4,086 matches
-
Dumnezeu. Dar de ce? - Uite, asta nu Înțeleg. Dacă scopul ei ar fi să măsoare cu exactitate timpul, acele sale În mișcare ar marca un timp neomenesc, ce s-ar scurge mai degrabă În acord cu bătăile din aripi ale unei muște decât cu pulsația unei inimi omenești. Ca și când cineva ar fi vrut să construiască un orologiu care să Împartă durata zilei pentru un popor ce nu se află pe acest Pământ... - Oare al-Jazari a construit un ceas pentru Îngeri? - Sau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
miasmele ce ieșeau din căzile stăteau pieile unde la muiat. Era un gest inutil, dar continua să Îl repete În mod automat, afundându-se din ce În ce mai mult În valul acela căldicel și cleios care Îneca totul. Cu capul plin de bâzâitul muștelor care infestau Întregul cartier, fără să bage de seamă, se Îndepărtase de drumul cel mai direct spre San Piero, căutând să se adăpostească pe la umbra micilor grădini din spatele bisericii Santi Apostoli. Ieși de pe străduțe În josul rampei ce urca spre Ponte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
drumul ei prin beznă? - De ce nu, messer Alighieri? replică Marcello. Totul va reveni la nimic, iar apoi va recăpăta formă, Într-o sublimă repetare a identicului. O ordine eternă va fi recompusă. - Asta e o nebunie, messer Marcello! exclamă Arrigo. Muștele astea care ne chinuiesc intră și ele În proiectul dumitale sublim? Și ele ar trebui să se repete, Într-un ciclu infinit? Și, de asemenea, măgarii și catârii din Florența, cu excrementele lor care Îneacă orașul? - E lucru sigur! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
suferind de gută. Privea Castelul cu un zâmbet în colțul buzelor. Poarta parcului era deschisă și iarba de o parte și de cealaltă culcată la pământ. Judecătorul începu să fluiere încet și să-și legene bastonul ca și cum ar fi alungat muște. Soarele străpunsese ceața și făcea chiciura să se topească. Eram la fel de țepeni ca țărușii din parc și aveam obrajii aspri și tari ca niște tălpi de lemn. Ciupitu încetase să mai ia notițe, ce ar fi putut scrie, de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mine, el nu iubea orașul ăsta, e plin de blocuri, zicea, gropi, mizerie, suflete strivite de școli și de profesoarele alea îmbrăcate ca niște ofițerese, cine ar putea iubi o profesoară?, mi s-ar strepezi dinții, un oraș plin de muște, de câini, prea mult, mi se cere prea mult să locuiesc aici, n-am nici o bucurie, cât îi iubesc eu pe toți ăștia care plesnesc de prostie, sunt proști și agresivi, numai gura de ei, de când îi știu, și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
meu. Orașul asta plin de câinii nimănui, am auzit că au mâncat de vie o femeie într-un cimitir, când au găsit-o, în balta de sânge, nu mai avea o pulpă, îi luaseră scalpul, haitele... orașul ăsta plin de muște mari, grase, verzi, câinești, am ascultat un dialog stupefiant la un telefon public, vorbea un italian cu maică-sa: „mamma, e una miseria unica, mamma!”, ei?, mai iubești Capitala? ... Eu sunt născută aici, i-am răspuns, mie îmi place, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe când cântecele de dor făceau să plângă lemnele și pietrele, pe când puricele își lua o cămașă mai subțire ca pânza de păianjen, o spăla cu lacrimi de turturică și s-arunca apoi în slava cerului de ne-aducea povești, pe când musca pe perete, mai mincinos cine nu crede, cică, de peste nouă mări și nouă țări, de peste nouă ceruri, a venit Dumnezeu pe pământ. Era cu Sfântul Petru, și amândoi coborâseră pe-aici, așa, ca să vadă ce mai fac oamenii lor. Știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
încercări, trebuia să o facă, lupta cu timpul nu este ușoară. L-am învățat atâta cât am putut și eu, și el, căci era ocupat, pleca destul de mult afară cu circul. Îmi aduc aminte că am lucrat împreună numărul cu musca și l-am văzut interpretându-l în circ, era altfel decât îl făcuserăm noi, dar este adevărat că era un număr de clovn de circ și nu de unul de teatru. Brusc, a devenit clovn. A stat și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de largă și de pestriță și de tânără, mai ales când și tu ești tânăr. Au voie să decupeze noul poster cu Elvis, în sfârșit le dă voie, deși până acum le interzisese acest lucru. Mama e alungată ca o muscă sâcâitoare. În timpul ăsta copiii își recapătă privirea aceea anormală de dinainte. Mama pleacă și din ușă spune că copiii, care pentru o mamă rămân toată viața niște copilași pentru care‑și face griji, ar trebui să se bucure și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
erau aspre, seci, neșlefuite. Dezolante, ca imaginea unui restaurant părăsit În mijlocul unui deșert, În arșița uscată. Praful care plutește În aer, ferestrele sparte care se lovesc de perete În bătaia vântului, soarele la asfințit reflectat În cioburile căzute pe jos, muștele care roiesc deasupra resturilor de porc și fasole, deja uscate, lăsate de un client În farfurie... Imaginea aceasta de restaurant lăsat În paragină, În mijlocul deșertului din vestul Îndepărtat american, se suprapunea, În mintea mea, cu aceea a camerei de hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ostroavelor Antile", Orchidee! nu ești însăși arta marelui Matei: Cu a selbelor cădere în corole și mantile Sau cu Anzii albi, în funduri, ca o moarte de Protei? Traducere din Heinrich Heine. - Neajunsă, precum lancea unor iaduri vegetale, Sub sărutul muștei Mima somptuos ca un manșon, Locuiește, cetluită, somnurile-i seminale În o rouă de poleiuri: Rașelica Nachmansohn. - O! vegheat din Jilțul Naibei al Pământurilor Nalte, De atlaz tulip în creștet încheiat cu cap de mort, "Mult" poesc, cioplirea unei rare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt mânate înapoi în albie, după ce ies vijelioase de sub munte. La peste o sută de metri sub pământ, curgeau
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
alt creator este echilibrată,de bun gust și la obiect, față de critica aceluia care nu a creat niciodată o operă de artă,care este făcută fără obiecții pertinente,care este filozofardă,abstractă,mai concret criticul de această factură este precum musca la arat,din bine cunoscuta fabulă.Limbajul critic trebuie să fie bivalent,bastard,straniu și baroc, care pe lângă faptul că are propria-i utilitate, trebuie să aibă frumusețea lui.Va venii vremea ca operele literare scrise în secolele trecute să
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
grote, unde se ascundeau copiii când jucau pitulacu. Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe „Luncă”, unde văcuțele se lăfăiau la umbra copacilor crescuți sporadic pe platformă, mișcându-și urechile clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște și tăuni ce nu le dădeau pace. Sătule, rumegau în timp ce-și făceau siesta, iar copiii se alergau pe toată platforma să nu fie prinși de cel care „punea ochii” la pitita. Se întâmplase să fie prins Dany de către
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
pruncie, fie în copilăria târzie, fie în adolescență, fie în prima tinerețe sau chiar în tinerețea târzie, înseamnă că au plonjat prea repede în meseria pe care o practică, așa, hodoronc-tronc, ca atunci când se-ntâmplă să aterizeze nevinovată, câte o muscă-n supă. Ori că au frecventat trei, patru facultăți deodată și-atunci vocile interioare au confundat de-a dreptul canalele de ieșire din interiorul omului și, firește, nu s-au putut concretiza la timp. Pe de altă parte, acești profesori
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
fină; Veneam la ea cu darul Dar ... n-am sorbit nectarul Crezând că e virgină. Amoru-a fost platonic, Apoi ... am vrut să ies pe Fereastră când - sardonic - Un bărzăun mi-a spus că Neprihănita viespe De fapt e ... rea de muscă!!” JOCURI ACVATICE Trei morse iscusite Curtate de delfini, Simpatici și blajini. Păreau ademenite. Cum niște duri rechini Au vrut să le invite La dans, descumpănite, Fugiră spre vecini. Vrând a păstra secretul În tainica lagună Lăsară ... alfabetul Și-apoi, cu
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
Berechet. Eu mergeam în sala de cinema ca s-o văd pe Marea Doamna Maria Tănase, fiind însoțit de colegii mei, dintre care amintesc pe Constantin Leca - fratele lui Ion Chiriac, primul campion al Europei la box profesionist, la categoria musca, care locuia alături de Ion Coandă, Livedea cu Duzi nr. 14 și pe Capșa Boris. http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cum-am-cunoscut-o-pe-maria-t-nase-centenar-maria-t-nase ***news marin mihai/ Măiestria și sensibilitatea cântecului popular românesc - Centenar Maria Tănase marcat de Romfilatelia Romfilatelia, promotoare a valorilor
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
dintre ei câte un loc la masa ce se dorea a oferi prin a ei imaginară stare de sațietate încununarea efortului depus. Masa era goală dar curata cu o față de masă imaculat de albă, fără nimic pe ea, nici macar o muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a latul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era. Discuțiile aprinse, hohotele de râs și zarva creată, oferi preț de câteva clipe bune
OSPĂŢUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363309_a_364638]
-
toate tot acolo duc! (Vlad Nicolau), • Invidia e singurul domeniu în care succesul nu are succes. INVIDIA 2 • Un deștept care tace spune mai mult decât un prost care vorbește (zicere idiș). • Dacă nu înjură niciodată. Probabil că nu șofează. • Musca, când dă de rahat, nu-i interesată de florile din jur. • Știrile bune nu vând ziarul... • Actori celebri: Nick și Samanta, nea Nicu și Savanta (amintită de Beatrice Vaisman). • Cu toți suntem nebuni, dar în limite normale. • Somnul rațiunii naște
ZICERI (59/60) DUBLĂ INVIDIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363485_a_364814]
-
mai-nainte, Dela vin s-a luat la el. Vecinului meu Cu vecinul meu de sus Prea adesea am necaz Când s-adorm, el nu e treaz Ș-apoi doar el....adoarme dus. Surpriza Când sa-ntors neanunțat A picat ca musca-n oală, De surpriză-a înghețat. Soața-n pat cu altul.....goală. Referință Bibliografică: Epigrame / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EPIGRAME de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363515_a_364844]
-
eu,tâmpitul,să aștept,să văd ce face eroina mea ca să salveze națiunea.(ce femei aveți, domnule!...)Chiar îmi ziceam:când matahala de Gigi va...s-ar putea să mă strivească.Mai bine,ia să mă transform eu într-o muscă și...Însă,nenorocita de curiozitate iar m-a reți nut.Mai ales că un”Necurățel”îmi tot șoptea:rămâi,mă!Rămâi până la sfârșit ca să vezi ce se întâmplă! Și...am rămas,cu tot vagonul de rușine care m-a cuprins
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
Publicat în: Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu ochii goliți, ca pahare spălate de ploaie, Si tunet în piept, ca o frunză lovită de vânt, Pe racla ascunsă de trupul ce noaptea-l îndoaie, Se musca de buze timpul pierdut în pământ. Un ghimpe turbează când floarea își mișcă petala Și limba de foc aprinde pe cer biciuri de fum, Iar ceară se-ncheagă pe fruntea culcată-n Valhalla, Cănd norii se pierd sub pașii din
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M U S C A Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Într-o zi de vară caldă... Musca de pe un pervaz, Zise: „Ce bine ar fi la scaldă! Dar am iar un vernisaj...” A privit strâmbând din gură, La cel public adunat: Când m-apucai de pictură, Șapte ani am studiat. Am făcut caricatură... Taina am voit să
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
numită, De cei care, -ați înțeles? Văd în puncte, -o desfătare; Iar de-atunci... bine i-a mers: Expune-n continuare. * * * Va fi minte să priceapă, S-o găsi vreun iscusit?... Dacă demuștene scapă, În veci trebui’ pomenit! Căci de muște țara-i plină, Fac picturi din munca lor, N-au nevoie de albină; Nu sug mierea din popor? Referință Bibliografică: M U S C A / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
mărul de mere părul de pere nucul de nuci doar că uneori fructele mele cad încă necoapte iar alteori oamenii le scuipa printre dinți păstrând doar miezul lor dulce. m-am îmbolnăvit de poezie o boală ciudată care ma macină musca din mine uneori mă lătra alteori mă mângâie uneori mă poartă pe palme alteori mă calcă în picioare dar eu mă ridic, mă îndrept și mă scutur cred că am ajuns un bolnav dependent de propia lui boală. m-am
M-AM ÎMBOLNĂVIT DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360792_a_362121]