4,207 matches
-
cât și al celei gastrice, pe calea reflexelor lungi de tip vagovagal. La acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării componentei sensibilizatoare vagale. Paralel cu efectul stimulant asupra secreției de HCl, gastrina I și II, ca și pentagastrina de altfel, activează secreția de pepsină. Această acțiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce realizează legături funcționale asociate cu prezența unor puncte de fuziune membranară intercelulară, conferind straturilor musculare caracter de sincițiu. La rândul său, mucoasa intestinului subțire prezintă o mare suprafața activă (250-300 m+) asigurată îndeosebi, de valvele conivente reprezentate de pliuri mucoase semicirculare și prevăzute cu vilozități intestinale. Acestea cresc de 25-30 ori suprafața intestinală, asigurând procesele de digestie și absorbție normale. Celulele epiteliului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la vilozități ar constitui vehiculul apos necesar absorbției substanțelor din intestin. Sucul recoltat prin fistulă intestinală, filtrat și centrifugat, nu are decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor epiteliale de consolidare sau glandulare este atât de intensă încât într-o lună, întreaga mucoasă a intestinului subțire poate fi reînnoită. Cum aceste celule descuamate sunt lizate în sucul intestinal, este dificil de a se preciza ce revine în activitatea fermentativă secreției glandulare și distrucției celulare. Extrasă din mucoasa intestinală de către Cohnheim (1901), erepsina a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensă încât într-o lună, întreaga mucoasă a intestinului subțire poate fi reînnoită. Cum aceste celule descuamate sunt lizate în sucul intestinal, este dificil de a se preciza ce revine în activitatea fermentativă secreției glandulare și distrucției celulare. Extrasă din mucoasa intestinală de către Cohnheim (1901), erepsina a fost considerată mult timp ca singura enzimă proteolitică a sucului intestinal. Aceasta acționează asupra polipeptidelor, dedublându-le în aminoacizi și este fără efect asupra protidelor cu moleculă mai complexă. Erepsina este formată dintr-un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de aminoacizi. Nucleazele intestinale acționează asupra acizilor nucleici desprinși de pe nucleoproteine de către tripsină, transformându-i în nucleotide. Nucleotidazele degradează nucleotidul în nucleozid și acid fosforic, iar nucleozidazele desfac nucleozidul în pentoze și baze purinice sau pirimidinice. Pe de altă parte, mucoasa intestinală conține mai multe diastaze care hidrolizează diholozidele, transformându-le în hexoze. Invertaza sau zaharaza transformă zaharoza în glucoză și fructoză, lactaza scindează lactoza în glucoză și galactoză, iar maltaza dedublează maltoza în două molecule de glucoză. Maltoza este singurul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apropiere a peretelui intestinal, cu ajutorul miceliilor (adevărate „platforme” de transport), precum și în absorbția acizilor grași și monogliceridelor din tractul intestinal, favorizând-o prin schimbarea sarcinii electrice a acestora. Cea mai mare parte (9/10) din sărurile biliare sunt resorbite prin mucoasa intestinală împreună cu grăsimile, însă după trecerea prin mucoasă se separă de grăsimi și ajung în sânge. Ajunse în ficat pe cale sanguină, sunt reabsorbite de polul sanguin al celulei hepatice și secretate la polul biliar, realizând circuitul hepato-entero-hepatic al sărurilor biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de transport), precum și în absorbția acizilor grași și monogliceridelor din tractul intestinal, favorizând-o prin schimbarea sarcinii electrice a acestora. Cea mai mare parte (9/10) din sărurile biliare sunt resorbite prin mucoasa intestinală împreună cu grăsimile, însă după trecerea prin mucoasă se separă de grăsimi și ajung în sânge. Ajunse în ficat pe cale sanguină, sunt reabsorbite de polul sanguin al celulei hepatice și secretate la polul biliar, realizând circuitul hepato-entero-hepatic al sărurilor biliare. Pigmenții biliari sunt reprezentați de bilirubină și biliverdină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
biliare, ceea ce se detașează cu siguranță este acțiunea lor coordonată. De importanță deosebită în controlul evacuării bilei este reglarea endocrină, dovadă fiind faptul că denervarea colecistului nu împiedică deversarea bilei în duoden. Hormonul cu acțiune electivă este colecistokinina, eliberat de mucoasa duodenală. Acest hormon, identic de altfel cu pancreozimina (CCK-PZ), are și acțiune stimulatoare asupra secreției pancreatice, dar doza de CCK necesară pentru a produce contracția veziculei biliare este 7-8 ori mai mare decât cea necesară excitării secreției pancreatice (tabelul 7
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandulare pancreatice elaborează un zimogen precursor - tripsinogenul inactiv. La un pH de 7 - 8, acesta se transformă spontan în tripsină activă, printr-o reacție autocatalitică favorizată de Ca2+. În intestin, această cataliză este realizată de o proteinază, enterokinaza, eliberată de mucoasa duodenală. Aceasta, având un conținut ridicat în polizaharide, nu este descompusă de enzimele intestinale înainte de a-și îndeplini rolul activator. Sub acțiunea enterokinazei, tripsinogenul se degradează în tripsina, pierzând din molecula sa șase aminoacizi. Procesul se desfășoară exploziv, încât sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimularea secreției de suc pancreatic. În această fază se realizează aproximativ 80% din răspunsul secretor pancreatic, adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Rolul principal este deținut de controlul hormonal. Secretina - Acidul clorhidric conținut în chim determină eliberarea din mucoasa duodenală a secretinei, care, ajunsă în sânge, excită celulele glandulare pancreatice și stimulează secreția biliară și intestinală. Administrată parenteral, este distrusă de sucurile digestive. Ea determină o secreție bogată în apă și săruri anorganice (bicarbonat), dar săracă în enzime (secreția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a secretinei, care, ajunsă în sânge, excită celulele glandulare pancreatice și stimulează secreția biliară și intestinală. Administrată parenteral, este distrusă de sucurile digestive. Ea determină o secreție bogată în apă și săruri anorganice (bicarbonat), dar săracă în enzime (secreția hidrolatică). Mucoasa duodenală eliberează secretină atunci când pH-ul scade sub 4 și stimulează prin intermediul acesteia producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat, care tamponează acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretină reprezintă astfel un mecanism de protecție a mucoasei intestinale față de acțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enzime (secreția hidrolatică). Mucoasa duodenală eliberează secretină atunci când pH-ul scade sub 4 și stimulează prin intermediul acesteia producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat, care tamponează acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretină reprezintă astfel un mecanism de protecție a mucoasei intestinale față de acțiunea peptică a sucului gastric. Ajunsă pe cale sanguină la nivelul stomacului, secretina stimulează secreția de pepsină și inhibă formarea de HCl și motilitatea gastrică. Efectul inhibitor al secretinei asupra acidității gastrice predomină asupra celui eliberator de pepsină și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pepsină și inhibă formarea de HCl și motilitatea gastrică. Efectul inhibitor al secretinei asupra acidității gastrice predomină asupra celui eliberator de pepsină și este probabil că se realizează prin suprimarea secreției de gastrină. Pancreozimina - Un al doilea hormon izolat din mucoasa duodenală, de către Harper și Raper (1943), este numit pancreozimină. Aceasta s-a dovedit a fi identică cu colecistokinina, pusă în evidență cu mult înainte de Ivy (1928), ca factor hormonal cu punct de plecare duodenal, care controlează motricitatea și evacuarea veziculei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a undelor lente ale intestinului subțire. Frecvența contracțiilor segmentare nu este constantă, un grup de contracții segmentare fiind urmate de o perioadă de repaus. Segmentarea realizează amestecarea efectivă a chimului cu secrețiile digestive și menține chimul în contact cu suprafața mucoasei. La nivelul jejunului, activitatea contractilă are loc sub forma unor contracții puternice (numite contracții ritm-minut), separate de intervale în care contracțiile sunt slabe sau absente. Undele peristaltice reprezintă contracții progresive ale diverselor sectoare de mușchi neted circular. Contracțiile se propagă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexă și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă. Reflexul mienteric peristaltic este asigurat pe o cale nervoasă continuă pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă, determină, în cazul fibrelor colinergice (nervul vag), creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
multe dovezi. Influențe nervos-superioare pot acționa asupra motilității. Stările emoționale intense sunt însoțite de modificări ale amplitudinii activității motorii intestinale. În general, reacțiile se traduc printr-o diminuare sau creștere a activității. Astfel, reacțiile de durere, frică, teamă produc paliditatea mucoasei, diminuarea secreției de mucus și o inhibiție a motilității. Pe de altă parte, furia, agresivitatea manifestă sau subconștientă se asociază, în general, cu hiperemia, congestia și motilitatea. S-a pus în evidență și intervenția proceselor umorale în reglarea motricității intestinale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în timp ce secretina și VIP o inhibă. De asemenea, unele glande endocrine au o acțiune inhibitoare asupra motilității intestinale, ca suprarenala și gonadele (constipația din hiperfoliculinemie). Așa după cum s-a arătat și la reglarea digestiei gastrice, există un hormon eliberat de mucoasa duodenală, enterogastrona, care modulează indirect activitatea de evacuare a intestinului subțire superior prin intermediul influenței inhibitoare pe care o are asupra motricității gastrice. Enterogastrona este un polipeptid ce a fost extras de Ivy (1928) din mucoasa duodenală la contactul acesteia cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
există un hormon eliberat de mucoasa duodenală, enterogastrona, care modulează indirect activitatea de evacuare a intestinului subțire superior prin intermediul influenței inhibitoare pe care o are asupra motricității gastrice. Enterogastrona este un polipeptid ce a fost extras de Ivy (1928) din mucoasa duodenală la contactul acesteia cu uleiul de măsline. Unii autori îi contestă specificitatea, considerându-l încă ipotetic. O serie de substanțe farmacodinamice, cum sunt pilocarpina și prostigmina, împreună cu unele ce se găsesc în peretele tractului digestiv (histamina, bradikinina) intensifică peristaltismul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1,4-1,8 m. Din punct de vedere funcțional, cecul, colonul ascendent și hemicolonul transvers drept formează colonul proximal, cu funcție absorbtivă, în timp ce restul segmentelor până la anus formează colonul distal, cu funcții de depozitare și evacuare a materiilor fecale. Structural, mucoasa colonului este mai groasă comparativ cu cea a intestinului subțire și nu posedă valvule conivente și vilozități. Celulele cu margine „în perie” sunt lipsite de granule secretoare, iar la partea apicală microvilii sunt mai mari și mai scurți. Glandele Lieberkuhn
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea de depozit al constituenților inutilizabili pentru organism din chimul intestinal și de absorbție hidroelectrolitică și vitaminică, iar cea a colonului distal de tranzit al resturilor alimentare și sediu al activității microorganismelor intestinale. Secreția intestinului gros. Produsul de secreție al mucoasei colice este un lichid redus cantitativ, cu pH alcalin (8-8,4), foarte vâscos și lipsit de enzime. Are rolul de a favoriza atât trecerea resturilor reabsorbite ale chimului ileal în cec, cât și aderarea acestora între ele în vederea constituirii bolului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cantitativ, cu pH alcalin (8-8,4), foarte vâscos și lipsit de enzime. Are rolul de a favoriza atât trecerea resturilor reabsorbite ale chimului ileal în cec, cât și aderarea acestora între ele în vederea constituirii bolului fecal, protejând în același timp mucoasa intestinului gros de iritații sau traumatisme mecanice și chimice (toxine și acizi rezultați din activitatea florei bacteriene intestinale). Deși cantitatea de mucus secretată de intestinul gros este mică în condiții fiziologice, în cazul mucoasei iritate chimic sau mecanic aceasta este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]