3,805 matches
-
al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde de intrarea filtratului glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
special în perioada copilăriei mici. Recunoașterea este determinată de faptul că familia este cea care trebuie să-i asigure copilului toate nevoile de creștere și de dezvoltare. În mediul specific fiecărei familii își dobândește copilul aproape toate achizițiile fie ele motorii, cognitive sau afective. De aceea influența familiei este foarte importantă. Există uneori anumiți factori genetici și factori sociali care cauzează dificultăți în stabilirea relațiilor interumane. Și nu ne referim numai la tulburările propriu-zise ci trebuie să ne referim și la
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
retenție mnezică) însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi;este deci o activitate care duce la achiziții relativ stabile în sfera comportamentală. Învățarea are o latură informațională și una operațională (formativă); se aplică oricărei forme de activitate, inclusiv cea motorie (a învăța să mergi, să înoți, etc.). Învățarea presupune o modificare de comportament, obținută în mod conștient, prin exerciții (nu orice modificare cum ar fi modificările de comportament produse de oboseală sau de alterarea funcționării unor receptori, reprezintă o învățare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici procesele nu
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în frunte cu J.Piaget, sunt perioade distincte, cu caracteristici bine definite, care au o succesiune identică în decursul evoluției intelectuale a copilului, deși durata lor poate diferi de la un individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
care au o succesiune identică în decursul evoluției intelectuale a copilului, deși durata lor poate diferi de la un individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face raționamente simple de la particular la particular. Stadiul intuitiv (4-7 ani) în care
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental, condițiile se aseamănă cu cele ale altor înlănțuiri (motorii). Cu toate acestea, prezența limbajului la om face din acesta un tip special, pentru că individul poate alege dintre înlănțuirile interne ale repertoriului său lingvistic deja învățat (Underwood, 1964)”. Tipul 5. Învățare de discriminări: individul învață să dea „n” răspunsuri diverse
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
rezolvă conflicte; Experimentează sensul puterii, imitând adulții; Exprimă fără teamă sentimente de veselie, tristețe, supărare; Își modifică propriul comportament în interesul grupului; Acceptă și punctul de vedere al altor persoane. COMPORTAMENT MOTOR: Exersează mișcarea fină a mușchilor; Dezvoltă coordonarea oculo motorie; Se orientează în spațiu și timp; Negociază și reglează nevoia fizică de spațiu; COMPORTAMENT VERBAL: Vorbesc exprimă liber gânduri, sentimente și emoții, dialoghează, pun întrebări; Își îmbogățesc vocabularul; Spun și ascultă povești, poezii; Exersează și își autoreglează procesele de memorare
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
ar fi: precizarea obiectivelor activității instructiv-educative, în vederea realizării unei învățări conștiente și motivate a elevilor; crearea unor situații de învățare adecvate prin care să se asigure condiții cât mai prielnice pentru învățarea anumitor cunoștințe și formarea unor deprinderi intelectuale și motorii încă din clasă; motivarea elevilor pentru activitatea de învățare și dirijare a învățării; îndrumarea elevilor către alte surse de informare (manuale, dicționare, auxiliare didactice etc.) și familiarizarea lor cu metodele de muncă intelectuală independentă. Formarea profesională a învățătorului presupune formarea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Îl manifestă față de joc și sport. Totuși, interesul manifestat pentru mișcare nu trebuie pus pe picior de egalitate cu interesul față de sport. Interesul pentru sport provine, firește, din experiențele motrice specifice deja trăite, În timp ce gesturile sportive sunt, Înainte de toate, comportamente motorii specifice, care nu pot fi exprimate În mod optim decât sub influența unui proces de antrenament relativ lung. În scopul reprezentării școlii la diferite competiții de masă pe plan local sau la un nivel superior, fiecare unitate școlară Își pregătește
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
acționează asupra organelor senzoriale. Percepția cuprinde numeroase senzații, fără a se reduce Însă la o sumă a acestora, Întrucât În percepția și identificarea, recunoașterea obiectului, intervin atât reprezentările anterioare, cât și gîndirea, memoria. În percepție sînt implicate atitudini: o atitudine motorie (poziția adoptată atunci când percepem ceva), o stare de pregătire intelectuală, dar și o atitudine efectivă, motivația, interesele. Această multitudine de factori trebuie luată În considerare În procesul de predare Învățare. II.6. Memoria Este funcția psihică fundamentală care face posibilă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
psihică fundamentală care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie de tip imaginativ, abstractă, asigurînd păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creînd posibilitatea retrăirii unor emoții) și o memorie motorie (facând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). După durata memorării, memoria poate fi de foarte scurtă durata (0.25 0.50 dintr-o secundă), de scurtă durată (memoria de lucru) sau de lungă durată, care este cea mai importantă, Întrucît
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
atenție. V.2.5. Inteligența kinestezică implică gândirea În mișcări și folosirea corpul În moduri abile și complicate, simțul coordonării În mișcări ale Întregului corp și ale mâinilor, În manipularea obiectelor. O au dansatorii, sculptorii, sportivii și pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică (pentru a-l Înțelege pe Shakespeare e nevoie de 6 - 8 inteligențe). V.2.6. Inteligența interpersonală implică a gândi despre alte persoane și a le Înțelege
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pronunție și scriere, elevii trebuind să înțeleagă că, în general, scrierea redă fidel pronunția. Percepția vizuală corectă a modelului grafic și reprezentările grafice pe baza însușirii vizuale a formei cuvintelor, în interdependență cu percepția și reprezentarea auditivă, formează elevilor reprezentările motorii necesare redării ortografice a cuvintelor. Este importantă exersarea memoriei motrice, deoarece fără solicitarea analizatorului verbo-motor nu ar fi posibilă formarea stereotipurilor dinamice ale scrierii corecte. Știm că, îndeosebi în clasa I, copiii fac confuzii de litere și sunete (m cu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
t), omit, adaugă, substituie litere, sunete, silabe, cuvinte, nu articulează substantivele comune, ceea ce implică numeroase exerciții de pronunție, scriere, de corectare a exprimării și pronunției, deoarece ei învață acum pe suportul analizei și sintezei, pe baza reprezentărilor auditive, vizuale și motorii (proprii primului sistem de semnalizare). În clasele III-IV, când elevii învață noțiuni gramaticale în mod organizat, intervin motivările ortografice, ortoepice și de punctuație, motivări care au un caracter destul de limitat, dar îi determină pe elevi să conștientizeze logica internă a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
deficiențe de atenție. 5. Inteligența kinestezică implică gândirea în mișcări și folosirea corpul în moduri abile și complicate, simțul coordonării în mișcări ale întregului corp și ale mâinilor, în manipularea obiectelor. O au dansatorii, sculptorii, sportivii și pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică ăpentru a-l înțelege pe Shakespeare e nevoie de 6 - 8 inteligențe). 6. Inteligența interpersonală implică a gândi despre alte persoane și a le înțelege, a avea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în comportamentul uman, transformă și ajută intrarea informațiilor în sistem și în rețea, asigură eficiența reorganizării, conferă calitate actului instruirii, asigură echilibrul informație-energie (cazul biomotricității este relevant, precum și al: coordonării motrice Letzelter, 1978; Meinel, 1977, controlului mișcării Marteniuk, 1976, reglării motorii -Schmidt, 1995, relației informaționale antrenorsportiv în performanțe de Hillerin, 1999). c) Legea repetiției. Învățarea umană este o activitate esențială bazată pe repetiție,pe reiterarea de acțiuni cu o anumită frecvență de care subiectul este conștient în practica sa. Modelul interactiv
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
se face prin investigarea și explorarea realității externe, acțiunea externă obiectală fiind corelată cu acțiunea mintală de prelucrare a informației oferite de acțiunea externă. Învățarea școlară cuprinde procese de asimilare activă de informații, de formare de operații intelectuale, de deprinderi motorii și atitudini. În aceste procese, profesorul trebuie să ghideze activitatea de învățare a elevului, să orienteze eforturile sale în direcția necesară. Învățarea se desfășoară normal dacă mecanismele și procesele psihice implicate (percepția, reprezentarea, memoria, imaginația, gândirea, afectivitatea, voința) se află
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de autorealizare a elevilor. II.1.5. Captarea și menținerea atenției pe durata învățării Atenția constă în orientarea și concentrarea activității psihice asupra unor obiecte, idei, evenimente, având ca efect sporirea capacității de receptare, precum și a eficienței operațiilor cognitive și motorii. Este un proces cu faze și niveluri calitative, ce se bazează pe existența unui focar de optimă excitabilitate a organelor senzoriale, dar și a unor structuri și funcții ale sistemului nervos central. Spre deosebire de percepție, memorie și gândire, atenția nu are
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
retenție mnezică) însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi;este deci o activitate care duce la achiziții relativ stabile în sfera comportamentală. Învățarea are o latură informațională și una operațională (formativă); se aplică oricărei forme de activitate, inclusiv cea motorie (a învăța să mergi, să înoți, etc.). Învățarea presupune o modificare de comportament, obținută în mod conștient, prin exerciții (nu orice modificare cum ar fi modificările de comportament produse de oboseală sau de alterarea funcționării unor receptori, reprezintă o învățare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici procesele nu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în frunte cu J.Piaget, sunt perioade distincte, cu caracteristici bine definite, care au o succesiune identică în decursul evoluției intelectuale a copilului, deși durata lor poate diferi de la un individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii • Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]