3,345 matches
-
a fost căsătorită întâi cu Cârstea Buhuș) - cea cu Caraiman, căruia i-a făcut un băiat și două fete -, a așezat o piatră împodobită pe mormântul mamei sale, care se stinsese în 1609 (când pe tronul Moldovei se afla Constantin Movilă, rudă cu Prăjeștii) și fusese înmormântată la Mănăstirea Tazlău (vezi Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, pp. 221-222, nr. 631; Ștefan Mateș, Contribuții nouă, p. 302). Și copiii lui Racoviță Cehan (mort în 1664) au avut grijă de mormântul mamei lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Revistă literară, artistică și culturală”. Director: E. Lovinescu, secretari de redacție: Liviu Rebreanu (1919) și George Nichita (1926). Printre redactorii celei de-a doua serii se numără F. Aderca, Ticu Archip, Ion Barbu, Gh. Brăescu, Pompiliu Constantinescu, Anton Holban, Sanda Movilă, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu. Articolul-program, apărut în numărul inaugural, sub titlul Sburătorul, și semnat de E. Lovinescu, mărturisește intenția redacției de a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
unei republici roșii (43/1920), atenția generoasă a lui E. Lovinescu, care le va dedica articolul Doi prozatori (47/1920), revenind de mai multe ori asupra lor. Alți scriitori al căror destin literar rămâne legat de paginile S. sunt Sanda Movilă, căreia E. Lovinescu îi găsește chiar numele literar, Ticu Archip, dar și Victor Eftimiu, I. C. Vissarion, D. D. Patrașcanu, Eugen Relgis, Ludovic Dauș, Ion Călugăru, Anton Holban. La antipodul academismului „științific” profesat în amfiteatrele Universității bucureștene de Mihail Dragomirescu, care
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
a tălmăcit din rusește „epistoliile” pastorale (I-II, 1843) și din franceză Învățături religioase, morale și istorice (1844). Tot acum realizează o bună transpunere, din rusește, a lucrării Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, aparținând mitropolitului Petru Movilă, versiune adoptată ca manual de teologie. În completarea traducerii face o prezentare a personalității lui Petru Movilă. În manuscris s-au păstrat numeroase predici, memorii, compuneri literare, documente și o bogată corespondență cu personalități culturale și religioase: Gh. Asachi, Veniamin
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
1844). Tot acum realizează o bună transpunere, din rusește, a lucrării Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, aparținând mitropolitului Petru Movilă, versiune adoptată ca manual de teologie. În completarea traducerii face o prezentare a personalității lui Petru Movilă. În manuscris s-au păstrat numeroase predici, memorii, compuneri literare, documente și o bogată corespondență cu personalități culturale și religioase: Gh. Asachi, Veniamin Costache, Andrei Șaguna, Neofit Scriban, Al. Sturza. SCRIERI: Viața mitropolitului Petru Movilă, în Petru Movilă Mărturisirea ortodoxă
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
prezentare a personalității lui Petru Movilă. În manuscris s-au păstrat numeroase predici, memorii, compuneri literare, documente și o bogată corespondență cu personalități culturale și religioase: Gh. Asachi, Veniamin Costache, Andrei Șaguna, Neofit Scriban, Al. Sturza. SCRIERI: Viața mitropolitului Petru Movilă, în Petru Movilă Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844; Istoria bisericească a românilor pe scurt, îngr. Iosif Bobulescu, Iași, 1871. Traduceri: Alexandru Sturdza, Epistolii sau scrisori despre datoriile sfințitei dregătorii preuțăști, I-II, Iași
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
lui Petru Movilă. În manuscris s-au păstrat numeroase predici, memorii, compuneri literare, documente și o bogată corespondență cu personalități culturale și religioase: Gh. Asachi, Veniamin Costache, Andrei Șaguna, Neofit Scriban, Al. Sturza. SCRIERI: Viața mitropolitului Petru Movilă, în Petru Movilă Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844; Istoria bisericească a românilor pe scurt, îngr. Iosif Bobulescu, Iași, 1871. Traduceri: Alexandru Sturdza, Epistolii sau scrisori despre datoriile sfințitei dregătorii preuțăști, I-II, Iași, 1843, Învățături religioase
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844; Istoria bisericească a românilor pe scurt, îngr. Iosif Bobulescu, Iași, 1871. Traduceri: Alexandru Sturdza, Epistolii sau scrisori despre datoriile sfințitei dregătorii preuțăști, I-II, Iași, 1843, Învățături religioase, morale și istorice, Iași, 1844; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844. Repere bibliografice: C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului „Veniamin” din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D. Xenopol, Memoriu asupra învățământului superior în Moldova, Iași, 1885, 56-58, 119-133; C. Erbiceanu, Viața
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
Dimitrie Cantemir sau poveștilor populare românești. De asemenea, a tipărit în reviste, în volume colective și enciclopedii generale și literare sau ca prefețe și postfețe la traduceri numeroase articole consacrate unor scriitori români, între care Grigore Ureche, Miron Costin, Petru Movilă (de care se ocupă în mai multe rânduri, lăsând în manuscris o monografie), B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. S. se dovedește a fi unul dintre cei
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
din ființa națională. Convergent cu ortodoxismul lui Crainic este militantismul ortodox al lui Radu Dragnea, foarte activ colaborator al „Gândirii” în 1927-1930, susținător al ideii că întreaga cultură românească ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din 1642 de la Iași. Studii în spirit autohtonist, nu și ortodoxist, a publicat în „Gândirea” Petru Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea). Autohtonizarea creației artistice era încurajată de cronicarii „Gândirii”, în special de cel
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
1973; Caruselul, București, 1974; Ipostaze ale prozei, București, 1977; Prețul singurătății, București, 1981; Vară vrăjmașă, București, 1985; Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001. Ediții: Hortensia Papadat-Bengescu, Teatru, pref. edit., București, 1965, Opere, I-V, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sanda Movilă, Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, pref. edit., București, 1990. Traduceri: Szinnyei Júlia, Anotimpul jocurilor, București, 1967 (în colaborare cu Gh. Bianu). Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Pretexte critice”, RL, 1973, 14; D. Micu, Critică obiectivă, CNT, 1973, 18; Ion Bălu, „Pretexte
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
analitic prezent în scrierile de gen românești abia la sfârșit de secol. Cu Marie Boucher a mai scris nuvela Amelie Stefanesco („Zimbrul și Vulturul”, 1858) și microromanul Les Sept montagnes (histoire moldave), imprimat la Paris în 1863, sub semnătura Marie Movila. Virtuți de romancier U. avea totuși puține, neștiind să depășească spațiul de tranziție de la povestire la roman. De aceea, după decenii, va reveni la înzestrarea adevărată, aceea de povestitor, în Legende române (1891), corpus de proză scurtă, reluat și completat
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Paul Valéry și Parisul), Pericle Martinescu (Amiel sau Despre incurabila tristețe, De la Byron la Malraux), Octav Șuluțiu (Între Molière și Caragiale) ș.a. Compartimentul literaturii originale este, în această etapă, de asemenea mai bogat. Sunt găzduite numeroase nuvele semnate de Sanda Movilă, F. Aderca, Ion Călugăru, Grigore Cugler (Apunake, Match nul, Drumul dragostei, Logodin), Anton Holban, Emil Botta (Aplauze, Timpul cel prielnic, Trântorul, Râsul tăcut, Terra incognita), C. Fântâneru (Noapte de dragoste, Scrisori din Dușița, Balconul), cărora li se adaugă mai târziu
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cărora li se adaugă mai târziu proză de Mihail Șerban, Ieronim Șerbu, N. Davidescu, Lucia Demetrius, D. St. Rădulescu, Sărmanul Klopștock, Dan Petrașincu, N. Totu ș.a. In extenso se publică romanele Amor încuiat de I. Peltz și Desfigurații de Sanda Movilă, precum și Ambigen al lui Octav Șuluțiu, Podul lui Ventrim de Paul P. Negulescu și Hora paiațelor al lui Virgiliu Monda, ultimele trei premiate la concursul organizat de V. în 1933. Mai apar fragmente din romanele Maitreyi, Întoarcerea din rai și
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
capătă repede o ținută literară distinctă datorită colaborării unor personalități din afara granițelor, precum Duiliu Vinograschi, Petre Vălimăreanu, Horia Stamatu, Alexandru Gregorian, Octavian Vuia, Eglantina Daschievici ș.a. Dezbaterile teologice, portretele dedicate unor figuri ale ortodoxiei cu prilejuri aniversare sau comemorative (Petru Movilă, Antim Ivireanul), chemările adresate enoriașilor sunt completate de reproduceri din operele unor mari scriitori (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, St. O Iosif ș.a.) și mai ales de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza își face
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
Luceafărul”, în 1970. Mai colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Astra”, „Familia”, „Semenicul” ș.a. Prima carte, romanul Drumul, îi apare în 1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana (2001). Cele dintâi cărți, Drumul și nuvelele din Movila albă (1981), îl situează pe S. în tradiția prozei ardelenești, cu interes pentru social, el imaginând un sistem de conviețuire în colectivitate prin autoreglare, unde cei care tulbură echilibrul sunt pedepsiți sau excluși după legi nescrise. Portrete coerente, scris alert
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
o rememorare dialogată, prin care protagonistul își spune istoria în timpul unei călătorii. S. a abordat și reportajul, realizând, foarte prompt, emoționante colaje de mărturii ale unor participanți la evenimentele revoluționare din Timișoara sfârșitului de an 1989. SCRIERI: Drumul, Timișoara, 1979; Movila albă, Timișoara, 1981; Ceața, Timișoara, 1984; Pragul, Timișoara, 1986; Reportaj cu sufletul la gură, Timișoara, 1990; Lumea bună a balconului, Timișoara, 1995; Pânda, Timișoara, 1998; Ana, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Marcel Corniș-Pop, „Drumul”, O, 1980, 1; Paul Dugneanu, Un spațiu
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
Astfel, sunt consemnate dialoguri cu Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Al. T. Stamatiad, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu ș.a., câteva constituind punct de plecare pentru paginile din cartea Mărturia unei generații. Cu versuri sunt prezenți Sanda Movilă, Vladimir Streinu, Camil Baltazar, Mihail Celarianu, F. Aderca, Emil Dorian, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
versuri sunt prezenți Sanda Movilă, Vladimir Streinu, Camil Baltazar, Mihail Celarianu, F. Aderca, Emil Dorian, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută de Perpessicius, la rubrica „În tinda unei registraturi”, și de F. Aderca, iar eseistica de B. Fundoianu, F. Aderca, Perpessicius, în timp ce cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
MOVILĂ, Petru (21.XII.1596, Suceava - 22.XII.1646, Kiev), cărturar. M., unul dintre fiii Margaretei și ai lui Simion Movilă, ce a domnit scurt timp în Țara Românească (1601, 1602) și în Moldova (1607-1608), se află după moartea tatălui său
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
MOVILĂ, Petru (21.XII.1596, Suceava - 22.XII.1646, Kiev), cărturar. M., unul dintre fiii Margaretei și ai lui Simion Movilă, ce a domnit scurt timp în Țara Românească (1601, 1602) și în Moldova (1607-1608), se află după moartea tatălui său (1612) în Polonia, sub protecția unor nobili polonezi. Urmează școala Frăției Ortodoxe din Lvov, completându-și studiile, probabil, la Academia
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
tatălui său (1612) în Polonia, sub protecția unor nobili polonezi. Urmează școala Frăției Ortodoxe din Lvov, completându-și studiile, probabil, la Academia Zamoiska din Zamosk, dar poate și în Occident. Mai târziu va sprijini domniile fraților săi, Gavril și Moise Movilă, după ce, la un moment dat, dorise pentru sine tronul Moldovei. Prestigiul ascendenței voievodale, sprijinul nobilimii poloneze, solida sa cultură umanistă cu deschideri occidentale și legăturile privilegiate cu mitropolitul Iov Borețki de la Lavra Pecerska din Kiev au determinat alegerea sa, în
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
model de un Udriște Năsturel sau de Teofil, mitropolitul Ugro-Vlahiei. Personalitate umanistă, M. a scris în latină, slavonă și polonă mai multe prefețe, memorii și lucrări erudite de polemică teologică. Prefața slavonă la Triod ales (Kiev, 1631), închinată domnitorului Moise Movilă, conține idei comparabile cu cele din Învățăturile lui Neagoe Basarab..., privitoare la îndatoririle „politicești și duhovnicești” ale conducătorului țării. Prefața altui Triod, tot din 1631, dedicată protectorului Toma Zamoiski, aduce informații istorice despre Movilești, în context polonez. Cuvânt duhovnicesc (Kiev
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
Philippide, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Iași, 1888, 138-142; Iorga, Ist. Bis., I, 290-295, 297-300, 310-313; P.P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926; T.G.Bulat, Petru Movilă, prinț de Moldova, apărător al ortodoxismului, Iași, 1941; Cartojan, Ist.lit., II (1942), 93-96; Teodor Bodogae, Din istoria Bisericii Ortodoxe de acum 300 ani. Considerații istorice în legătură cu sinodul de la Iași, Sibiu, 1943, passim; Ciobanu, Ist. lit., I (1947), 253-259; Piru, Ist.lit.
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]