4,003 matches
-
mult mai flexibil, adaptabil și sustenabil În același timp. Problema investițiilor străine, așa cum a fost și cazul României, dar și al altor economii emergente din zonă, a creat o segregare de curente În ceea ce privește evaluarea impactului local al filialelor unor companii multinaționale de renume. Practic, beneficiul major a fost creșterea competitivității la export, dar a atras și o dezvoltare orizontală prin efectul de atragere și a altor ramuri. Astfel, un alt avantaj a fost Îmbunătățirea performanței de producție, concretizată În creșterea productivității
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anume acela că produsele create au o valoare adăugată mică, practic, În acest caz, modelul de business presupune exploatarea unor resurse naturale transformate În produse cu un grad redus de prelucrare. De asemenea, tot În acest context, există opinia că multinaționalele sunt interesate de avantajul strategic de piață atunci când relocă astfel de facilități de producție În Țări emergente. În momentul de față, există o critică a teoriei de dezvoltare neoliberale, potrivit căreia obiectivul principal În perioada actuală este urmărirea consolidării fiscale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de responsabilitate socială a organizațiilor este unul dinamic, aflat în dezvoltare și în țările Europei Centrale și de Est, prin trecerea la economia de piață a fostelor țări socialiste și prin faptul că, în cadrul procesului lor de extindere, marile companii multinaționale și-au deschis filiale în aceste țări, exportând în acest fel și această dimensiune corporatistă a comportamentului organizațional. În ultimele decenii, marile corporații au acumulat o putere deosebită, și astfel, li s-a acordat atenție atât din partea autorităților publice naționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Evul Mediu. Diferența, susține Gilpin, constă tocmai în faptul că de-a lungul timpului a existat o semnificativă schimbare de sisteme, modificându-se însăși natura actorilor internaționali ai respectivului sistem. Astfel, orașele-state antice au lăsat loc în Evul Mediu imperiilor multinaționale ca actori dominanți ai sistemului internațional, iar acestea, la rândul lor, au făcut loc statelor-națiuni chiar de la sfârșitul secolului al XV-lea. Este adevărat că în cazul acestor orașe-state antice sau al imperiilor medievale putem vorbi despre o politică interstatală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1492, pentru regele Spaniei, Indiile de Vest - de fapt, continentul nord-american) și ale lui Vasco da Gama (care în 1497 descoperă, pentru regele Portugaliei, trecerea pe mare către Indiile de Est), statele vest-europene, mici și relativ înapoiate după standardele imperiilor multinaționale ale vremii, se lansează într-o campanie de cucerire a lumii cunoscute, proces prin care modelul jocului de putere european se va extinde la nivel global. Trei motive principale au favorizat succesul puterilor maritime europene: Centralizarea politică a acestor state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care introduce conceptul raison d’Etat, ce susținea existența unui primat al intereselor naționale de securitate. Interesele naționale și apărarea lor scuzau mijloacele prin care erau obținute. Acest concept reușește să-l înlăture pe acela de moralitate universală al imperiilor multinaționale cu aspirații la o monarhie universală. Criteriul securității naționale reușește așadar să înlăture criteriul universalității ca motor al acțiunii internaționale a actorilor sistemului. Politica externă și acțiunile acesteia făceau parte dintr-o dimensiune morală cu totul diferită de cea individuală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
XVIII-lea (Anglia, Franța, Prusia, Rusia și Austria) s-a ajuns ca numărul statelor europene să scadă dramatic între 1648 și 1815. În principal, este vorba de cele câteva state naționale din acea perioadă, care continuau să coexiste alături de imperii multinaționale precum Imperiul Otoman și Rusia țaristă, dar și de micile formațiuni statale ale Germaniei și Italiei. Există încă o mare diversitate - peste care nu se poate trece în analiza acestei perioade - în ceea ce privește tipul de actori internaționali ce alcătuiesc sistemul. Această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul multiplicării exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional crescând astfel responsabilitatea reciprocă a statelor sistemului. Această epocă post-westfalică este dominată de actori transnaționali ca actori dominanți în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale, grupărilor sau rețelelor teroriste, organizațiilor multinaționale etc., se vehiculează ideea eludării rolului central al statului în sistemul internațional și faptul că era acestuia s-a înscris deja pe o traiectorie descendentă. Cu toate acestea, chiar și în zilele noastre statul rămâne principalul actor al sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apoi este restrânsă progresiv la liderii considerați relevanți. Demn de remarcat este faptul că indivizii supuși analizei nu sunt exclusiv lideri de stat, ci pot fi lideri ai unor organizații internaționale (de exemplu, secretarul general ONU), ai unor companii transsau multinaționale (de pildă, președinții unor concernuri petroliere a căror influență o poate egala sau chiar depăși regional pe cea a liderilor statelor furnizoare), fondatori, ideologi și lideri ai unor organizații de eliberare sau membri ai unor organizații teroriste, pentru a oferi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Școlii de gândire realiste a disciplinei și se referă la accentul tradițional pe state ca unități de analiză și, totodată, variabile independente. Ascensiunea actorilor nonstatali de-a lungul ultimelor decenii (a organizațiilor teroriste transnaționale, spre exemplu, dar și a corporațiilor multinaționale, dintre care unele cu cifre de afaceri ce depășesc net bugetele multor state ale lumii) complică mult „calculele” balanței de putere din sistem, oferind surse alternative de explicație. Cea de a doua critică se referă la posibilitatea schimbării în relațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere, fie prin cursa pentru colonii din secolele trecute, fie prin înmulțirea corporațiilor multinaționale, din zilele noastre (Jackson și Sørensen, 1999, p. 185). Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țări din „Lumea a treia”, pe măsură ce fluxurile de comerț și investiții din interiorul Nordului bogat se intensifică, excluzând aproape tot restul globului. Unii sceptici consideră că fluxurile de investiții străine sunt concentrate între statele capitaliste avansate și că cele mai multe corporații multinaționale rămân creații ale statelor sau regiunilor unde au luat ființă. Există și ideea că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea nepopularelor strategii economice ortodoxe neoliberale. Școala transformativiștilor pornește de la ideea că la începutul unui nou mileniu globalizarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
bilaterale privind reducerea măsurilor de protecție națională etc. Ordinea comercială globală este urmarea Acordului de la Bretton Woods (1944), încheiat după cel de-al Doilea Război Mondial și care înseamnă un sistem fix al cursurilor de schimb și începutul ordinii comerciale multinaționale. Mai târziu, apare Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), conceput ca un forum pentru negocierea tarifelor și care a fost înlocuit în 1995 prin Organizația Mondială a Comerțului (OMC), mai puternică, adaptată la realitățile lumii contemporane și la cerințele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de reglementări ale calității produselor alimentare, ci și un instrument al intereselor unor companii transnaționale de a obține profit în urma unor reglementări. Principalele argumente care justifică o astfel de afirmație sunt prezentate în caseta 11. Codex Alimentarius și interesele companiilor multinaționale Codex Alimentarius-Austriacus a fost utilizat pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar între 1887 și 1911, având scopul protejării sănătății consumatorilor prin controlul calității hranei, care trebuie să îndeplinească aceleași condiții de calitate și să respecte practica comercială corectă în comerțul cu alimente
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
desfășurate în acest scop s-au diferențiat în timp, putându-se deosebi următoarele categorii: strategii cu vocație internațională care preconizează transferul de competențe către țările (piețele) gazdă, dar nu pot fi evitate unele dificultăți de adaptare la condițiile locale; strategii multinaționale care adaptează oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; strategii bazate pe valorificarea conjuncturii locale și au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor; strategii transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare și corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
România și Interbrew România locul trei cu 16% sunt filialele locului trei, respectiv unu mondial, iar Tuborg România locul patru cu 7% face parte din grupul danez Carlsberg - locul cinci. În prezent, piața este împărțită între șase mari producători: cinci multinaționale (European Drinks, Brau Union AG, Compania de Bere Romania, Compania de Distribuție Național-Interbrew, URBB) și un producător local (Bere Mureș). Un factor care contribuie la dezvoltarea rapidă a pieței berii este legat de existența unei mari varietăți de tipuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sugerează că auto-prezentarea și întrebările situaționale corelează puternic cu abilitățile sociale. De asemenea, Silvester, Anderson, Haddleton și Gibb (2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și interviurile realizate prin telefon la 70 de candidați dintr-o companie multinațională în domeniul petrolului. Candidații au obținut scoruri mici la interviurile telefonice. De asemenea, cei care au fost intervievați telefonic și apoi au fost intervievați față în față și-au îmbunătățit scorurile față de candidații care au parcurs procesul invers. Aceste rezultate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Dam, K., Anderson, N. 2002, Recent trends and challenges in personnel selection, Personnel Review, vol. 31, nr. 5, pag. 580-601 TEME DE REFLECȚIE: 1. Redactați un anunț de recrutare pentru un post de manager de resurse umane într-o companie multinațională din domeniul dezvoltării de software. 2. Pe baza informațiilor din acest capitol și a bibliografiei recomandate, proiectați o strategie de selecție pentru următoarele posturi: casier la o bancă privată inginer într-o companie din domeniul tehnologiei informației (software developer) manager
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fost intervievați 200 de manageri de nivel mediu din 32 de agenții într-o zi, într-un singur loc, cu chestionare SYMLOG standard. S-a concluzionat că SYMLOG este un instrument folositor nevoilor dezvoltării organizaționale, mai ales în cazul corporațiilor multinaționale. 2001 Stage of concerns: Un model alternativ al rezistenței la schimbare Bareil, C. Savoie, A. Autorii au intenționat să adapteze și să generalizeze modelul Stage of Concerns la orice tip de schimbare organizațională. S-au făcut două studii longitudinale pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
congruența valorică a noilor identități organizaționale cu cele anterioare. 2003 Viziune și valori: schimbări culturale consecutive unei achiziții internaționale Baldini Alina Spini Maurizio Descrie transformarea survenită într-o companie de telecomunicații italiană ca urmare a intrării ei într-un grup multinațional. Succesul schimbării organizaționale este dat de strategiile de comunicare -workshop-uri, training-uri, discuții - utilizate pentru însușirea noilor valori organizaționale. 2003 Metaforele identității manageriale în schimbare Lämsä Anna-Maija Willman Arto Există patru metafore care descriu patru stiluri principale de mangement: conservator
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-ar substitui direct slujitorilor care au luat-o drept o simplă „modernizare” a tehnicilor. În orice caz, în ceea ce mă privește (dacă acest lucru prezintă vreun interes pentru cititor), să fie clar: aș da întreaga Montedison 1, deși este multinațională, pentru un licurici. 18 februarie 1975. Nixonii italieni 1tc "18 februarie 1975. Nixonii italieni1" Am văzut la televizor pentru câteva clipe sala în care se reuniseră în consiliu democrat-creștinii care ne conduc de circa treizeci de ani. Din gurile obsedant
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe care o vrea această putere? Dacă vreți s-o înțelegeți mai bine, citiți acel discurs al lui Cefis în fața elevilor Academiei din Modena pe care îl citam mai înainte și veți găsi în el noțiunea de dezvoltare ca putere multinațională - sau transnațională, cum spun sociologii -, bazată, printre altele, pe o armată care nu mai este națională, foarte avansată tehnologic, ci străină realității propriei țări. Toate acestea șterg cu buretele fascismul tradițional, ce se baza pe naționalism sau pe clericalism, pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]