1,082 matches
-
de dragul de a citi, care-și face din satisfacțiile ce-i procură lectură deprinderi superioare și care nu obosește niciodată.” Perpessicius 120. „O carte care te îndeamnă s-o recitești este aproape întotdeauna o carte bună.” Alexandru Philippide 121. „Cărțile mustesc de mierea înțelepciunii omenești cernute prin generații, distilată asemenea coniacurilor fine, dar ele nu înlocuiesc viața.” Dumitru Popescu 122. „E totdeauna un sistem greșit de a vroi să citești în inima celorlalți, căutând să ți-o închizi pe a ta
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pregătire Jean Carpentier & Fran(ois Lebrun, Istoria Franței (vol. I-II) Nicholas Riasanovsky, Istoria Rusiei (vol. I-II) Warren Treadgold, Istoria Bizanțului (vol. I-II) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com * Acest studiu a fost prezentat sub forma unor cursuri la Universitatea din Michigan, la conferința Asociației pentru Cultură populară din San Antonio, la Grupul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În 1947, odată cu interzicerea altor partide decît cel comunist în România, își prezintă demisia. În 1955 părăsește America de Sud, stabilindu-se la Paris. Sergiu Dimitriu, Din trecut (c) 1980, Sergiu Dimitriu (c) 2006, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: DIMITRIU, SERGIU Din trecut / Sergiu Dimitriu. - Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-382-5; ISBN (13) 978-973-611-382-6
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0320/233731 • Fax: 0320/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis 6 1
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
e paznicul ploii? Cât contează titlul unei cărți în prefigurarea destinului acesteia? Care e poemul cel mai apropiat de sufletul autorului, din această carte? Paznicul ploii sînt eu! Dar sînt, în același timp și ploaia. Sînt și norul în care mustește ploaia. Sînt și norul care naște, cu adînc sentiment de maternitate, ploaia. Sînt răpăitul ploii de pe un geam care nu ascunde nimic...! Titlul acestei cărți e, cred, un reziduu al unor ritualuri presimțite, din carne și din ritmul sîngelui, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și bălți, alimentate din propriile izvoare, dar și din revărsările Dâmboviței, al cărei debit, nu prea mare, e capabil să crească spectaculos În urma ploilor sau topirii zăpezilor. Dâmbovița avea, chiar În zona centrală a orașului, și câțiva mici afluenți. Bucureștiul mustea de apă. Un alt râu, Colentina, ceva mai mic decât Dâmbovița, Îl mărginea spre nord, formând câteva lacuri. Spre deosebire de „fanteziile“ Dâmboviței, din care n-a mai rămas nimic, lacurile Colentinei au fost asanate și Înconjurate cu parcuri (astăzi, cea mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din culoarea lintei, adăpându-se alături de măgărușul său și de beduinii din escortă? Îmi vin în minte și alte imagini, nu mai puțin bucolice: Sena impresioniștilor, canotierii (dar nu și cârciumioara: să nu glumim indecent); mica vâlcea a lui Rimbaud, mustind de raze, dar fără adormitul cu două găuri "roșcate și hidoase"; malurile Marnei pe vremea Frontului Popular, picnicurile și undița de pescuit, dar într-o tonalitate mai gravă: un maiestuos cu tentă modestie. Pe scurt, tot ce poate aduce în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aprod și surorilor lui Dolca și Mărușca, fiii lui Petru Iucaș, iar o altă parte din acele sate să fie V. Anușcăi, fiica Stanei, singură, iar a treia parte din acele sate să fie a lui Isaiu, fiul lui Oană Mustea și verilor lui, Andreico și fraților lui, Ion și Toader, fiii Ilcăi și de asemenea, vărului lor, Giurgiu Vulpe, lor și copiilor lor și nepoților lor”. O altă moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce vreme, orice făceam, poezia irupea din ființa lor în mod firesc, la mijlocul celei mai banale conversații, la fel ca și cântecul. Povesteau ceva și concluzia era întotdeauna în versuri uluitoare, care le însoțeau toate gesturile și cuvintele, asemenea respirației, mustind din zăcământul de civilizație al acelei lumi străvechi. D-apoi bineo zis cine-o zis: Omu bun și vremea bună/ De rare ori se adună/ Omu rău și vremea ră/ Tădeauna să-ntâlne... Sau, vorba strămoșului tău, Grigore'a lu' Ionu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ilie Pintilie, Crivei prezintă organizarea celulelor de partid pe secții, modul în care se desfășurau ședințele conspirative și temele frecvent abordate în cadrul lor. Una dintre ele, condițiile dificile în care muncesc lucrătorii de la Nicolina: sub cerul liber, pe un teren mustind de apă, unde muncitorii bătrâni erau bolnavi, iar cei mai tineri aveau toate șansele să le calce pe urme. Deosebit de interesante sunt mărturiile lui Constantin Costea, care, în anul 1917, își începea activitatea ca ucenic. El descrie un oraș Iași
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ale caselor. Nimeni alții decât lichenii, comunii Xanthoria, care se lăfăiau la soare, Într’un mediu deci Încă nepoluat. Adevărul e că lichenilor le place la nebunie la soare și uscat. La Iași, microscopul le-a dezvăluit o suprafață catifelată, mustind de viață; pe cealaltă parte, substratul, azbocimentul, ce nu mai era decât o massă amorfă și fără vreo urmă de azbest: lichenul Își făcuse datoria. Nu cu mulți ani În urmă, câteva fragmente de lichen poposiseră pe acoperiș, aduse de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
precum și importante studii introductive la volumele unor teoreticieni ai educației (G. G. Antonescu, J. Fr. Herbart, O. Ghibu etc.). Ion Gh. Stanciu, Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX (c) 2006, Editura Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STANCIU, ION GH. Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX / Ion Gh. Stanciu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
romanescă: mit și modernitate Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale Viorel Cernica, Filosofie românească interbelică Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0232/233731 • Tel./Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL * În 1912, noțiunea de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul 36. Al. Zub, Orizont închis Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Speros Vyronis, Jr., Byzantium and Europe, Harcourt, Brace & World, New York 1967, pp.18-19. 2 C.M. Woodhouse, The Story of Modern Greece, Faber & Faber
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să-l tai cu acea foarfecă după care mă dusesem. Am tăiat o cracă și eram fascinat de proprietățile miraculoase ale foarfecii, proprietăți pe care atunci i le descopeream cu adevărat. Mă fascinau netezimea tăieturii, frunzele care cădeau, seva ce mustea în acea tăietură. Nu știu cât timp am rămas acolo meșterind, căprind acel gard. Probabil destul de mult, pentru că la un moment dat, am observat un bulgăre de pământ care s-a oprit din rostogolit la picioarele mele. Bulgărele fusese aruncat de tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din nou și după lungi insistențe, mi-a aprobat în sfârșit cererea. Deși scăpa în acest fel de mine, Hermeziu a ținut să-mi facă rău până în ultima clipă; se comporta ca un veritabil ticălos bolșevic. Era o întreprindere care mustea de turnători, erau indivizi care îți rânjeau frumos în față ,,hai la o bere, hai că-ți fac cinste”, te trăgea de limbă ca să aibă ce raporta ,,șefului”. Poate ,,colonelul Frunză” n-a fost printre cei mai răi torționari, dar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Aceasta depinde de vârstă, de viteză de mișcare a ochilor, de tipul cărții și chiar de diferite capitole și pasaje dintr-o carte. În ultimul caz, se impune comparația cu vitezele automobilului: „neapărat cu viteză întâi vom parcurge pagina substanțială mustind de idei, iar cu viteză a patra, pagina banală, de serviciu”. (Despre viteza, în nr. 46/ 29 aprilie 1972, p. 5). Pentru „reglarea” vitezei, sunt, desigur, utile și manualele de citire rapidă, pe care autorul le recomandă cu prudență. Cum
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ion Simion Valeriu Țurcanu Maria Vînătoru Viorel 1968-1969 Agavriloaie Ion Bahnariu Petra Bălan Gheorghe Căciulă Victor Cazan Emilia Cehan Maria Chiriac Maria Ciobanu Mircea Drăghici Eugenia Dimitriu Gheorghe Faraon Valentin Ghercu Marin Grigore Viorel Harnagea Sterică Hulubei Gheorghe Iacob Mircea Mustea Ioana Oprișan Angela Paraschiv Mircea Popa Constantin Popa Sergiu Prodan Costică Romila Sonia Stafie lulian Băcioiu Mariana Stoleru Natalia Șelaru Mihai Tănase Nicolae Tătăruș Dumitru Vartolomei Mircea Vasilache Nina Vida Sonia Zurba Elenă Andrei Ioan Anghel Maranda Azoiței Gheorghe BĂIănescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vrea să spicuiesc astăzi, pentru tine, din noianul de amintiri, frunze moarte care zac risipite pe pământul meu pierdut. Soarele de astăzi, umed încă de iarna recentă, îmi amintește de o vacanță de Paște în luna martie, de pămân tul mustind de sevă și de brazdele negre și late. Ne întor ceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noștri ungurești, Nonius și Totka, cumpărați de tata de prin pusta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multora (studenți, asistenți, profesori din învățămîntul secundar), I.D. Lăudat n-a beneficiat - pe cît se aștepta - de gratitudinea acestora. De aceea, cîteodată se simțea „un om rău înțeles”, inactual, neglijat. în nu puține din scrisorile sale foșnesc umbrele nemulțumirilor și mustește amărăciunea. „Ne-au uitat toți cei care ne cunoșteau”, mi-a declarat odată. Eu am devenit corespondentul său deoarece, spre deosebire de alții dintre foștii săi studenți ajunși în presă, îl solicitam la anumite date, eram atent cu textele sale (inclusiv prin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care om onest, deoarece se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim, mă-nțe- legi, și să ne revoltăm... da ! să ne revoltăm !”. Discursul mustește de violență, însă Lefter îl împrumută cu tropi cu tot discursului politic reprodus până la saturație în gazete. Revoluția îndreptată împotriva exploatării, revoluție condi mentată cu antisemitism constituie expresia acestui radi calism de școală nouă. O altă sintagmă fixează por- tretul-robot
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
metri înălțime, din familia Myrtacee. Am mers aproape 1 kilometru pe jos, prin ierburi înalte de un stat de om, printre liane și tufișuri, arbori și crengi căzute la pământ, acoperite de mușchi. Prin unele locuri terenul era mlăștinos și mustea de apă. Drumul ni-l deschideau doi tineri înarmați cu "macete" pe care le mânuiau în dreapta și-n stânga. Înaintam cu greu și noroc de faptul că vremea ținea cu noi. N-am rezistat prea mult la acest traseu făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
redută la Valea Albă fâlfâie steagul verde cu semilună al Profetului. Osmanlâii se bulucesc peste parapete, valuri-valuri... "Paștele!!! Dumnezăii!!! Anafura!!!" Capetele se rostogolesc cu turban cu tot. Corp la corp. Moldovan cu turc; turc cu moldovan, se tăvălesc în mocirla mustind de sânge, cu degetele încleștate unul în beregata celuilalt, gâfâind, gâjâind: "Moldovaaaa....." "Allahhhh....." Ajutați-mă, oameni buni, bolborosește un bătrân oștean târându-se printre cadavre... Ajutați-mă... Câțiva tineri oșteni, însângerați și ei și săbiile lor picurânde, se reped, fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]