1,282 matches
-
pe gulerul cămășii sau pe după spate, pentru ca el să bea mai mult decât tine și să-l biruiești prin înșelăciune. - Adevăr la vin! " Cantemir (Descriptio Moldavie) descrie un duel de acest soi, petrecut la Focșani între un moldovean și un muntean, zice el. O probă că în asemenea ocazii omul își schimbă firea e d. Grădișteanu însuși. Senatorul acesta e același Grădișteanu care, la 1867, își bătea joc prin coloanele și caricaturile "Scrînciobului" tocmai de ideea pe care la chef a preconizat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a căsătorit cu doctorul Dumitriu. Deși a avut doi copii, după o perioadă de timp, Olga-Antoaneta se desparte de doctor. După moartea mareșalului, Olga Antoaneta a moștenit cea mai mare parte a moșiei Schinetea. Dar în ce împrejurări ajunge un muntean în Moldova ? În timpul deplasările prin țară în interes de serviciu, locotenent-colonelul Constantin Prezan a întâlnit la Iași pe avocatul C.Al. Livaditi de la care a cumpărat, pe 28 mai 1897, moșia Schinetea. Din Actul de vecinică vânzare, transcris la Tribunalul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
care-l cunoscuse pe Hagi Murad atunci când trecuse la ei, sperând că-l vor ajuta să-și recupereze familia capturată de șeful unei grupări rivale, iar apoi îl văzuse cum a luptat când a fost vânat pentru că fugea înapoi, spre muntenii lui, care continuau lupta de eliberare începută în urmă cu un secol și jumătate) va sfârși prin a spune: „A fost totuși un viteaz, dă-l încoa’ să-l pup!”. Replică de neimaginat în nici un alt loc din lume. Ediția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
scriau mereu. Niciodată drumurile de la Edirne la București nu au fost străbătute de mai mulți călărași, galopând până ce pleznea calul sub ei. În zilele ce au urmat, dregătorii imperiului însoțiți de dragomani destoinici au venit să-și prezinte omagiile domnitorului muntean. Toți plecau dăruiți cu pungi de aur, bijuterii și blănuri. Abia la 3 iunie au venit marele dragoman Nicolae Mavrocordat și Kuciuk Selin aga; amândoi, foarte eleganți și plini de importanță, au intrat la domnitor și, după ce au fost rostite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plătesc haraciul mărit, dublat aproape, al Țării Românești, și mă duc la Iași să mă ungă și domn al Moldovei. Moldova, vai de capul ei cum este, este Moldova, oamenii ei toți de-un neam și de o limbă cu muntenii. Ei, tare aș vrea să știu cine o să rabde să vadă moldovenii și muntenii uniți sub un singur domn! Cine, austriecii? Ei mai văzură minunea sub Mihai Vodă cel Viteaz de l-au pus pe Basta să-l taie cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă ungă și domn al Moldovei. Moldova, vai de capul ei cum este, este Moldova, oamenii ei toți de-un neam și de o limbă cu muntenii. Ei, tare aș vrea să știu cine o să rabde să vadă moldovenii și muntenii uniți sub un singur domn! Cine, austriecii? Ei mai văzură minunea sub Mihai Vodă cel Viteaz de l-au pus pe Basta să-l taie cu securea. Cine, polonii? Ei, hai să fim cu picioarele pe pământ, de-aia a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neștiute de nimeni și le-au făcut să cadă ca din cer peste acelea ale lui Donath Heissler și Bălăceanului. La zece ceasuri din zi a început bătălia și a durat mai puțin de un ceas. În jurul meu, pe deal, muntenii au putut să vadă prăpădul în care au căzut douăzeci și două de steaguri austriece; șase generali în frunte cu Heissler au fost prinșii tătarilor iar Teleki și aga Bălăceanu au înroșit cu sângele lor pământul. Noi am intrat peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în biserica cumnaților domniei tale, la Mareș Băjescu. De când eram încă mică ne duceam acolo, ai uitat? - mergeam toți împreună cu sfinția sa Theodosie, pomenit fie-i numele. Plecam dis-de-dimineață până să răsară soarele, care călare, care în căruțe mici cum au muntenii. Doamna, maica, rămânea la curți la Târgoviște, câteodată nici taica nu putea veni și plecam așa cu sfinția sa, cu domnia ta, cu jupânițele domniei tale și cu paharnicul Șerban, pomenit fie-i numele. O luam la deal pe Dâmbovița și treceam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
al Cultelor și Instrucțiunei Publice 60 [TITU MAIORESCU] Iași, în 8 august 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 200 Se recomandează cererea de permutare a învățătoriului Ștefan Băncescu. Domnule Ministru, D. Ștefan Băncescu, normalist, actualul învățătoriu din comuna Muntenii de-Sus, plasa Crasna, județul Vaslui, cere permutarea sa în aceeași calitate la școala din comuna Borăștii, plasa Fundurile, același județ. Nefiind nimic împrotivitoriu acestei cereri; subsemnatul are onoare a v-o supune spre aprobare Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 164 Se cere plătirea salarului înv. Șt. Băncescu pe sept., oct. , noiemv. și dec. 875 Domnule Ministru, Prin raportul meu N-o 332, din a. trecut, v-am arătat că învățătoriul Ștefan Băncescu din Muntenii de Sus (jud. Vaslui), care ceruse permutarea sa la Borăști, renunțase la această permutare și a funcționat mai departe în Muntenii de Sus, pentru că primăria com. Borăștii s-au declarat în neputință de a susține școala din această din urmă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Domnule Ministru, Prin raportul meu N-o 332, din a. trecut, v-am arătat că învățătoriul Ștefan Băncescu din Muntenii de Sus (jud. Vaslui), care ceruse permutarea sa la Borăști, renunțase la această permutare și a funcționat mai departe în Muntenii de Sus, pentru că primăria com. Borăștii s-au declarat în neputință de a susține școala din această din urmă cotună. Dar, pe când am trimis acest raport (privitor la permutările școalelor rurale fără știrea autorităților scolastice), trimisesem deja statele de prezență
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
școala la care servește nu e identică cu aceea sub care el e trecut în state. De-aceea vă rog, domnule ministru, să binevoiți a ordona caseriei ca să plătească învățătoriului Ștefan Băncescu salariul său, notîndu-se în state că funcționează în Muntenii de Sus. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice 133 [PETRE P. CARP] Iași, în 27 mart 876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 169 Raport asupra Școalei Primare de Fete N-o 1 din orașul Roman
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sunete principale...De câte ori oboiul intonează cântecul său naiv și vesel, ca o fată gătită pentru horă, fagotul cel stricat vine să-și sufle cele două note”. Deodată mișcarea se animă. Intervine un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans este de fapt secțiunea II (trio) a unui scherzo. El se va relua aidoma după repetarea secțiunii I
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
intonează cântecul său naiv și vesel, ca o fată gătită pentru horă, fagotul cel stricat vine să-și sufle cele două note”. Deodată mișcarea se animă. Intervine un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans este de fapt secțiunea II (trio) a unui scherzo. El se va relua aidoma după repetarea secțiunii I, care se va mai
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
zile, adică la 12 decembrie 1627 (7136), când voievodul spune: „Am miluit sfânta noastră rugă... cu un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin, cu iazuri și cu mori și cu vii și cu toate hotarele, și satul Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu condescendență și n-am încotro... îmi văd de drum. În scurtă vreme dau buzna pe poarta Grădinii Botanice. Străbat aleile ei cu pas vioi și la un moment dat zăresc mănăstirea sfântul Atanasie, pitită printre vii în umbra dealului Muntenilor. Mă apropii de ea cu spusa lui Nicolae Iorga din 1907 în minte: „O mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. Apoi în 1638 a venit Vasile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni cu saci de grăunțe, cu sacoșe pline de pâine... Cărarea lasă calea ferată și duce pe valea Tarcăului în sus. Ca niște iezme, cireși amari își frâng boarea prin verdele ca o părere al fagilor. În tăcerea umedă, sare apa
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
PRELUAREA ÎN PROIECT A LIBERTĂȚII. RĂSPUNDEREA ȘI VINA EPILOG ANEXE SEMANTISMELE RADICALULUI *PER- ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC VOINȚA DE LIMITARE: MITUL GENEZEI. SCULPTURA HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA Apărut 1994 Culegere și paginare HUMANITAS conversie Winword 2.0/IBM: Ioan-Lucian MUNTEAN Gabriel Liiceanu, JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ, Humanitas, 1991. GABRIEL LIICEANU JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ UN MODEL PAIDEIC ÎN CULTURA UMANISTĂ Ediție revăzută și adăugită HUMANITAS BUCUREȘTI, 1991 Coperta de Ioana Dragomirescu Mardare Fotografiile de Dinu Lazăr (coperta I) și Andrei Pleșu (coperta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
277 Format carte 16/54X84. Coli de tipar 17,5. Apărut 1991 Culegere și paginare pe calculator: ADISAN S.R.L., str. Arh. Ion Mincu nr. 11, București Imprimat la ROMCART S.A. București - România Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Ușa interzisă Gabriel Liiceanu Ce mai e și cartea asta? Jurnal, de fapt, nu e, eseu nu e, tratat nu e, roman nu e. Cel mai corect ar fi să spun că este explozia (neîncadrabilă) a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Format carte 16/54X84. Coli de tipar 17,5. Apărut 1991 Culegere și paginare pe calculator: ADISAN S.R.L., str. Arh. Ion Mincu nr. 11, București Imprimat la ROMCART S.A. București - România Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Ușa interzisă Gabriel Liiceanu Ce mai e și cartea asta? Jurnal, de fapt, nu e, eseu nu e, tratat nu e, roman nu e. Cel mai corect ar fi să spun că este explozia (neîncadrabilă) a ființei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu turcii. Orgoliul cavalerilor apuseni, lipsa lor de experiență într-o luptă cu popor oriental au dus la dezastrele din cele două cruciade. Iată, cum caracterizează Filippo Buonaccorsi, participant la tratativele româno-otomane, după 1484, lupta românilor pentru menținerea identității naționale: „muntenii nu numai că au rezistat timp îndelungat cu forțe atât de mici, împotriva întregii puteri a turcilor, dar foarte adesea i-au atacat pe aceștia”. Un alt factor care a contribuit la rezistența antiotomană a românilor a fost coeziunea internă
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
din chin! Sânt beat de ură și de mine. Mâhnirea e un dar, ca beția, credința, existența și ca tot ce e mare, dureros și irezistibil. Darul mâhnirii... Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
chin! Sânt beat de ură și de mine. Mâhnirea e un dar, ca beția, credința, existența și ca tot ce e mare, dureros și irezistibil. Darul mâhnirii... Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează începînd
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]