1,250 matches
-
de a lupta români Împotriva românilor. - Exact, răspunse Ivașcu. Și mai mult, oamenii lui Laiotă trebuie să ghideze armata turcească spre Suceava, evitând ambuscade sau mlaștini, ca la Vaslui. - Hanatul Crimeii? continuă domnitorul, fără a se opri asupra strategiei oștilor muntene. - La ordinele sultanului, cu trupele În așteptare. Aproape patruzeci de mii de războinici, toți călăreți. Ștefan se ridică și porni Încet prin mijlocul adunării. Boierii se dădură Încet la o parte, așteptând. Adversarii erau mai mulți și mai puternici decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
poruncit adunarea românilor transilvăneni pentru salvarea lui Ștefan Mușatin. Abia ajunsesem, dar febra acesteri mobilizări m-a cucerit. Nu vezi așa ceva nici la Veneția, nici la Ravenna, nici la Milano. A fost o nebunie. Au sosit, la chemarea fostului voievod muntean, mii de săteni care așteptau să audă vorbă românească. Mulți nu aveau arme, dar păreau dornici să lupte pentru o țară care nu era a lor. Mai precis, o țară pe care o simțeau ca fiind a lor. Vlad i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
află În fața lui, i-a provocat o explozie de bucurie. Avea, În sfârșit, un inamic. Deși era seară, iar oștenii cădeau din picioare de oboseală, a cerut o mie de voluntari și s-a năpustit În fruntea lor asupra oștirii muntene. S-a Întors după două ceasuri, plin de sângele celor uciși, victorios. A poruncit ridicarea taberei și continuarea marșului spre Moldova. Culmea este că oștenii lui s-au molipsit de nebunia comandantului. În loc să protesteze, cum ar fi făcut orice armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Mahomed. Sultanul pierduse Moldova, dar nu putea pierde Țara Românească. Din informațiile la care am avut acces, am aflat că peste cincizeci de mii de otomani au fost lăsați pentru apărarea graniței, muntele, iar alți cincisprezece mii de oșteni munteni așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu va consemna, În istorie, opiniile mele, sau sclipirile mele de inteligență politică. La frontiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu va consemna, În istorie, opiniile mele, sau sclipirile mele de inteligență politică. La frontiera munteană a avut loc un scurt sfat domnesc. Dublu domnesc, dacă pot spune astfel. Vlad Îl ajutase pe Ștefan să-și recâștige tronul și țara. Acum, Ștefan Îl ajuta pe Vlad să-și recâștige tronul și țara. Nu mai exista nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai puternică oaste a oricărui continent. Cu avântul marilor campanii și cu sentimentul marilor victorii. Eliberaseră Moldova de turci. Acum eliberau Țara Românească. Valul lor se rostogolea cu o forță pe care nimeni n-ar fi putut-o stăvili. Avangarda munteană a fost răsturnată În câteva minute. Laiotă și suita lor au fugit. Atacul, Însă, nu mai putea fi oprit. Cu Vlad În prima linie, transilvănenii au dat peste cap Întreaga oaste dușmană. Puținele formațiuni care rezistau erau alcătuite din ieniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mări Întunecate, cădere a luminii În haosul Începuturilor”. Era ca un haiku, o poezie scurtă japoneză. A patra minune fusese Înscăunarea lui Vlad Dracula, pentru a doua oară, ca domnitor al Țării Românești. Ștefan Îl adusese până la Târgoviște, iar oastea munteană jurase credință, alături de boieri. Era victoria totală. Linia Dunării era, din nou, stabilă. Granițele Europei erau din nou clare și bine apărate. - Erina mea e gânditoare... se auzi vocea căpitanului Oană, care tocmai intra În bucătărie. Hmmmm. Miroase a plăcinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
flota turcească pornită În august 1476 spre Moldova s-a scufundat și ea, fără nici un supraviețuitor. Momentul este descris astfel de Nicolae Iorga: „Pe marea albastră așteptau corăbiile cu pânze, luntrile ca să treacă Înapoi pe Împăratul neînvins, sau cercetau porturile muntene și crâmlene pentru ca să aducă de acolo hrană la zecile de mii de ostași. Dar o strașnică furtună de august le zdugui ca un cutremur și deschise adâncurile tulburate pentru veșnica odihnă a corăbierilor sultanului. Tot mai mult erau răzbunați morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe care nu-ți aduceai aminte să-i fi întîlnit înainte. Aveau o asemănare hotărâtă, erau flămînziți: de pâine, de carne, de oameni, de viață. . . flămînzi! Nebunia lor era aceea a foamei. Unul la un colț de stradă, voinic, întreg, muntean, nu târgoveț, deși în straie de oraș rupte, se uita la fiecare trecător cu ochi negri, mari, aprinși, lacomi. Se apleca neașteptat și te speria. . . Un lup de prin tranșee, hămesit dar neistovit, venit de spaima pustiului spre miezul orașului
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și noi recrutările! A conchis inspectorul general. Huțulii Noi sîntem urmașii dacilor liberi, asemănători cu cei pe care îi puteți contempla pe basoreliefurile de pe cunoscuta Columnă și pe metopele de la Tropaeum Traiani, dar ținem să se știe că înaintașii noștri munteni n-au fost îngenuncheați sau înlănțuiți vreodată și nici trecuți prin foc și sabie nu au fost. Noi sîntem stăpânii munților, văilor și ai plaiurilor înalte de la izvoarele Siretului, Ceremușului, Sucevei, Moldovei și Moldoviței cu tot cu Zânele cele bune, cu Duhurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete? Sapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă la dânsul. De acolo se merse pentru revistă, pentru halaiu, la Țuțora, unde era vechiul pașă de Silistra Cara Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 243 footnote>. Duca vodă rămâne
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dosoftei, Ieremia Cacavela, Nicolae Kerameus și alții. Unele informații pe care Mihail Sadoveanu le dă despre „vremea Ducăi Vodă”, se pare că le-a preluat de la prozatorul de Cornelio Magni din Parma. Prozatorul l-a cunoscut la Iași pe învățatul muntean Constantin Cantacuzino, care i-a relatat multe evenimente din timpul lui Duca. Deci, evenimentele istorice și culturale din acea perioadă au fost consemnate de către cei implicați direct în desfășurarea lor. După „vremea Ducăi Vodă”, timp de aproape două secole mănăstirea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
era pe cale de stingere în Basarabia și că nu trecuse Prutul în Moldova, probabil și datorită asprimii iernii care domnea în acea regiune 26. Totuși, la începutul anului 1831, generalul Kiseleff s-a simțit dator să adreseze autorităților moldovene și muntene o largă și cuprinzătoare ordonanță cu privire la combaterea bolii cholera morbus, în care insista asupra simptomelor maladiei, caracterelor ei, cauzelor ce-i favorizau propagarea, fenomenelor ce o prevesteau, tratamentului folosit împotriva ei și măsurile polițienești de igienă și control adoptate pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
9 (28 iun./10 iul.), 9 (29 iun./11 iul.), 8 (30 iun./12 iul.) și 4 (1/13 iul.)54. Tot așa consulul Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, împreună cu doctorul Constantin Exarhu 55, semnala ivirea bolii în principatul muntean, ceea ce a cauzat dispersarea boierilor și a consulilor străini din București, unde nu au rămas decât forțele polițienești; el îi scria ambasadorului Gordon de la Constantinopol, la 7/19 iulie: "se pare că boala s-a stins la Iași și, judecând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
8 decese 57. Datele statistice din surse rusești indică și ele aceeași situație. În raportul înaintat la 13/25 iulie de generalul Kiseleff cancelarului Nesselrode se confirmă diminuarea epidemiei la Iași, dar, în schimb, se menționează propagarea ei în principatul muntean, la București, ca și la Silistra, pe Dunăre, sau în alte localități, ceea ce făcea necesară reîntoarcerea sa în capitala Țării Romînești 58. În anexele II și III ale acestui raport se prezintă datele statistice ale regresului epidemiei în Moldova, colectate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de oca de carne; de asemenea a făcut împrejurul Bucureștilor un cordon sanitar, pentru a îngreuna legăturile cu județele, care sunt, aproape toate, mai mult sau mai puțin contaminate" 103. Date statistice mai veridice asupra epidemiei de holeră din Principatul muntean între 12/24 - 15/27 iulie, obținute de la consulatul rus din București, erau trimise din Sibiu la 1/13 august de cancelistul Hiller cancelarului Metternich. La total, Hiller a mai adăugat și un număr de 738 de bolnavi, rămași încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagel a provocat 8 814 de decese în mediul citadin, adică 7,04% din populația catagrafiată, reprezentând un procent mult mai ridicat decât în lumea satelor 133. Pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă corpul medical din Principatul muntean în combaterea și extirparea epidemiei de holeră din 1831, el a fost distins de către țarul Nikolai I, la recomandările făcute de administrația trupelor ruse de ocupație. Astfel, doctorii "Marsil, Gusi, Alexandridis, Bubukis, Ioanis, Serafim, Spor, Arsachi, Exarhu, Teodosie, Fieraru, Vasilachi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îndrăznesc a-i face nimic. Frica rușilor le leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că se adresase lui Mavros, cu rugămintea de a supune domnitorului problema interzicerii înhumărilor în cimitirele din jurul bisericilor din capitală, obicei considerat contrar tuturor regulilor de igienă, pentru a se autoriza doar înmormîntările în afara orașului 270. Primul județ din Principatul muntean atacat de holeră a fost Prahova, datorită negustorilor și căruțașilor care circulau pe drumul Brăilei. Astfel, la 24 mai/5 iunie, Departamentul din Lăuntru s-a adresat cârmuirii județului, dîndu-i instrucțiuni privitoare la prevenirea și combaterea holerei. Casele molipsite să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Românească, Guvernul provizoriu a ordonat divanurilor și tribunalelor să-și reînceapă activitatea 313. Într-un raport adresat Foreign Office-ului de către consulul britanic Colquhoun, la 3/15 septembrie 1848314, dată la care holera încetase, în mare, să bântuie în Principatul muntean, se prezenta un tabel statistic 315, alcătuit de autoritățile locale la 1/13 septembrie, al evoluției epidemiei la București și în județele Țării Românești între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un tabel statistic 315, alcătuit de autoritățile locale la 1/13 septembrie, al evoluției epidemiei la București și în județele Țării Românești între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848 în Principatul muntean nu cunoaștem. Oricum, datele de care am dispus privind desfășurarea epidemiei ne-au îngăduit să conturăm proporțiile atinse, inferioare, desigur, groaznicului flagel din 1831. Nu se poate nega însă un oarecare impact al molimei asupra desfășurării evenimentelor revoluționare din vara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru disculparea unora dintre participanți, anchetați de comisiile de cercetare înființate după reprimarea ei. În același timp trebuie subliniat faptul că, datorită răspândirii holerei în rândul trupelor ruse de intervenție ce au ocupat Moldova, precum și declanșării epidemiei și în Principatul muntean, ele au întîrziat cu mai bine de două luni, acțiunea lor menită a înăbuși revoluția. Aceasta s-a realizat numai în a doua jumătate a lunii septembrie, când, datorită conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Astfel s-a încheiat primul "val" epidemic care a lovit Moldova în 1853, holera persistând însă sub forma unor focare endemice, care au răbufnit totuși în următorii doi ani, bântuind încă în Țara Românească. * Odată cu pătrunderea trupelor ruse în Principatul muntean s-a trecut la înființarea spitalelor de campanie. La 29 iunie/11 iulie au fost organizate la București și Buzău asemenea instituții sanitare pentru 600 de bolnavi, "cinuri de jos și 10 ofițeri". În Capitală funcționau spitalele Colțea, Pantelimon și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
va continua tot așa, rușii riscă să piardă o zecime din efectivele lor numai datorită bolilor. Fig. 10. Convoi de soldați bolnavi și răniți ruși la spitalul Colțea (1853) (gravură de Charles Doussault). Tot atât de rău le merge și tinerilor recruți munteni, chemați de curând sub arme, la porunca ocupanților. Friguri intermitente, dizenterie, scorbut, holeră, pneumonie, artrite acute, febră tifoidă, pojar, carbunculi, degerături și răni, în toate variantele lor, constituie majoritatea afecțiunilor, la care se adaugă, de trei săptămâni, într-un mod
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]