2,779 matches
-
la bază activarea fosfolipazei C, creșterea IP3 și mobilizarea calciului intracelular. Prin același mecanism al activării proteinkinazei C, formării de IP3 și creșterii influxului de Ca2+ ca depolarizant membranar, endotelinele produc vasoconstricție arteriolo-capilară generală, pulmonară și coronară, însoțită de contracția musculaturii uterine și creșterea reactivității bronșice. Inactivarea endotelinelor bronșice este realizată de către endopeptidaza neutră de la suprafața celulelor musculare, intestinale, pulmonare, renale și nervoase centrale. Numeroase stări patologice (hipertensiune arterială, boală Raynaud, ischemie miocardică, boli renale, migrenă etc.) se însoțesc de concentrația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calmodulina formează complexul activator al NOS. Oxidul nitric (NO) rezultat din acțiunea catalitică a NOS asupra L-argininei, posedă proprietăți vasodilatatoare, antitrombotice, antiproliferative, permeabilizante și antioxidante. La baza acestor acțiuni stă activarea guanilatciclazei formatoare de GMP ciclic atât în miocitele musculaturii netede, cât și în celulele endoteliale. Creșterea GMP ciclic la nivelul miocitelor netede realizează defosforilarea lanțului ușor al miozinei și relaxarea vasculară consecutivă dublată de hiperpolarizarea prin activarea canalelor de K+. Printr-un mecanism similar se realizează acțiunea vasculară a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adevărat balans vasomotor pare să existe între endoteline și oxidul nitric la nivelul patului vascular arterial (fig. 84). În timp ce endotelinele reduc activitatea nitroxid-sintazei constitutive prin intermediul ET-A și ET-B deprimând sinteza de NO, acesta inhibă efectele lor vasoconstrictoare la nivelul musculaturii netede arteriale. II.2.7.5. Reglarea circulației pulmonare Organ cu vascularizație dublă nutritivă și funcțională, plămânul aparține atât circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, cât și circulației cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un rol important în reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilație și, deci, pentru menținerea constantă a concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt O2 și H+. Celulele musculare netede din pereții vasculari au proprietățile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic puțin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastină, fibre elastice și colagen. Miozina are o activitate ATPazică scăzută, contracția fiind lentă, prelungită. Inervația adrenergică și colinergică se întâlnesc la toate speciile animale. Receptorii alfa sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipoxică a vaselor pulmonare din timpul vieții fetale scade brutal în momentul primei respirații, ca urmare a ajungerii oxigenului, la nivel alveolar, determinând reducerea rezistenței vasculare și creșterea fluxului sanguin pulmonar. Dacă fenomenul se datorează acțiunii directe a hipoxiei asupra musculaturii netede a vaselor pulmonare sau eliberării unor substanțe vasoactive de la nivelul țesuturilor perivasculare nu s-a precizat încă. Influența acidozei asupra circulației pulmonare. Acidoza determină o vasoconstricție arterială pulmonară, urmată de creșteri cu 3-4 mmHg ale presiunilor în arterele pulmonare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la subiectul aflat deja în stare de hipoxie. II.3.3. INERVAȚIA PLĂMÂNULUI Plămânul posedă o inervație vegetativă, implicată în bronhomotricitate, în activitatea secretorie a elementelor epiteliale bronho-pulmonare și în vasomotricitatea circulației pulmonare. Prezența inervației simpatico-parasimpatice de la nivelul epiteliului și musculaturii bronșice va fi prezentată ulterior, la reglarea nervoasă a bronhomotricității. Vasele pulmonare prezintă atât baroreceptori (receptori de întindere), cât și fibre nervoase vegetative aferente și eferente. Receptorii sunt situați atât la baza celor două artere pulmonare, cât și la locul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conjunctiv dispare la nivelul bronhiolelor și parenchimul se inseră direct pe peretele lor extern, cu consecințe funcționale importante. Între bronhiole și parenchim se stabilește o interacțiune în ambele sensuri, astfel încât variațiile volumului pulmonar sunt transmise direct bronhiolelor mici, iar contracția musculaturii acestora atrage radiar parenchimul, modificându-i complianța. II.3.5. MECANICA VENTILAȚIEI PULMONARE Procesul fiziologic prin care se realizează schimburile gazoase cu mediul înconjurător, deși este funcție predominent vegetativă, reprezintă un caz particular de intricare somato-vegetativă. Ventilația pulmonară, ca proces
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori, întregită de contracția musculaturii expiratorii, reduce diametrele cuștii toracice, cu consecințe presionale și volumetrice inverse celor din timpul inspirului. Presiunea negativă intratoracică scade progresiv, ajungând să depășească valoarea presiunii atmosferice cu +6, +8 mmHg în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea intratoracică pozitivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază apariția unor potențiale de acțiune de amplitudine crescândă, cu durată de câteva secunde, determinând producerea „în pantă sau rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în pantă și revenirea la tonusul inițial al musculaturii. Descărcările „în pantă” pot fi întrerupte prematur de impulsurile inhibitoare sosite fie de la centrul pneumotaxic, fie de la nervii vag și glosofaringian prin nucleul tradusului solitar din imediata vecinătate a ariei inspiratorii. Grupul neuronilor respiratori ventrali situat anterior și lateral celui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale acestora vibrează la trecerea coloanei de aer expirat. Presiunea subglotică, eficientă pentru a se putea vorbi sau cânta dintr-un instrument de suflat, rezultă din însumarea forțelor de retracție elastică a plămânilor și cuștii toracice, cu contracția activă a musculaturii expiratorii și relaxarea mușchilor inspiratori. Înregistrările electromiografice au precizat că, în timpul vorbirii, la volume pulmonare mari, este mai activă musculatura inspiratorie și că, pe măsură ce acestea scad, crește activitatea electrică a mușchilor expiratori. Modificările respiratorii din timpul vorbirii sau cântatului constau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un instrument de suflat, rezultă din însumarea forțelor de retracție elastică a plămânilor și cuștii toracice, cu contracția activă a musculaturii expiratorii și relaxarea mușchilor inspiratori. Înregistrările electromiografice au precizat că, în timpul vorbirii, la volume pulmonare mari, este mai activă musculatura inspiratorie și că, pe măsură ce acestea scad, crește activitatea electrică a mușchilor expiratori. Modificările respiratorii din timpul vorbirii sau cântatului constau din inspirații rapide, urmate de expirații prelungite și dublate de impulsuri nervoase care ajung la mușchii laringelui, faringelui, pereților bucali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurogene (Barnes, 2004). Factorul determinant al variațiilor de calibru aerian este reprezentat de eferențele colinergice (fig. 100). Fibrele eferente colinergice cu originea în nucleul ambiguu din trunchiul cerebral, se articulează sinaptic cu filetele postganglionare scurte eliberatoare de acetilcolină la nivelul musculaturii netede aeriene și glandelor submucoase. Efectele bronhoconstrictoare și secretoare de mucus sunt mediate de receptorii colinergici M3 și intensificate sau inhibate de peptidele modulatoare (Barnes, 2004). În sens bronhodilatator acționează inervația simpatică. Tonusul adrenergic al căilor aeriene este reglat în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
strat de fibre musculare netede, dispuse circular și acoperite de fibre elastice și de țesut conjunctiv adventiceal de susținere. Tonusul bazal al fibrelor musculare depinde de echilibrul realizat între factorii nervoși și umorali care tind să contracte sau să relaxeze musculatura bronșiolară. Aceasta se găsește sub controlul permanent al inervației simpatico-parasimpatice și mediatorilor respectivi, pe de o parte, și al aminelor biogene (histamină, serotonină), prostaglandinelor, leucotrienelor și al hormonilor locali și circulanți, pe de altă parte. Reactivitatea căilor aeriene poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât subiecții normali, ca urmare a creșterii reactivității față de substanțele bronhoconstrictoare. Rezistența căilor aeriene la flux prezintă ajustări modeste în condiții de repaus. Ea suferă modificări importante când căile aeriene sunt îngustate de procese patologice. Spre deosebire de stimularea parasimpatică provoacă contracția musculaturii netede bronșionare realizând ridicarea calibrului bronhiolar, fenomenele de predominență simpatică din timpul efortului fizic produc bronhodilatație și creșterea calibrului bronhiolar, ca urmare a relaxării musculaturii bronșice. Astfel, în timpul perioadei de predominență simpatico-adrenergică când nevoile crescute de oxigen o impun, bronhodiolatația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modificări importante când căile aeriene sunt îngustate de procese patologice. Spre deosebire de stimularea parasimpatică provoacă contracția musculaturii netede bronșionare realizând ridicarea calibrului bronhiolar, fenomenele de predominență simpatică din timpul efortului fizic produc bronhodilatație și creșterea calibrului bronhiolar, ca urmare a relaxării musculaturii bronșice. Astfel, în timpul perioadei de predominență simpatico-adrenergică când nevoile crescute de oxigen o impun, bronhodiolatația apare pentru a asigura creșterea maximă a fluxului de aer cu rezistență la flux minimă. Normal, plămânii conțin 2-2,5 litri de aer în timpul ciclului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punct de plecare la nivelul receptorilor din mucoasa căilor aeriene, prin intermediul fibrelor eferente simpatice, parasimpatice, purinergice și peptidergice. Rolul principal în reglarea tonusului muscular bronșiolar revine inervației parasimpatice. Fibrele postganglionare simpatice inervează mai mult vasele pulmonare și glandele submucoase decât musculatura netedă bronșiolară propriu-zisă. Deși ponderea inervației simpatice a musculaturii bronșice la om nu este deplin stabilită, excitarea acesteia determină efecte bronhodilatatoare, cu participarea noradrenalinei ca substanță mediatoare. Aceasta stimulează atât receptorii beta-adrenergici din musculatura bronșiolară, determinând bronhodilatație, cât și alfa-receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aeriene, prin intermediul fibrelor eferente simpatice, parasimpatice, purinergice și peptidergice. Rolul principal în reglarea tonusului muscular bronșiolar revine inervației parasimpatice. Fibrele postganglionare simpatice inervează mai mult vasele pulmonare și glandele submucoase decât musculatura netedă bronșiolară propriu-zisă. Deși ponderea inervației simpatice a musculaturii bronșice la om nu este deplin stabilită, excitarea acesteia determină efecte bronhodilatatoare, cu participarea noradrenalinei ca substanță mediatoare. Aceasta stimulează atât receptorii beta-adrenergici din musculatura bronșiolară, determinând bronhodilatație, cât și alfa-receptorii adrenergici bronhoconstrictori. Receptorii beta-adrenergici bronhodilatatori sunt sensibili mai ales
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasele pulmonare și glandele submucoase decât musculatura netedă bronșiolară propriu-zisă. Deși ponderea inervației simpatice a musculaturii bronșice la om nu este deplin stabilită, excitarea acesteia determină efecte bronhodilatatoare, cu participarea noradrenalinei ca substanță mediatoare. Aceasta stimulează atât receptorii beta-adrenergici din musculatura bronșiolară, determinând bronhodilatație, cât și alfa-receptorii adrenergici bronhoconstrictori. Receptorii beta-adrenergici bronhodilatatori sunt sensibili mai ales la izoprenalină și adrenalina eliberată de glanda medulosuprarenală sau administrată exogen. Unele filete simpatice ajung numai până la nivelul ganglionilor parasimpatici, exercitând efecte modulatoare în sens
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibată de noradrenalină și prostaglandina E2. Administrarea de substanțe blocante ale receptorilor M-colinergici (muscarinici), cum este atropina, din contră, relaxează bronhiolele, îndepărtând obstrucția căilor aeriene inferioare de natură colinergică. În ultimii ani, s-au pus în evidență, la nivelul musculaturii netede bronșiolare, filete nervoase noradrenergice și noncolinergice, denumite purinergice, de tipul celor prezente la nivel gastro-intestinal (Burnstock, 1982). Excitarea acestora relaxează musculatura bronșică contractată, folosind ca mediator chimic ATP sau adenozina rezultată din degradarea AMP cu ajutorul nucleotidazei. Schema inervației eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
îndepărtând obstrucția căilor aeriene inferioare de natură colinergică. În ultimii ani, s-au pus în evidență, la nivelul musculaturii netede bronșiolare, filete nervoase noradrenergice și noncolinergice, denumite purinergice, de tipul celor prezente la nivel gastro-intestinal (Burnstock, 1982). Excitarea acestora relaxează musculatura bronșică contractată, folosind ca mediator chimic ATP sau adenozina rezultată din degradarea AMP cu ajutorul nucleotidazei. Schema inervației eferente a căilor aeriene este prezentată în figura 101. Deși mecanismul de producere a efectelor bronhodilatatoare ale fibrelor purinergice la om este insuficient
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locale, în afara celei purinergice modulatoare. În timp ce endotelina-1, substanța P și neurokinina sunt puternic bronhoconstrictoare și stimulatoare ale secreției traheobronșice prin mecanismul eliberării de acetilcolină, endotelina-3, VIP și enkefalinele modulează în sens inhibitor efectele stimulării colinergice vagale. Reglarea neuroreflexă a tonusului musculaturii bronșice se produce predominant pe cale vagală, ca urmare a excitării receptorilor din submucoasa căilor aeriene și transmiterii aferente a impulsurilor nociceptive la nucleul dorsal al vagului (fig. 102). Iritația căilor respiratorii provocată de diverși poluanți determină reflexul de tuse și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretată de țesutul glandular medulosuprarenal. Acționând mai mult asupra beta-receptorilor adrenergici, catecolaminele produc bronhodilatație și inhibarea secreției de substanțe bronhoconstrictoare de la nivelul mastocitelor, cum sunt histamina, prostaglandinele F2 și leucotrienele. Prin acest mecanism, descărcările simpatico-adrenergice din timpul efortului fizic relaxează musculatura netedă a bronhiolelor, asigurând ventilația unor volume crescute de aer. La nivel celular, catecolaminele activează, prin intermediul receptorilor beta-adrenergici, adenilatciclaza membranară și sinteza de cAMP, prevăzut cu proprietăți miorelaxante și bronhodilatatoare. La rândul său, cAMP este inactivat de către fosfodiesterază, asupra căreia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglării umorale acționează sinergie cu cei nervoși, prelungind în timp și intensitate proprietățile bronhodilatatoare sau constrictoare ale acestora. Astfel, tonusul bronhomotor este rezultatul interacțiunii unui complex de factori neuro-umorali sistemici și locali. Efectele lor cumulative sau antagonice depind de reactivitatea musculaturii bronșice, densitatea receptorilor specifici și natura excitanților direcți sau reflecși ai căilor aeriene, începând cu substanțele iritante și sfârșind cu diversele alergene, ca factori de agresionare mastocitară și eliberare a substanțelor mediatoare locale. Deficitul de receptori beta-adrenergici, de exemplu, a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-l în lanțuri scurte de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente în timpul traversării tubului digestiv comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală este interesată atât declanșarea secrețiilor digestive și persistența lor un timp determinat, cât și acțiunea coordonată a acestora cu a musculaturii gastrointestinale, așa încât activitatea fiecărui segment digestiv să declanșeze pe aceea a porțiunii care urmează. Începută în gură unde au loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]