1,907 matches
-
pe rând ciung, olog, amândouă deodată, ba chiar făcând și o criză de epilepsie, să le stârnească interesul. Isaia socoti că a sosit clipa lui, trase o dușcă zdravănă, apoi scoase de la brâu catastiful și un pămătuf de busuioc. Îl muie într-un borcan și începu să stropească în jur, boscorodind : — Vai ție, popor păcătos, popor al Sodomei și Gomorei. Ești tot o rană și totul este pustiit, țarinile vi le mănâncă străinii sub ochii voștri ! De veți da bani pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sunt păreau să se înmulțească. La fel și pentru Puțică, care înțeleseră că, dacă priveau lumea cu patru ochi, vor trebui să se ducă tot ei după lumânări. Din ce găsiră, făcură, mai degrabă, niște făclii. Înfășurară cârpe și le muiară în resturile de păcură de prin bidoane. Isaia fu mulțumit, socotind că făcliile sunt chiar mai autentice decât lumânările, tot așa cum catedrala lor era mai înaltă decât altele. Apoi se înșirară în cortegiu. Puțică în față, cu prapurii, Calu și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în vis, a doua zi Puțică se trezeau, fără s-o știe, fiecare în locul celuilalt. Magdalena rămăsese cu ochii deschiși. Dacă adorm, se tânguia, n-o să mă mai trezesc. Lucică o privea cu nesaț, îmbrățișând-o, atunci când fruntea i se muia de sudoare. Avea acea disperare a dragostei care e cel mai potrivit leac împotriva somnului. Știa că, dacă ar fi adormit primul, ar fi murit în somn amândoi. De aceea rămâneau treji, privindu-se și visând că au adormit. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
luă avânt iarăși. Maca ridică brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse. Să nu le uit ! Își trase fermoarul de la scurta de piele, își scoase tacticos mănușile și le puse pe ghidonul motocicletei. Bătrânul crezu că a învins, smocurile i se muiară, vârfurile lor tăioase se pleoștiră în ciucuri. Maca scoase un carnețel și un creion, găsi o poziție potrivită și scrise, silabisind din vârful buzelor. — Gata, spuse, punând creionul între foi. Știi, aia cu boașele am scris-o mai de-a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că tânjea după un interlocutor și asta fusese până atunci una dintre sursele tristeții sale. — Mă întrebam, părinte... — Asta nu-i bine, îl întrerupse popa. Roagă-te, nu întreba, că nu știi ce vine după aia... Hai, să trăiești... Își muiară buzele în vin. Popa îl privi cu familiaritate. Ca să termine, cu oarece caznă, cuvintele pe care le începea pe dibuite, vorbea rar și rotunjit. — Simțeam eu că te știu de undeva... — Oare sfinții au fost primii oameni ? întrebă Maca. Popa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dacă nu bei cu mine, cum să te afurisesc ? Și nu mai așteptă, puse cele două pahare în rând și le umplu, dar, văzând patru pahare, zăbovi ceva mai mult. Pe mușama se întinse o pată rubinie în care își muie mânecile largi ale anteriului. Ciocniră, Maca apropie paharul de buze, dar, simțind privirea neînduplecată a popii, trase o dușcă zdravănă. Atunci fața rumenă și nădușită se lumină. Își trecu degetele rariță prin barbă, apoi pocni din palme cu mulțumire. — Așa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
grămadă de firimituri... Poate că nu era om, sugeră Jenică. Procurorul ceru un pahar, își turnă votcă și o dădu pe gât. — Știi vreun animal care să poarte bocanci ? Își mai turnă un pahar, dar de data asta abia își muie buzele. Mecanicul zice că a văzut niște oameni de o parte și de alta a căii ferate. Îi privi pe rând. A numărat trei. Se poate să fi fost mai mulți. Așadar, unde erați la ora aia ? — Aici, răspunse Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
învățat și noi un joc care se joacă așa, cu câți suntem, spuse Maca. Până când o să rămână doar un castan în oraș. — Și după aia ? întrebă Jenică. — Habar n-am. Cum să-ți închipui o lume fără frunze ? Jenică se muie și se lăsă jos, rezemându-se de copac. — Nu-mi iese din cap, spuse, cu voce stinsă. După ce a trecut trenul, nu mai era nimic acolo. Parcă nici n-ar fi fost... — Exact ce-ți spuneam. Îmi vine să vărs
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și rața scotea un sunet ciudat, între chițăit și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică nu merge ? strigă Maca, făcând mâna pâlnie, să se audă cât mai departe. Ia încearcă ! Îți lipsește curajul sau ce-ți lipsește ? O clipă ferestrele amuțiră. Alte fețe se iviră la geamuri, unele consternate, altele furioase. Pe sub ele, atât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
inexorabile fatum Subjecit pedibus. "Și pune sub picioare orice teamă și soarta inexorabilă." Strepitumque Acherontes avari! "Precum și clocotul avarului Acheront!" (Capodoperă de gândire filozofică! Strepitum! Parc-auzi cum urlă valurile Acherontului! Minunat!) - Iti, sugera Aurora, se răcește laptele.Suflețel mai muia un pișcot în ceașcă și trăgea o înghițitură. - Dar asta? Fortunatus et ille qui deos novit agrestes. " Fericit și acela care cunoaște pe zeii agrești!" În chipul acesta decurgea deșteptarea lui Suflețel, care avea totdeodată sub ochi o copie în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
uscat ca în palmă. Urcăm, ținând cabana sub ochi, și de sub zăpada călcată de noi, acum prima dată, se ivesc iarba și pământul. Este o zi neașteptată pentru luna noiembrie, cu un soare dezlănțuit, orbindu-ne în drumul nostru și muind pe alocuri zăpada. Ne apropiem și caut din ochi jgheabul dintr-un trunchi de copac, cu un fir din izvorul muntelui care curge necontenit în el, jgheab pe care îl știu dintr-o fotografie publicată în monografia lui Biemel de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un om să fie mai mult decât om? Când domnul nu e pus afară de orice controversă, ce devine el decât o simplă persoană care își căuta de interesele sale. într-o țară unde fiecine zice: "chacun pour soi" și "apres moi le deluge" - ce să zică domnul decât tot atâta... Și pe când puterea statului român scădea - se urca ce? - puterea consulatelor. Casa unui consul devenise o adevărată cetate. 170 {EminescuOpIX 171} De aici înainte într-o societate a nestabilității se va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un om să fie mai mult decât om? Când domnul nu e pus afară de orice controversă, ce devine el decât o simplă persoană care-și caută de interesele sale. Într-o țară unde fiecine zice: chacun pour soi și apres moi le deluge - ce să zică domnul decât tot atâta... Și, pe când puterea statului român scădea, se urca ce? - puterea consulatelor. Casa unui consul devenise o adevărată cetate. De aci înainte într-o soțietate a nestabilității se va vedea cum orice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Freddy să aprecieze. Tu ești o femeie pentru toată viața, și în privința asta are el perfectă dreptate. Și i-a mai spus: Unde ai dreptate, ai dreptate. Și numai ce se întări și mai vârtos în pantaloni. MARIEDL: Și Mariedl moaie juma' de chiflă în conserva de gulaș... ERNA: Ne, ne, că nu ești tu acum la rând! Se uită urât la Mariedl) Nu ai băgat de seamă că acum începe să se audă o muzică lentă? (Ridică împăcată capul) Deci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei era repartizată astfel: bărbații călcau lutul amestecat cu paie și cu apă, folosind uneori și animale pentru această operațiune, femeile și copiii făceau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pisau. O parte din praf se presăra pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt sau cu rachiu de drojdie și i se dădea bolnavului să bea. Oblojeli cu cenușă de cărbune pisat, cu grăsime, lapte dulce, pâine muiată În vin roșu, cu sacâz pisat, țuică, usturoi, tutun. Comprese cu gaz, lapte dulce și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Mușcătura se spăla cu apă rece În care au fost ținute frunze de alun, lapte dulce fiert și se ungea cu mujdei de usturoi. Cel mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alun, lapte dulce fiert și se ungea cu mujdei de usturoi. Cel mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară, caracterizată printr-o puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
este scurtă și sacadată, pulsul slab și rapid, fața palidă etc. Boala apare sub acțiunea frigului sau a unei emoții puternice, dar mai ales În boli caracterizate prin temperatură ridicată (pneumonii, septicemii, malarie). Remedii populare Învelirea bolnavului cu un cearceaf muiat În apă rece, de mai multe ori. Legători la Încheietura mâinilor cu buruiana de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu fierte, cu cânepă pisată muiată În apă călduță, cu balegă de vacă Încălzită, cu hoștină de albine, mămăligă fierbinte, cu muștar, oțet și sare Încălzită, cu seu de oaie, untură caldă, foi de varză opărite și unse cu seu de oaie. Siropuri din: ceapă, ridiche
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Soluția se Înghite apoi cu Înghițituri mici și rare. AMIGDALITĂ (inflamația amigdalelor) Boală caracterizată prin dureri, mai ales la Înghițire, cu iradiere spre ureche, temperatură, dureri de cap, dureri musculare etc. Dacă amigdalele sunt " coapte", se sparg cu degetul mare, muiat În saramură, spirt sau rachiu tare de tescovină, iar puroiul este eliminat pe gură, care se clătește apoi cu spirt sau rachiu și ceai de coada calului și urzică, cu cimbrișor de câmp, cimbru de grădină, mușețel, pătlagină sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de usturoi. Legători cu balegă de vită, coaptă și amestecată cu tărâțe de grâu, Înfierbântată și stinse cu borș proaspăt, cu hoștină de stupi, cu pânză sau fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă de tei fiartă În lapte dulce. În cazurile foarte grave se confecționa un cornet ca un bucium, făcut dintr-o bucată de pânză de cânepă sau de in, muiată În ceară curată de albine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pânză sau fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă de tei fiartă În lapte dulce. În cazurile foarte grave se confecționa un cornet ca un bucium, făcut dintr-o bucată de pânză de cânepă sau de in, muiată În ceară curată de albine, care se introducea cu capătul subțire În ureche. La celălalt capăt, i se dădea foc cornetului și se lăsa să ardă Încet, până aproape de ureche, ca să "tragă" toată răutatea. În ureche se turna apoi untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Oblojeli cu aluat făcut din albuș de ou și miere de albine, cu felii de castraveți verzi, cu cartofi cruzi, chișleag amestecat cu tărâțe de grâu și făină de porumb, precum și cu miere de albine sau de "bondari", cu pâine muiată În vin alb natural, sămânță de cânepă pisată și Înmuiată În apă. Aplicări pe ochi de alifii făcute din untdelemn, ceară de albine și tămâie albă, după ce se fac spălături cu aghiazmă păstrată de la sărbători. MIOPIE În caz de scădere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pește; cu mătasea broaștei sau cu unt proaspăt. Oblojeli cu alifie făcută din morcov fiert, mere date prin răzătoare, zeamă de lămâie și zahăr; cu pătrunjel fiert cu lapte dulce și făcut pastă; cu sămânță de cânepă pisată și muiată În apă caldă; cu amestec de făină de grâu și cartofi fierți, făcuți piure. Picături În ochi cu apă de viță de vie sau cataplasme cu câlți de in, plămădiți În rachiu de drojdie. Spălături la ochi cu ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]