1,414 matches
-
ar lipsi. ARB[ORE] Taci, copilul meu! Îmi faci rău. Ce e o femeie pentru-un om desfrânat... o gură mai mult în nopțile lui de veselie... o față mai mult între zecele de fețe pe cari el le-a murdărit cu sărutările lui!... D-zeul meu!... l-am crescut ca pe copilul meu, am sămănat în el tot ce sufletul meu are mai sânt și mai mare, și cu toate astea... MAIO Și cu toate astea bradul a crescut strâmb
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Alex. Cred că-l cheamă Upmann sau Illmann. — Unu’ În vârstă, cu cioc și cu ochelari fără rame? El aprobă din cap. Illmann era. — Când a fost aici? — Alaltăieri. Împreună cu Kriminalkommissar Jost. — Jost? Nu prea-i genul lui să se murdărească pe labe. Credeam că e nevoie de mai mult decât omorârea fiicei unui milionar ca să-l facă să-și miște fundul ăla mare. Mi-am aruncat țigara, În direcție opusă față de casa devastată: nu avea nici un sens să ispitesc soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Trage-ți mai Întâi borul pălăriei peste față, i-am zis. Apoi pune siguranța ca și cum ți-ai băga mâna Într-un sac cu nisip. Ține minte, de la distanța asta, n-am cum să ratez. Și ar fi mare păcat să murdăresc vopseaua frumoasă a Roșcovanului cu creierul tău. Își trase de pălărie până Îi ajunse peste ochi și după ce se ocupă de siguranța Mauserului lăsă pistolul să cadă la pământ, unde acesta se rostogoli cu zgomot, inofensiv, pe caldarâm. — Roșcovanul ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
avea chef să le ocolească. Dacă ne apropiam de vreo groapă, taică-meu strângea frâul, cobora din căruță, vorbea cu boul, îl trăgea într-o parte și apoi înainte. Eu n-aveam voie să mă dau jos, ca să nu-mi murdăresc costumul. Pentru costumul acela, tata îl plătise pe croitorul din sat cu o găină și un purcel și ceva bani pe deasupra. Ședeam pe un ziar desfăcut și mă străduiam să nu fac mișcări de prisos, ca să nu stârnesc praful. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
oriunde ne-am afla, dar musai să știm și noi de el. Lumina! Lumina farurilor, deci aruncând În peretele de lângă pat umbra dudului crescut jumătate În curte, jumătate În stradă. Iarna, șuierul vântului printre crengile uscate, iar vara, sângele lui murdărind trotuarul și boturile lor Însetate de joacă... Tatăl mormăie În șoaptă: „Stau doar o zi. Mâine mă-ntorc, sau poimâine.” „Să ai grijă de tine să nu te puște”, Îi spuse nevasta, aranjându-i mantaua pe umeri, pe acolo e frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ăsta nenorocit. Mai ales că o ai parteneră pe frumoasa Vera, care este și comandanta detașamentului de pionieri. Dar nici să lipsești nu poți. Peste două săptămâni este Centenarul. O să minți și tu că a venit coșarul și ți-a murdărit uniforma și de-aia ai luat treningul ăsta zdrențăros. Cu ocazia asta poți să spui că ți-ai uitat și carnetul de note acasă, În buzunarul de la uniformă. Nu are unde să-ți treacă patrul pe care o să-l iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
doar tu singur și prunii, doar tu singur și brusturii Înalți și grași ce cresc În umbra acăților de la marginea râului. O spaimă ca de moarte te străbate când simți cum se răcește lichidul acela fierbinte, cleios, care ți-a murdărit pantalonii cu miros de frunză uscată, cu miros incert de ciupercă uscată, cu miros de cânepă, de sămânță ce ascunde În ea esențele lumii, dar spaima asta e ca un fulger și fulgerul ăsta te aruncă din nou În lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pariu. Îl căutară pe paznicul turnului abia dat În funcțiune, Îl găsiră Într-o gheretă și-i băgară legitimații sub nas. Și uite așa pilotul, fost comandor, și tatăl lui s-au tot dat cu parașuta vreme de câteva ceasuri murdărindu-și hainele și julindu-și coatele Încrâncenați amândoi asupra punctului fix pe care făcuseră pariu. Către seară s-au Întors acasă, el era fericit că fusese cu avionul, că zburase, lucru pe care Îl povesti cartierului luni Întregi, iar tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Scotocești bagajele, Îți controlezi portmoneul, numeri banii, te pipăi, dar nu-ți lipsește nimic. Ba, dimpotrivă, ai ceva În plus. Senzația că Îți lipsește ceva. Și scormonirea lucrurilor reîncepe, cu Îndârjire, până la epuizare. Ca și cum ai tăinui ceva, ca și cum te-ar murdări ceva. Rămâi cu un fel de rușine. Noroc că Omul Roșu nu-ți apare decât uneori prin gările mici de provincie. Oricum, prudența e mama Înțelepciunii. Tu, În gara Sărățel. Nu ești singur. Te afli Însoțit de doamna Îmbrăcată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fericit al unui copil și al mamei lui, ținându-se de mână, În spatele unui castel și al unei văi cu un drumeag ce rătăcește spre păduri, pictate pe o pânză pe care vântul o unduiește Încet ca pe o apă murdărită de culori. Scânteia Poporului. Dușmanii țării, trădătorii poporului. Mai ucigași decât ucigașii, mai vandali decât vandalii! Cetățeni, membri ai formațiunilor gărzilor patriotice! Alăturați-vă și acționați cu toată hotărârea Împreună cu unitățile armatei noastre! Toți cei ce pot folosi o armă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o moarte anonimă În curtea vreunei Închisori, care să-ți ajungă la urechi printr-un comunicat, așa cum obișnuia chiar el să o facă. Că tot dădea comunicate. Ți-e silă, ți-e milă, te aduce la disperare moartea asta care murdărește definitiv acest Crăciun, și-ți transformă disprețul și sila În milă. Simți că nu ai nici o vină În faptul de a crede asta. Cei care l-au Împușcat ți-au Învins disprețul și sila. Ei te-au Împins În păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
două rânduri. Nimeni altcineva nu mai primise mesajul și nici nu alertasem serviciul de urgență despre un incident nuclear. După părerea mea, era o mare realizare. Kieran sări din leagăn dându-se mare ca un copil de 10 ani. Se murdărise pe pantaloni. Lisa o să-l omoare. Deci care e problema? I-am spus. Iar acum sunt într-o mare dilemă după ce am făcut atâta caz când Lisa mi-a ascuns aceeași informație. Se întunecă, așezându-se pe un pui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Popovici, un mare actor al Naționalului ieșean, Îi spunea cîndva, nepotului său, importantul actor Sergiu Tudose :” Dacă vrei să ai relații bune cu colegii, să nu dorești să fii șef. Este mult prea frumoasă meseria de actor, ca s-o murdărești!”. Corect! Cu toate astea, după cum s-a văzut, mulți cred contrariul... Un titlu spiritual, dintr-un ziar :” Europa este un biet continent, România este o lume!”. Sunt un pic invidios că nu mi-a venit mie, ideea; dar dacă aș
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu mașinuțele, tanti Mae lua întotdeauna camionul și se juca de-a șoferul de camion. După părerea mea, conducea foarte neglijent și o dată a izbit din greșeală camionul de mâna mea și mi-a dat sângele. Dar nu m-am murdărit prea tare, pentru că, oricum, mă îndoiesc să fi avut prea mult sânge în mine. — David, mi-a zis tanti Mae, trebuie să fii ceva mai îndrăzneț cu mașinuța ta. Conduci prea încet. Hai, lasă-mă pe mine să-ți arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fiindcă era la poalele dealului opus celui pe care locuiam noi. Când ploua, îmi luam cizmele ca să pot să cobor dealul. După aceea trebuia să le car după mine prin oraș și erau mereu ude și pline de noroi, mă murdăream de la ele și-mi stricam temele pentru acasă. Școala era o clădire din lemn înconjurată de o curte mare, fără pic de iarbă. Avea patru încăperi. Eu am intrat în prima, în a doua și-n a treia încăpere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
respectabil. - Dacă ai șansa vieții de a învăța la școală (dacă are cine să te întrețină în timpul studiilor), să înveți cu sârguință și cu perseverență, să citești și cărțile scrise de înaintași și să reții învățăturile din ele.Să nu murdărești și să nu distrugi mediul în care trăiești, Natura, Pământul. Omul trebuie să sfințească locul. Să iubești curățenia, să o faci și să o menții. Educația se poate desfășura pe următoarele direcții: - Educația estetică: aspectul corpului, îmbrăcămintea, coafura, machiajul, încălțămintea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mâna s-o stâlcească în bătaie. Ce să mă fac, Mirelo, mare bărbat fatal, care dacă s-o fută ca lumea nu-i în stare, se satisface luând-o la pumni. Dă de trei ori din cur, Mirelo, și te murdărește degeaba și p-ormă face crize. Până la urmă, cu ce drept? Cine? Păi, sluga asta... Să nu-l mai vadă! Pentru nimic în lume n-ar mai sta la mâna lui, să știe bine că moare-n casă de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vedea bine trăsăturile chipurilor asudate. Un ofițer cu pistolul în mână se oprește din alergare ca să-și îndemne oamenii cu glas energic: "Worwarts! Worwarts!".159 Foarte tânăr, merge drept, fără să se ferească, preocupat parcă mai mult să nu-și murdărească uniforma extrem de curată. Seamănă cu un soldat din filmele propagandistice. Ca efect imagistic arată superb, dar astfel de comandanți sunt un pericol permanent pentru subordonații lor, genul acesta de comportament demonstrând nu atât bravura cât inconștiența celui decis să sacrifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
când se juca, Mădălina își imita mama: își suflecase pantalonii până sub genunchi, și își descheiase ultimii nasturi de la cămășuță, ca să o poată înnoda, ca să fie ca Arm. Și ca de fiecare dată când făcea ceva, Mădălina reușise să se murdărească din creștet până-n tălpi. Pe Arm o amuza și o bucura teribil cât de diferite erau fetele ei și cum reușeau să se înțeleagă. Crăița arătase întotdeauna ca scoasă din cutie, deși nu prezentase nici un interes pentru îmbrăcăminte până când intrase
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
solemn că avea s-o învețe și pe ea, cât de curând, să picteze icoane pe sticlă. Ba, dacă dorea, avea să-l inițieze în această taină și pe zburdalnicul acela de prieten al ei, care verile, la mănăstire, se murdărea ca un purceluș din creștet până în tălpi și apoi venea ca s-o roage să-l spele și să-l dichisească, nu cumva să ia scatoalce de la părinții lui... Poznașa de Crăița nu-i făcea promisiuni, ci îi aducea mereu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Probabil sunt dincolo de deal. Îi aud. Mulțumesc că ne-ai lăsat să stăm aici. Spunea deja „noi”. Cu câteva clipe înainte era singură. Acum era cu cineva. — Cu plăcere. N-a pomenit nimic de faptul că o ajutasem și mă murdărisem. Asta mă supăra. După ce a mulțumit, a răsuflat tare și a leșinat. Sau poate a adormit. Mogâldeața de pe ea s-a trezit și a prins să i se târască liniștită peste sâni, dând din mânuțe. Ai fi zis că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe mine și n-am mai avut liniște până n-am curățat din nou pe jos. Nu mă mai puteam opri, aveam senzația că-mi scapă mereu câteva pete, apoi m-am întrebat dacă nu cumva eu sunt cel care murdărește pardoseala; mi-am verificat tălpile, erau curate. Singura explicație stătea în faptul că obosisem și mi se împăienjeneau ochii. Era cazul să plec. Am pus la loc toate ustensilele, cârpele, măturile, periile, detergentul, aranjându-le cu cea mai mare grijă posibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în culmea furiei. Unde e nenorocitul? Fitz nu era nicăieri. În mormanele de cadavre, oricât le răscoliră cei rămași în viață, nu se găsi nici măcar o bucată din costumul său alb sau din cămașa roz. Poate că hainele i se murdăriseră și i se amestecaseră cu cele ale morților, care erau acum de un roșu întunecat. De asemenea, o altă explicație pentru negăsirea trupului său era că fusese sfârtecat în bucăți, iar cum bucăți de materie umană se găseau din belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
porni să înjure de mama focului. Am crezut inițial că o făcea ca să-mi arate, în felul său primitiv, simpatia față de ce pățisem, însă nu era asta. — Păi, de ce nu mi-ai spus așa de la început ? se rățoi el. Îmi murdărești toată bancheta de sânge ! Trase imediat pe dreapta, nervos, și se duse la portbagaj. Apăru imediat cu niște pungi de plastic în mână, pe care le dispuse pe banchetă ca să nu i-o murdăresc, atrâgându-mi atenția să le țin cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de la început ? se rățoi el. Îmi murdărești toată bancheta de sânge ! Trase imediat pe dreapta, nervos, și se duse la portbagaj. Apăru imediat cu niște pungi de plastic în mână, pe care le dispuse pe banchetă ca să nu i-o murdăresc, atrâgându-mi atenția să le țin cu mâna la spate, ca să nu alunece. Am oftat, abținându-mă să-l înjur și să cobor, cum aș fi făcut în mod normal. Eram la mâna lui. La Spitalul de Urgență, spre surprinderea mea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]