2,831 matches
-
mergea din greu și nădușea.Își aruncă un cojoc.Și porni mai departe.Urcușul era greu, anevoios, picioarele i se muiau, orele treceau,dar mult mai avea de urcat.Înfierbântată, aruncă al doilea cojoc.Nu-și Închipuise că poiana cu mure era atât de departe.Gâfâia din greu, nădușea, urca,urca.Aruncă și al treielea cojoc.Și tot așa, urcând cu chiu cu vai pe munte, baba Înfierbântată de venirea primăverii aruncă cojoc după cojoc, până ce a scăpat de toate cele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
urcând cu chiu cu vai pe munte, baba Înfierbântată de venirea primăverii aruncă cojoc după cojoc, până ce a scăpat de toate cele nouă cojoace . Când ajunse pe munte, era sleită de puteri.În poiana Maicii Domnului era o tufă de mure coapte și zemoase.Baba cea rea nici nu se gândi să spună o rugăciune ori să ceară voie să culeagă din râvnitele fructe, ci Întinse mâna și apucă câteva, când deodată simți că-i amorțește mâna atât de tare Încât
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
friptură, pe care-i întindea pe sfoară ca pe ardeii roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cât niște țeste de sugari, și semințele din ele au început să sune la scuturat. Muierile au intrat cu secerele în lanul până la țâțe și au retezat o zi-ntreagă la măciulii, prăpădindu-se de râs, căci le asemuiau cu mura mădularului bărbaților lor. Le-au cărat în coșuri pe prispa caselor și acolo, râzând încă, le-au stors în amurg de vlaga lapților groși și au întins pe tipsii, la aer, "sămînța de țigan", cum îi spuseseră în cele din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
e apă, pășune pentru cai și mai ales liniște. Tovarășii săi descălecaseră și ei de pe cai și acum îi ușurau cu totul de încărcătură. Resemnat, Audbert descălecă, la rândul său, și, după ce legă bine frâele calului de un rug de mure, îi ceru lui Balamber să-i împrumute securea, cu intenția să o pornească printre copaci în căutare de crengi pentru foc. Balamber însă dădu din cap. — Fără foc. Doar atât spuse, în timp ce scotea șaua de pe cal. Cu naivitate prefăcută, marcomanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asemenea unei gărzi mereu atente, stau teii, ale căror flori - dătătoare de sănătate - vin să adauge parfumul lor aparte la miresmele îmbătătoare ale celorlalți arbori. Jos, precum un covor fermecat, sunt tufe de căpșuni și fragi, de zmeură și de mure... Dacă vii pentru prima oară la poarta bunicilor, nu poți să spui precis care miros este mai puternic, mai pătrunzător. Și nici dacă parfumul gutuilor se îngemănează cu aroma murelor, sau cu cea a strugurilor de tot soiul. Însă, dacă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sunt tufe de căpșuni și fragi, de zmeură și de mure... Dacă vii pentru prima oară la poarta bunicilor, nu poți să spui precis care miros este mai puternic, mai pătrunzător. Și nici dacă parfumul gutuilor se îngemănează cu aroma murelor, sau cu cea a strugurilor de tot soiul. Însă, dacă mă gândesc eu mai bine, livada bunicilor se deosebește, totuși, de alte surate de-ale sale. În primul rând, pentru că, aici, copacii au nume. Toți. Îi cheamă: Cristinel, Adrian, Alina
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
grădină, în spatele ogrăzii. Dar și acolo li s-a părut că n-au loc, astfel încât au pornit-o spre dealul care, parcă, îi chema. De acum au intrat în pădure, au descoperit, rând pe rând, tufele cu fragi, zmeură și mure. Ce bucurie pe Sorin, Sorina și Puiu, cărora le plac tare mult aceste fructe de pădure! Dar nici Cuțulache și Motănel nu s-au plictisit. Pisoiul s-a urcat în mai toți copacii de prin apropiere. A vrut, chiar, să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cușca unde se găsea Rilă, copiii i-au cerut voie bunicului să-l mai mângâie o dată pe iepuraș. Micul lor prieten i-a privit îndelung, înțelegând că a venit clipa despărțirii ; a băgat de seamă și că, în ochii ca murele ai Sorineilor, se cuibăriseră două lacrimi mici, ca niște boabe de rouă. Dar iepurașul voia, parcă, să le spună: „Nu fiți triști, dragii mei prieteni! Bunicul are dreptate. Dar eu vă promit că am să mai vin pe la voi. Cât
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
un boboc de gâscă Încurcat Între ierburi și mărăcini. Se pierduse sărmanul de vreun cârd de gâște, din satul vecin când veneau și ele la gârlă. Cu grijă să nu-l rănească și mai rău, rupsese ierburile și rugii de mure care-l prinseseră ca un laț pe sărmanul boboc de gâscă. Un picioruș Îi atârna Îndoit În jos și avea pe el sânge Închegat. Era clar că-și rupsese piciorul. Cum Îl eliberase din mărăciniș a coborât cu el În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
prea profană. A[LECU] Ascultă! Fără frază! Iubesc o fată. Cum o iubesc? Știu eu să ți-o spun?.... Destul că e tot ce-i mai perfect ce-a putut să creeze cerul... [ȘTEFAN] Știu, frate, știu! Ochii ca două mure... A[LECU] Nu... albaștri... [ȘTEFAN] Albaștri? Atunci lucrul se schimbă... Ochii ca două viorele de câmp părul ca aurul, fața ca crinul suflat c-o coloare roză... în fine... un înger fără aripi ce s-a degradat devenind femeie... ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puștii și munți sălbateci, Prin prăpăstii, râpi, ponoară) Unde-n albia de stâncă Sună blândele izvoară, Acolo unde natura, Cu puterea ei măreață, Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață, Unde brazii cei de fală Se înalță cu trufie, Unde zmeura și mura Au a lor împărăție, Unde toate împreună Strigă: "Vino, te oprește" Acolo amorul cheamă, Acolo vin' de iubește, Acolo ochiul zavistnic Nu mai are vo putere: Nu-i jignire în iubire Ci noroc si mângâiere. {EminescuOpVIII 345} Ție-ți trebuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
munți sălbatici, Prin prăpăstii, râpi, ponoară Prin drumuri cu stânci țesute, Unde sunt spre leac izvoară, Acolo unde natura, Cu a sa mână măreață, Răspîndit-au în tot locul Bucurie și viață. Acolo falnicul brad Se înalță cu trufie, Acolo zmeura, mura Au a lor împărăție, Unde toate împreună Strigă: Vino, te oprește, Acolo amorul cheamă, Acolo vin de iubește, Acolo ochiul zavistnic Nu are nici o putere, Nici jignire de amoriu, Fără numai mîngîere. {EminescuOpVIII 352} INFAMIA, CRUZIMEA ȘI DESPERAREA sau PEȘTERA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un om? AL DOILEA SPIRIT Desigur a-nghețat! COR Amoru, -nghețat, va muri! {EminescuOpVIII 385} ÎNTÎIUL SPIRIT Pe părul său parcă-i omăt. AL DOILEA Moșneag să fie ori băiet? CORUL Va muri. AL DOILEA Dar ochii lui sânt luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. ÎNTÎIUL Păstor se pare - dar ce fel De stă în codru singurel? AL DOILEA Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri! Va muri! IONEL Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce șede! AL DOILEA E înghețat se vede. COR Amoru, -nghețat, va muri. 1-LE Și părul e nins și - [AL] 2-LE Un tânăr e sau e moșneag? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 399} 1-LE Se vede a fi cioban - dar cum El singurel e-n codri-acum? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor privi? COR Amoru, -nghețat, va muri Va muri. IONEL Pare-mi c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om stă singur oare? [AL] 2-LE Încremenit se pare COR Amoru, -nghețat, va muri. ÎNTÎIUL Pe părul său parcă-i omăt. [AL] DOILEA Moșneag să fie ori băiet? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 414} 1 -LE Păstor se pare, dar ce fel, De stă în codru singurel? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri, Va muri. [IONEL] Părea c-aud prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
face decît oricine altcineva, o să pîndească la cotitură toată desfășurarea. Și la urmă o să tragă foloasele. Fac ceva pe toate informațiile pe care le deține, se enervează puțin Monte Cristo, dacă e un găgăuță poate să i se dea totu’ mură-n gură, că tot degeaba. Nu avem voie să subestimăm pe nimeni, îi atrage atenția domnul Președinte, din fericire, ne putem baza pe toți ceilalți, i se pare. — Dacă o să ne trezim cu un partid surpriză condus de alde Copoiul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în stradă chiar de la început, în primul rînd pentru a nu-și forța prea tare norocul, apoi trebuia să se gîndească și la faptul că nu mai era chiar așa tînăr. Era suficient să dirijeze totul din umbră, să dea mură în gură fiecăruia ce avea de făcut. Ce ochi au mai făcut cu toții, cînd Roja le-a trîntit-o în față că știa totul! în acea clipă simțise brusc că nu se mai identifică cu interesele lor și că vrea să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sovietic, academicianul Tumanov. La București sunt temperaturi joase. Mai ales la tine pe stradă unde sunt năprasnice. Pe strada ta nu crește nici un mesteacăn și nici un coacăz negru. Cresc cinci brazi, plopi, pomi fructiferi, un dud și o tufă de mure la Corina În curte. Corina este nemțoaică și studentă În anul unu la chimie. În schimb, În parcul Obor a fost expusă Moby Dick, cinci lei intrarea, reduceri pentru militari, elevi și studenți. Ea a fost prinsă În mările Sudului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
puteri imense. Specialiștii sovietici În genetică au obținut deja vizoni cu blana de culoarea dorită, inclusiv albastră. Ei au selecționat și un mic animal cu blana prețioasă - „mura” - care nu exista până acum În natură. Tu mănânci o dulceață de mure. Ești În vizită. În casă la Remus Doctor miroase a iod, a busuioc și a naftalină Învechită. Mobilele sunt de nuc lustruit cu uși și sertare burtoase de care atârnă mânere de bronz. Farfuriile stau aliniate pe un perete Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este la fel de elocvent: cel al personajelor dintr-o piesă și mai... explicită, Pescărușul din livada de vișini. Ele sînt (în ordinea indicată de autor): Unchiul Vania, Nora, Groparul, Prefectul, Zoe, Nikolai Vasilievici, un polițist, o servitoare. Lăsînd la o parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou) "originală". Unchiul Vania este cine bănuiți, dar nu este numai cine bănuiți (și ciudat! nici nu-i cald în Africa!), el visează la o livadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Mura Mădălina Bulai S-a născut în Oltenița, la data de 23 decembrie 1949. A terminat studiile în orașul natal, urmând ca, în ciuda unor opreliști să ajungă studentă a Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale din București, secția Limba Franceză
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
ne admirăm mutrele în oglinda apei, ori ca să prindem pește cu undița, așteptând în zadar ceasuri întregi să se miște pluta, în hazul peștilor sceptici la ispite; făceam praștii ca să vânăm vrăbii și pițigoi, și uneori reușeam! Ne duceam la mure, unde Adela întîlnea adesea prietene din copilărie. Buzele ei, înroșite de sucul rubiniu, dădeau o expresie provocantă frumuseții ei blonde. În sfârșit, căzând, din treaptă în treaptă, în cel mai autentic rousseauism și contribuind și influența lui Fenimore Cooper 1
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viermi la copiii mâțâțăi. La gâlci și când te doare mațul gros, la ieșitura moale, gutunar ori răgușeală e bun crânceșul, rădichioara sau cerențelul. Pentru slăbiciune și greață de la fiere, călduri, boală femeiască, țintaura sau fierea pământului. Și rugii de mure pentru trânji. Și câte și mai câte. Toate-se de leac, numai să le cunoști. Și cincușoara ori albița, amăruța, busuiocul de pădure care se mai zice dumbravnic ori mălăcină sau văsileac și care amirosă tare ; cinci degete sau ochiul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
si gândiți de acolo!.. ”au spus Sfinții Părinți”, a mai adăugat eul. Dar gândurile îi zburară tot la Vasilica... cu mulți ani în urmă. Era înaltă, trupeșă, cu sprâncene subțiri frumos arcuite, ochii mari, vii, frumoși și umezi, de culoarea murei coapte, nasul mic, puțin cârn, buze frumoase, bărbia energică, iar fruntea albă, înaltă și boltită. Părul, de culoarea abanosului, îl purta strâns pe ceafă, legat într-un coc mare și greu. Avea brațe puternice și mâini delicate.Intreaga-i făptură
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]