1,094 matches
-
nouă și veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între scenă și arta dramatică, 9-10/1927). În numărul 18/1922 se publică poezia Din adâncuri de George Lesnea, însoțită de o notă: „Tânăr tipograf; elementul social din poezii se îmbină cu muzicalitatea versului curat.” Alți colaboratori: Paul I.Papadopol, Mircea Mancaș, Leca Morariu, Al. Leontescu, A. Pop Marțian, M. Cosma, Titus Hotnog, , Ioan I. Ciorănescu. Î.H.
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
Un sipet purpuriu - odaia,/ o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn și a descântecelor: „mamă mamă/ iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
sunând dintr-o trâmbiță neagră / peste împărăția deșartă / a cifrelor nopții / și s-a prăbușit asemenea lor / asemenea îngerilor / în prăpastia neagră.” Deși volumele de început stau sub semnul unui lirism de factură eminesciană, care se simte, difuz, și ulterior (muzicalitatea și sonoritatea versurilor, melancolia, motive precum lacrima, steaua, luna, fântâna etc. ori epitete precum „liniștit”, „dulce”, „rece”, „alb”, „albastru”), încă din Fântâni carteziene, sentimentul lumii și al sinelui ca spectacol derizoriu, ca succesiune de măști îl anunță pe adevăratul D.
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
tradițională, nutrită de efluvii romantice, pornind de la creația populară, înclinată spre reflexivitate critică, semnificativă însă prin nuanțare și mai cu seamă prin interpretarea stilistică originală. În proză, este un imagist care intuiește și stilizează poetic realitatea, fantasticul, cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului. Obișnuitul, realul se transfigurează metaforic, hiperbola tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
tradiționale și mai ales poncife provenite din definirea poetului „prin ceea ce nu are el și au ceilalți”. Miezul demonstrației stă în interpretarea doinei ca pattern al întregii creații și în decelarea deschiderilor către modernitate induse de reinterpretarea, ca tematică și muzicalitate, a modelului folcloric de către un poet considerat de exeget mult mai modern decât s-a crezut. Recitirea altui poet de început de veac, în cartea inspirat intitulată G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999), are în vedere „partea
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
celor existente la St. O. Iosif. De o alură mai accentuat simbolistă e Soldatul, prin strofa-refren: „la Oarba, la Oarba / în sus, mai în sus / soldatul și moartea / odată s-au dus.” Prin definiție sunt incluse aici inflexiuni consonante cu muzicalitatea simbolistă din rondeluri. Cultivat cu discreție aproape în toată opera, rondelul monopolizează în Măslinul lui Platon (1977) un întreg ciclu. Ponderea notei simboliste diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
și „modul minor”, căruia îi aparțin melodia fragilă, suspendată, ca și sublimarea trăirii ori disimularea ei în spatele unui lunatec joc de măști. Reminiscențe, atitudini îl fac tributar lui Verlaine și lui Albert Samain mai ales, dar și lui Charles Baudelaire. Muzicalitatea stingerii este cultivată cu rafinament, în acorduri fin de siècle. Dar și teatralitatea animă un imaginar poetic pendulând între senzualitatea „serbărilor galante”, de sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
fanteziei, creând viziuni fascinante și o dicție poematică, de incantație. Stând de vorbă cu Pantazi, în fața naratorului se desfășoară „fermecătoarea trâmbă de vedenii”, pierzându-se în vis și imaginație, în mirajul călătoriilor, descrise într-un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu o recuzită poetică nouă. SCRIERI: Din anii tineri, Craiova, 1895; Ploaie și soare, Craiova, 1904. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, I, București
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
volumul Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 22 Mircea Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
volumul Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 58 Mircea Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
existenței reale, de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are și înțeles și libertate dar și tăria realului fiind în același timp semnificație și sugestie. Cuvântul, prin forța sa expresivă, dă valoare comunicării. Este mijlocul de comunicare cel mai bogat în sensuri, în rezonanțe interioare generate și amplificate de muzicalitatea rostirii. Cuvântul corect utilizat gramatical și ca tonalitate, fără prețiozități, are menirea să înlăture barierele dintre emițător și receptor, precum bătrâna ateniană îl recunoaște pe Theophrast că este străin după un singur cuvânt rostit, la fel ascultătorul simte când cel
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
tu, să-ți spui părerea despre același personaj... Dar nici nu se poate, oricât ai vrea să copiezi, nu poți să fii la fel cu alt interpret al aceluiași personaj. Însă, posibilitățile artistului de a cuceri publicul prin farmec, prin muzicalitate, prin arta actoricească, prin atâtea date, și prin vocea pe care Dumnezeu o dă unora acestea sunt date extraordinar de importante cu care poți tu să manevrezi publicul, să-l stăpânești. A.V. În concluzie, mai puține efecte exterioare, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca violonist, când era deja în vârstă. Noi suntem obișnuiți astăzi cu performanța aproape sportivă a violoniștilor tineri, o performanță de concurs. Totuși, când îl asculți pe Enescu cântând, cu micile fâșâieli ale arcușului marcat de boala interpretului sunetul, expresia, muzicalitatea, trăirea sunt din altă lume, cu totul emoționante. Atât de îndatorată, de respectuos-creator legată de tradiție, mai ales în accepțiunea arhaică, pictura Dumneavoastră este populată și de măști. Vă poate cunoaște privitorul doar din tablouri? Ar mai fi nevoie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-le, că sunt o mulțime, autorul își va reciti opera cu gândul de a-și îmbunătăți ofranda către Dumnezeu, credem, în păcătoșenia noastră, că Dumnezeu nu se va mânia pe noi mai mult. Remarcabile sunt aproape toate titlurile. Atenție la muzicalitate și la accentul care migrează defectuos. Reușita se amestecă derutant cu eșecul, cum se poate vedea în Doamne, am vârsta lui Iisus, unde doar versul final al fiecărei strofe strălucește puternic. ( Constantin Anton, Iași).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
cel mai mare și mai iubit poet contemporan român basarabean. Situat în prelungirea poetului, jurnalistului și patriotului român Mihai Eminescu, ca două destine legate prin fire nevăzute, ca înalte conștiințe ale neamului, el este înlănțuit întru eternitate în armonia și muzicalitatea poeziei lui, a Limbii Române înseși, în iubirea imensă pentru pământul românesc, pentru poporul pe care, și unul și celălalt, l-au dorit unit pentru veșnicie între aceleași hotare istorice. Soarta a vrut așa ca ziua de naștere a lui
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Gheorghe Grigurcu Rondelurile lui Dimov sînt resimțite nu doar la modul unei muzicalități onirice, dar și prin dezvoltare, ca reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
exercițiul poetic, și susținut pe legătura stabilită de cunoștințele sale, între poezie și inteligență. Simion Dănilă se dezvăluie un degustător al substanței textului, prin felul cum citează din comentariile lui Nietzsche asupra poeziei, cum pătrunde armonia poeziei nietzscheene, descifrându-i muzicalitatea, varietatea ritmurilor, a strofelor, a rimelor, a măsurii, prin motivarea cultivării poeziei de către Nietzsche în deplină osmoză cu gândirea lui filozofică. Exemple de unde duce folosirea pentru traducere a edițiilor depășite sau a folosirii intermediarului străin, de obicei cel francez, se
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
I. Ceaicovski " Lacul lebedelor" - actul III Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidații grupei a) cât și pentru candidații grupei b), se va ține cont de următoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al execuției - artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate - analiză corectă din punct de vedere teoretic Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
P.I. Ceaicovski "Lacul lebedelor" - actul III Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidații grupei (a) cât și pentru candidații grupei (b), se va ține cont de următoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al execuției - artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate - analiza corectă din punct de vedere teoretic Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Notă la proba practică se calculează ca medie
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
cărora le sunt destinate. În afara excluderilor menționate în Notele explicative ale diferitelor poziții, acest Capitol nu cuprinde: a) Modulele electronice muzicale (poziția nr. 85.43). ... b) Instrumentele muzicale care, prin natura materiilor constitutive, aspectul lor relativ rudimentar, defectul lor de muzicalitate, sau toate celelalte caracteristici, au caracter de jucării: este vorba de armonici, viori, acordeoane, trompete, tobe, cutii muzicale (Capitolul 95). ... c) Instrumentele muzicale care constituie obiecte de colecție de la poziția nr. 97.05 (de exemplu instrumentele care prezintă un interes
ANEXĂ nr. 92 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]
-
instrumente prevăzute în mod special cu benzi de hartie sau de carton perforate și sunt acționate mecanic, pneumatic sau electric. Cu toate acestea, pianele electronice că și instrumentele de muzică electronice susceptibile să fie adaptate la piane pentru a completa muzicalitatea acestora prin acela al altor instrumente, sunt clasificate la poziția nr. 92.07 (vezi Considerațiile generale de la acest Capitol. 2) Alte instrumente cu corzi cu claviatură, cum ar fi clavecinele, spinetele și clavicorzile. Notă explicativa de subpozitii. Pozițiile nr. 9201
ANEXĂ nr. 92 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]