1,609 matches
-
1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu putere de lege: a) cei de religie mozaică; b) cei născuți din părinți de religie mozaică; c) creștinii născuți din părinți de religie mozaică, nebotezați; d) creștinii născuți din mamă creștină și tată de religie mozaică, nebotezat; e) cei născuți din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie; f) femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu putere de lege: a) cei de religie mozaică; b) cei născuți din părinți de religie mozaică; c) creștinii născuți din părinți de religie mozaică, nebotezați; d) creștinii născuți din mamă creștină și tată de religie mozaică, nebotezat; e) cei născuți din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie; f) femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în înțelesul acestui Decret cu putere de lege: a) cei de religie mozaică; b) cei născuți din părinți de religie mozaică; c) creștinii născuți din părinți de religie mozaică, nebotezați; d) creștinii născuți din mamă creștină și tată de religie mozaică, nebotezat; e) cei născuți din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie; f) femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei de religie mozaică; b) cei născuți din părinți de religie mozaică; c) creștinii născuți din părinți de religie mozaică, nebotezați; d) creștinii născuți din mamă creștină și tată de religie mozaică, nebotezat; e) cei născuți din mamă de religie mozaică, afară din căsătorie; f) femeile intrând în alineatele premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui Decret cu putere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui Decret cu putere de lege. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaică, după punerea în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest Decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului Decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sunt socotiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest Decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului Decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sunt socotiți de religie mozaică. ART. 3. Evreii se împart, în ceea ce privește starea lor juridică, în trei categorii, numite în acest Decret cu putere de lege: categoria I, categoria a II-a și categoria a III-a. ART. 4. Categoria I este alcătuită din evreii veniți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 15. Dispozițiuni legale speciale vor reglementa regimul învățământului primar, secundar, profesional și superior al evreilor din România, în limitele art. 10 și 21 din legea Constituțională dela 27 Februarie 1938 . Regimul cultului mozaic rămâne sub protecția normelor constituționale și a legilor de aplicare. ART. 16. Dispozițiunile acestui Decret cu putere de lege se aplică, în afară de norme legale potrivnice, în felul următor: a) autoritățile și instituțiile publice vor îndepărta pe cei care ocupă, contrar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluși atât dela pregătirea premilitară cât și dela serviciul militar. Art. 2. - Sunt socotiți evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluși atât dela pregătirea premilitară cât și dela serviciul militar. Art. 2. - Sunt socotiți evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt excluși atât dela pregătirea premilitară cât și dela serviciul militar. Art. 2. - Sunt socotiți evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina botezului. Art. 6. - Sunt considerați creștini: a) Copiii creștini, născuți din părinți de religie mozaică botezați; b) Copiii creștini, născuți din mamă de religie mozaică nebotezată, dar al căror tată este creștin de sânge; c) Copiii naturali, creștini, adică botezați, născuți din mamă de religie mozaică botezată. Art. 7. - Trecerea la creștinism, adică botezarea celor de religie mozaică, după 9 August 1940, data punerii în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
creștini: a) Copiii creștini, născuți din părinți de religie mozaică botezați; b) Copiii creștini, născuți din mamă de religie mozaică nebotezată, dar al căror tată este creștin de sânge; c) Copiii naturali, creștini, adică botezați, născuți din mamă de religie mozaică botezată. Art. 7. - Trecerea la creștinism, adică botezarea celor de religie mozaică, după 9 August 1940, data punerii în aplicare a Decretului-Lege Nr. 2.650 din 8 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, nu mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Copiii creștini, născuți din mamă de religie mozaică nebotezată, dar al căror tată este creștin de sânge; c) Copiii naturali, creștini, adică botezați, născuți din mamă de religie mozaică botezată. Art. 7. - Trecerea la creștinism, adică botezarea celor de religie mozaică, după 9 August 1940, data punerii în aplicare a Decretului-Lege Nr. 2.650 din 8 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, nu mai poate atrage schimbarea situației de evreu a celui caracterizat ca atare după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, fără nici o excepție, și fără a da vreo definiție a evreului. 11/. Decretul-Lege No. 3789 (Monitorul Oficial No. 269 din 15 Noembrie 1940) referitor la organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor, exclude din Colegiu pe medicii etnici evrei de religie mozaică sau creștinați. Art. 42 prevede că medicii evrei vor îngriji numai bolnavi evrei și numai în localitatea unde își au domiciliul real (art. 46). Menționăm că în acest Decret-Lege nu este prevăzută nici o excepție pentru invalizi, etc., ca în Decretul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
e. - Statutul va trebui să stabilească și starea juridică a evreilor care au părăsit țara în ultimul timp, plecând în străinătate fără a da vreo declarație de renunțare la naționalitatea română. f. - De asemeni Statutul va trebui să reglementeze cultul mozaic cu privire la care s’au dat de Ministerul Cultelor și Artelor o serie de Decizii anulate ulterior prin altele, astfel că astăzi situația în această direcție este cu totul neprecisă. Pentru aducerea la îndeplinire a propunerilor formulate mai sus, în cazul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folosiți, în principiu, în raza localității căreie îi aparțin, sau în apropiere. 3. - Meseriașii evrei (18-50) ani, vor fi întrebuințați, acolo unde nevoile vor cere. B. - EXCEPȚIUNI I. Exceptați dela orice muncă obligatorie. 1. Evreii supuși străini. 2. Slujitorii cultului mozaic, care vor fi indicați de către Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. 3. Evreii inapți pentru orice fel de muncă, care vor fi stabiliți de către comisiile medicale de revizuire, ordonate de către Marele Stat Major cu Nr. 35.896 din 18.V.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că membrii proprii au atins gradul de expertiză necesar, instructorul realizează o redispunere a întregului colectiv de cursanți: noile grupuri formate vor conține câte un „expert” din fiecare dintre grupurile anterioare (în acest mod se reasamblează problema). Așa se constituie „mozaicul”, din părți ale aceleiași probleme care trebuie, printr-un efort al noilor grupuri constituite, să se armonizeze și să funcționeze ca un întreg. În literatura de specialitate s-au observat și variații, astfel că metoda mozaicului poate fi desfășurată pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reciproc în ariile în care au ajuns să dețină expertiză; la finalul activității, fiecare dintre cursanți trebuie să stăpânească conținutul întregului text, depășind, prin aceasta, procesul realizat în învățarea părții în care a participat în calitate de „expert”. Alte tehnici de tip mozaic sunt predarea reflexivă și procedeul cursant-profesor. Acesta din urmă presupune ca un cursant să acorde asistență academică colegilor ori unor cursanți cu mai puțină experiență în domeniu (în sens originar, cursanților mai tineri). Metoda posedă dublul avantaj de a se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe școala în Puiești și urmează, la Craiova, cursurile Liceului „Carol I”, fiind însă eliminat în ultimul an. Își încearcă, fără succes, șansele literare la „Sămănătorul” (1907), „Ramuri” (1909), „Convorbiri critice” (1909
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și povestiri al căror stil alert și nervos încearcă surprinderea amănuntului semnificativ în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi și vorbe definitorii (precum bețivul din bucata Mozaic, care repetă obsedant aceeași propoziție), într-o proză construită din fragmente de dialog juxtapuse aparent la întâmplare (Meandre), urmând capriciile unei inteligențe ludice. Ca dramaturg, A. este interesat îndeosebi de situațiile-limită: refăcând, din perspectivă morală, procesul celor care au intrat
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]