p. 32). Apoi, motivația femeilor este mai redusă decât a bărbaților. Acestea sunt educate pentru activități desfășurate în gospodărie și pentru creșterea copiilor. Chiar părinții investesc mai mult pentru educația copiilor lor de sex bărbătesc decât pentru a celor de sex femeiesc 26. Aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
politică nu se ia atît pe criterii explicite, economice, cum sunt profitabilitatea sau recuperarea investițiilor, cît pe altele care privesc distribuirea avuției, controlul asupra pozițiilor economice, menținerea sănătății publice, sau a bunăstării anumitor categorii de populație. În sistemul de piață, motivația o reprezintă interesul personal, în sectorul public se încearcă definirea unui interes colectiv, mult mai greu de determinat, mai ales cu transparența necesară. Ceea ce reprezintă banul pentru economia de piață liberă, reprezintă votul pentru econo-mia publică, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
circulație, degradînd sănătatea consumatorilor. 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice În deceniul opt al secolului trecut s-a produs o schimbare de paradigmă în economia mondială. Politicile monetariste și financiare riguroase au luat locul celor voluntariste, etatiste. Lipsa de motivație, lipsa de inovație, productivitatea scăzută, calitatea precară etc. au obligat și întreprinderile publice la schimbare. Costurile sociale deveniseră exorbitante, ducînd la deficite bugetare cronice, insuportabile. A fost restrîns numărul de obiective non-comerciale, reduse costurile, introduse noi norme și noi criterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai bun preț îl stabilește însă concurența. A te lipsi de acest motor, de spiritul întreprinzător implicat, înseamnă a renunța la una din sursele vitale ale societății, la inovare și creativitate. Nici profitul nu tre-buie renegat, pentru că numai el oferă motivația necesară întreprinzătorilor pentru a satisface prin acțiunea lor vasta diversitate a trebuințelor umane. Profitul și economia publică nu sunt incompatibile. Rolul său este la fel de pertinent ca în sfera privată. Prin urmare, sectorul public nu este lipsit de grave insuficiențe, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate financiară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dificil de făcut. Față cu această constatare, unii au propus apropierea funcționării democrației de modelul comercial. Vom vedea însă că această idee pare greu de concretizat, cu atît mai mult cu cît, odată cu școala Public Choice, ne putem întreba asupra motivațiilor reale ale oamenilor politici. Ne costă oare atît de mult democrația? 4.1.1. Există o piață a votului? Comportamentul pasagerului clandestin autorizat de caracterul non-comercial al serviciilor colective nu ar putea fi combătut prin ale-geri, constrîngînd astfel alegătorii să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
producție este același atît la nivel central cît și local, va fi întotdeauna mai ușor ca acel bun să fie produs în cantități optime, în sens paretian, la nivel local decît la nivel central"34. Dar descentralizarea nu are doar motivații de natură economică, ci și politică, ea fiind un factor de democrație, de participare reală a cetățeanului la opțiuni și decizii. Ea permite un control mai bun al aleșilor de către alegători, ca și o mai bună înțelegere a nevoilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
clar observabile referindu-se la trebuințele elevului. Pornind de la rezultatele obținute de A. I. Olivier (în Cerghit, Neacșu, Negreț-Dobridor și Pânișoară, 2001), profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară notează că un prim simptom de îmbolnăvire sau îmbătrânire la nivelul școlii este abandonul școlar. Motivația oferită deseori că micuții nu mai frecventează cursurile școlii din cauza crizei economice nu se susține, dacă se privește în trecut, atunci când părinții erau dispuși să facă eforturi disperate pentru a-și transforma copiii în domni. În prezent, abandonul școlar ar
Apocalipsa școlii. Care sunt simptomele "sclerozării" sistemului educațional () [Corola-journal/Journalistic/80500_a_81825]
-
unei literaturi, și că doar acest gen poate Ťîncăpeať viața în toate zvârcolirile și grimasele ei, de la tragic la trivial". Aceștia sunt polii între evoluează respectiva narațiune, având ca nod gordian sau centru semantic o crimă săvârșită aparent fără o motivație concretă, ca în Străinul de Camus, să zicem: protagonistul-narator Mihai Loghin, pradă unei crize de gelozie, dar și datorită faptului că colegul de serviciu Max Mutu îi "pipăie" iubita care tocmai trecea prin zonă cu reflexele unei oglinzi expuse la
Dosar penal în formă de roman by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8055_a_9380]
-
decapitat, Mănușile roșii, Pianul din ceață - nu face nici un secret din felul în care a ajuns membru al congregației din Roșia, deși nu vorbește nici germana, nici maghiara. Nu are nici o importanță că respectivul e de origine rromă. Importantă e motivația lui: "Păi, sunt acuma la domnu' părinte Ieghinald pentru că nemții ne dă de toate: haine, mâncare din pachet, lemne. Am fost și la baptiști, și la penticostali, da' americanii nu ne dădea nimic!" Iată o originală formă de înfruntare, pe
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]
-
de la justificare spre acțiune, spre ce trebuie făcut în sens pozitiv. Fixația este un alt mecanism de apărare, care "se caracterizează prin menținerea unei reacții persistente neadaptate, chiar dacă respectivul comportament nu este un răspuns adecvat la problemă. În asemenea situații, motivațiile sunt cele de genul: “Este prea târziu, nu mai pot să fac nimic”. Ce trebuie să facă părintele? În asemenea situații, părintele trebuie să-l impulsioneze pe cel mic să caute soluții, pentru că ele există, și, eventual, la o nouă
Părinți de succes: Mecanismele de apărare (II) – părintele în acțiune by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78575_a_79900]
-
Dincolo de "extrema tensiune intelectuală" ce propulsează asemenea ingenioase jocuri, se ivește însă și răsfățul mondenului, lirismul spectacular (socializat) al individului de elită. Al. Paleologu găsește nimerit a se pune sub egida lui Caragiale, cinicul. E adevărat, făcînd apel la o motivație contradictorie, în cuprinsul aceluiași text, ce ne poate pune în gardă asupra presupusei lor afinități. Pe de o parte, "rîsul caragialesc este un antidot vitriolant și nimicitor", opera în cauză fiind "una de ecarisaj, de salubrizare morală a societății", pe
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
schimb, la început de august, în Cetate, municipalitatea și-a întâmpinat oaspeții, numeroșii turiști, cu mormane de pietre, cu gropi. Să înțeleg că lucrările de reabilitare a pasajelor pitonale nu puteau fi programate decât în perioada de maxim sezon turistic? Motivații? Explicații? Scuze? Pot exista. Nu sunt unicele situații în care, la noi, se acționează în contratimp... cu timpul.
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
mediu sau lung, care să vizeze limpede răspunsul la întrebarea de bază: de ce să învețe elevul? La ce bun atâta matematică?... Nu pot trăi fără chimie?... Educația tehnologică e mai importantă decât istoria? La ce-mi folosește mie limba latină? Motivația învățării am simțit-o pe diferite nivele. În etapa preșcolară, sau ciclul primar, mai productivă mi s-a părut motivația extrinsecă. Atunci trebuia să mă supun unor cerințe exterioare, chiar unor constrângeri, deoarece încă nu-mi formasem un sistem de
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]