1,231 matches
-
grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din �� anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul România participă țională a Federa- Culturii din anul 1991 țiilor Grupurilor Folclorice 10. Consiliul Interna- Confelans 1970 1991 Ministerul România participă țional al Organi- - Franta Culturii din anul 1991 zatiilor
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268791_a_270120]
-
265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 448 din 23 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265236 muzicolog ---------- Ocupația "muzicolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 448 din 23 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265237 cercetător științific în muzică ---------- Ocupația "cercetător științific în muzică" a fost introdusă conform anexei
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 448 din 23 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265236 muzicolog ---------- Ocupația "muzicolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 448 din 23 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265237 cercetător științific în muzică ---------- Ocupația "cercetător științific în muzică" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 936 din 12 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265236 muzicolog ---------- Ocupația "muzicolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 936 din 12 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265237 cercetător științific în muzică ---------- Ocupația "cercetător științific în muzică" a fost introdusă conform anexei
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 936 din 12 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265236 muzicolog ---------- Ocupația "muzicolog" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 936 din 12 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265237 cercetător științific în muzică ---------- Ocupația "cercetător științific în muzică" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui Gheorghe Șincai; - 13 august 1849 - dezarmarea armatei revoluționare maghiare de către armata țarului rus, în locul numit „La moară”; - 1863 - 1931 - funcționează ca învățător în comună Ion Vidu (1863-1931), muzicolog și colecționar al operelor folclorice românești; - 1989 - Revoluția de eliberare de sub dictatura comunistă; - 1992 -primele alegeri locale democratice. Prima atestare documentară a localității Seleuș datează din anul 1489. Satul Iermata este atestat documentar în anul1387, iar satul Moroda în anul
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
artistice de amatori". Juriul, publicul, radioul și presa scrisă din acea vreme, au avut cuvinte de înaltă apreciere la adresa corului din Leșu și al dirijorului ei. Din multitudinea acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
tendința de a se făli cu eventuale relații de rudenie sau de prietenie strânsă cu ei. După aprecierile monografilor, cele mai proieminente astfel de personalități din Dobridor, recunoscute unanim de consăteni (și cunoscute, desigur, pe plan național și internațional) sunt muzicologul Nicolae Lungu, filosoful-poet Ilariu Dobridor, generalul Petre Dumitrescu, lingvistul Gheorghe Constantinescu-Dobridor și psihopedagogul Ion Negreț-Dobridor. Dobridorenii au amestecat întotdeauna adevărul cu ficțiunea creând un ontos rustic sui-generis marcat de realism magic și miraculos: ei relatează întotdeauna orice întâmplare exagerând faptele
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati. Printre victimele masacrului de la Treznea se numără și familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (au fost uciși părinții săi, învățătorii Lazăr si Aurelia Cosma). În memoriile sale, profesorul Cosma evocă evenimentele sângeroase din 1940: "„Și vara anului 1940 avea să aducă reflexele
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati. Printre victimele masacrului de la Treznea se numără și familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (au fost uciși părinții săi, învățătorii Lazăr si Aurelia Cosma). În memoriile sale, profesorul Cosma evocă evenimentele sângeroase din 1940: "„Și vara anului 1940 avea să aducă reflexele militarismului regimurilor totalitare, fascist și comunist, o parte a teritoriului
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
(pseudonimul literar al lui George Pavelescu; n. 14 martie 1911, Horecea-Mănăstirii, districtul Cernăuți, Ducatul Bucovinei - d. 7 iunie 1992, Timișoara) a fost un scriitor, publicist, muzicolog și traducător român. A fost membru al "Societății Scriitorilor Bucovineni" și al Uniunii Scriitorilor din România. A fost licențiat al "Institutului Regal de Științe Administrative al României, Școala superioară de documentare și de științe administrative", al "Conservatorului de muzică și
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
un set de variațiuni având la bază lucrarea "La Follia di Spagna" din 1815. Se spune că Salieri a cauzat moartea lui Mozart prin otrăvirea acestuia, din cauza rivalității lor în domeniul muzical și pentru că Salieri resimțea puternic superioritatea lui Mozart. Muzicologii au respins în mod complet această teză, dar ea continuă să reziste în literatură,dar și în filmografie, exemplul cel mai ilustru fiind filmul din anul 1984 al lui Milos Forman, Amadeus. Adevărul este că Mozart și Salieri au fost
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
rugăciuni, cântece, basme, zicători și proverbe. Dacă Miklošič a studiat texte culese mai devreme de alții, Weigand folosește și texte culese personal. Un al doilea român care s-a ocupat mult de istroromâni a fost Teodor Burada, folclorist, etnograf și muzicolog care i-a vizitat în 1890 și 1893, scriind despre aceste călătorii în 1896. Datorită lui a ajuns istroromânul Andrei Glavina în România, unde a făcut studii. Un glosar istroromân de amploare apare în 1899, fiind redactat de lingvistul Arthur
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
19 mai 2012 la cimitirul de pe strada Armenească din Chișinău . În scuarul Teatrului de Operă și Balet a avut loc un miting în memoria artistei . Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova . Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că ""vocea Mariei Bieșu impresionează până în adâncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată a romanțelor - prin stacatto ireproșabil de compact și
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
(n. 17 mai 1908, Simeria, județul Hunedoara - d. 3 iulie 1991, Cluj-Napoca) a fost un compozitor, muzicolog, profesor român, membru corespondent (martie 1991) al Academiei Române. Liceele de Muzică din Cluj-Napoca și Deva îi poartă numele. Și-a realizat studiile superioare la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Cluj (1926-1930, secția pedagogie; 1926-1932, secția pian; 1930-1936, secția
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
și Christoph Caskel. După terminarea studiilor și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare, între 1970-1990, apoi a continuat ca profesor de compoziție. În 1968 a înființat la Cluj ansamblul „Ars Nova”. Din 1990 este vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1995 înființează și este directorul Festivalului Cluj Modern. Este profesor de compoziție al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. Preocupările pentru creația lui George Enescu
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
nr. 5 (părțile I și IV), "Caprice roumain" pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic "Strigoii" pentru soprană, tenor, bariton, cor și orchestră, pe versurile lui Mihai Eminescu. A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 și 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer. Este câștigătorul primei ediții (2008) a Premiilor Naționale pentru Arte, la categoria "Muzică", pentru opera "Oreste - Oedipe", realizată după libretul lui
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
la doctoratul în drept. A debutat ca pianist la Ateneul Român (1918), într-un recital de sonate cu violonistul Alexandru Theodorescu, desfășurînd apoi o susținută activitate de pianist acompaniator și de muzică de cameră (1918-1950). În 1923 a debutat ca muzicolog și critic muzical (la Adevărul) continuînd să semneze studii, cronici, articole, recenzii etc. în Muzica, Muzică și Poezie, Revue de muzicologie (Paris), Studii și cercetări de istoria artei, Probleme de muzică, Rampa, Contemporanul, L'Independence Roumaine (București), L'Orient (București
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Profesor de muzică de cameră (1926-1948) și de compoziție (1948-1959) la Cons. București. A susținut conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radiofonice, emisiuni de televiziune ș.a. A fost membru la Société française de muzicologie din Paris, vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din R. P. Română (1946-1956). A fost distins cu Premiul II (1923) și Premiul I (1924) de compoziție George Enescu, Premiul Robert Cremer (1931), Premiul Anhauch (1932), Marele Premiu Național (1947), Ordinul Muncii cls. II (1948), membru corespondent al Acad.
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
(n. 4 decembrie 1929, Rupea - d. 8 martie 1993, București) a fost un compozitor, muzicolog, violist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române. a urmat studiile la Conservatorul din București, între anii 1948-1952, printre profesorii săi numărându-se Alexandru Rădulescu (violă), Zeno Vancea (istoria muzicii), Ioan Șerfezi (teorie și solfegii), iar în particular, a studiat
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
Socor scria în "Cuvânt înainte" că trebuie pornită o "luptă deschisă împotriva influențelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală". Tot în revista "Muzica", în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus "sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze". A continuat să lucreze și ca dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate. Cu
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
(n. 31 iulie 1927, Moreni, jud. Dâmbovița — d. 22 ianuarie 2008, București) a fost un compozitor, muzicolog și profesor universitar român. Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane și acoperă numeroase genuri muzicale. Niculescu a fost preocupat de folclorul muzical al Extremului Orient, de heterofonie și de muzica electronică. Timp de mulți ani, a predat
Ștefan Niculescu () [Corola-website/Science/307246_a_308575]
-
Caransebeșul și este chemat să cânte la Orșova, unde rămâne 3 ani. În timp ce își făcea stagiul militar la Seghedin și la Budapesta, Luță Ioviță învață să cânte din „torogoată”, instrument de abia construit de V. J. Schunda, în colaborare cu muzicologul G. Kaldy, în dorința de a reconstitui și perfecționa bătrâna surlă a curuților. I-a plăcut timbrul ei și a socotit-o potrivită cântărilor bănățene, reușind să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
(n. 16 martie 1967, Brăila) este un compozitor român. Profesor universitar doctor, între 2008-2016 a ocupat funcția de Rector al Universității Naționale de Muzică București. Este căsătorit cu muzicologul prof.univ.dr. Valentina Sandu-Dediu. Cadru universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, catedră de compoziție - disciplinele compoziție și forme muzicale (asistent din 1991, lector din 1995, apoi conferențiar din 1999, profesor, șeful catedrei de compoziție din 2000 și Rector din
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
(n. 22 aprilie 1927, București - d. 21 februarie 2016, București) a fost un compozitor, muzician și muzicolog român, doctor honoris causa al mai multor universități din țară și străinătate. A studiat compoziția în particular cu Mihail Jora. A urmat cursurile Facultății de Drept din București (1945 - 1947) și apoi s-a înscris la Conservatorul din București (în
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]