1,379 matches
-
experimentați care înclină să interpreteze faptele dintr-un punct de vedere opus, nici pe cei care vor acorda prioritate acelor fapte cărora teoria sa nu le oferă o explicație satisfăcătoare. Speranța lui se îndrepta spre noua generație de naturaliști. Darwin nădăjduia că aceasta va fi în mai mare măsură capabilă să se situeze pe poziția judecătorului care ascultă cu atenție și răbdare ambele părți, cântărind apoi în mod imparțial forța și slăbiciunile argumentelor. Darwin, ca și unii comentatori ai controverselor pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin a reacționat astfel la această observație: „Pentru a mă întoarce la propoziția dumneavoastră de încheiere: departe de a fi surprins, mi se pare a fi absolut cert că foarte multe din Originea se vor dovedi vechituri; dar aștept și nădăjduiesc că ceea ce va rămâne va fi cadrul (framework).“ În timp ce Falconer vorbește de o „fundație“ care va rămâne neafectată, Darwin își caracterizează teoria drept „cadru“ pentru cercetările viitoare asupra evoluției speciilor. Gould găsește că metafora fundației este mai potrivită decât cea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unilateral nu poate decît să contribuie la primejdia pe care vrea să o înlăture. Ne vedem astfel prinși într-un double-bind între exigența biologică pe care o întruchipează pacifismul și exigența de libertate care reclamă apărare și protecție. Dacă putem nădăjdui să întemeiem o Federație europeană, aceasta ar fi în mod organic pașnică, fiind în același timp înzestrată cu propriile-i mijloace de apărare, astfel încît să putem înfrunta în mod autonom o Amenințare care s-ar atenua tot mai mult
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că impulsurile infra-naționale și impulsurile supranaționale ar putea, ar trebui să ajungă la sinergie. Cum spunea Denis de Rougemont, "ecologie, regiune, Europă federată, același viitor"32. Ne aflăm de fapt în faza aleatorie a gestației europene. Și aici, trebuie să nădăjduim într-o cauzalitate de ranforsare în buclă: dezvoltarea gestației europene va face din ce în ce mai vizibilă în ochii noștri comunitatea de destin, ceea ce va contribui într-o și mai mare măsură la această gestație. În gestație se află nu o Super-Națiune, ci
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este rezervată euro-tehno-econocraților și deputaților, pe care nici un alegător nu i-ar putea recunoaște și care tronează într-un Empireu strasburghez. Desigur, nu e de dorit ca servietele să se golească și ca eurocrații să-și înceteze activitatea. Trebuie să nădăjduim întîi de toate că politicienii se vor dedica din ce în ce mai mult destinului comun. Însă pentru aceasta trebuie să răsară noul spirit european, care să creeze conștiința comunității de destin. Analiza noii "conștiințe europene" ne conduce la diagnosticul că există în popoarele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
era menit “să dea puteri mari țărănimii noastre și să întărească conștiința solidarității claselor muncitoare cu Statul și cu dezvoltarea lui". Prin participarea unei cât mai mari părți a neamului la viața publică și prin întărirea economică a țărănimii, liberalii nădăjduiau să asigure dezvoltarea României și solidaritatea socială în vederea împlinirii idealului național al unității statale. În perioada studiilor efectuate la Paris și cu ocazia călătoriilor în țările Europei Occidentale, Ion I. C. Brătianu avusese de timpuriu revelația cauzelor înapoierii României, devenind conștient
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și să-l glorifice pe Dumnezeu. Deși acest istoric este prezentat într-o manieră cât mai obiectivă, totuși el nu pretinde că deține adevărul absolut. Materialul prezentat nu este Sfânta Scriptură, de aceea, poate fi criticat, îmbunătățit și chiar schimbat. Nădăjduiesc că acest material va fi de un real folos pentru biserica din Cuvin într-un mod deosebit. Emanuel Jurcoi Partea I SCURTĂ ISTORIE A BAPTIȘTILOR DIN ROMÂNIA 1. SCURTĂ ISTORIE A BAPTIȘTILOR DIN ROMÂNIA 1.1. ÎNCEPUTURILE, ÎNVĂȚĂTURA ȘI RĂSPÂNDIREA
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în proiect această reuniune a miniștrilor în vederea demiterii sale, a trimis obediențe (scrisori de ascultare) tuturor fraților laici mai robuști pe care îi considera prietenii săi, cu intenția ca aceștia să facă tot posibilul pentru a nu lipsi de la capitul. Nădăjduia într-adevăr să aibă în bâtele acestora o bună apărare. Dar fratele Arnolfo a aflat și a dat un ordin, cu autoritatea papei Grigore, ca la capitulul general să vină doar frații care aveau dreptul și datoria să participe, conform
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
înscrisului, noi trebuie doar să ne punem pecețile, înscrisul să-l facă credincioșii noștri, din partea noastră marele logofăt Diicu, iar din partea Înaltei Porți... — Marele dragoman Nicolae, hotărî sec marele vizir. — Cât despre dările în plus înțeleg că au fost iertate, nădăjduiesc să nu-și ia luminăția ta făgăduiala înapoi. Tăcuți, toți demnitarii otomani dădură afirmativ din cap, așa că Rami Pașa dădu și el din cap, chemându-l cu un gest pe Nicolae Mavrocordat la sine și dându-i dispoziții în șoaptă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă număr în rândul leneșii slugi; și am silit, după putința mea și după proasta ajungere a minții mele, de am lucrat în via Domnului, de nu ca cel din al noulea ceas, măcar ca cel din al unsprezecelea și nădăjduiesc că voi lua de la Stăpân plata deplin «că iaste volnic pre al său»”. Nu putea să citească mai departe, lumina cenușie a crepusculului de iarnă nu era suficientă, așa că Del Chiaro se lăsă pradă considerațiilor proprii, în timp ce-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oarecare... M-am gândit la felul milos în care s-a purtat vodă cu domniile voastre, vreau să zic cu dumneata și fratele domniei tale, fostul mare stolnic Constantin, și am îndrăznit să cer să-l văd ca să putem vorbi deschis. Nădăjduiam în Dumnezeu și în bunătatea domnitorului... — Și? — Și m-am dus la Curte duminică la ceasul în care soarele stă să apună și duhul sărbătorii mai plutește deasupra pământului. L-am găsit pe vodă împreună cu beizadea Constantin. Când m-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cea veșnică și doar mărturisirea lor învie în noi dragostea ce i datorăm lui Hristos. De aceea mi-e frică de moarte, ca să nu mă aflu cu păcatele nespuse și neispășite, și-l iubesc pe Iisus din toată inima mea, nădăjduind în marea Sa îndurare”. Doamne, câtă lumină mi s-a părut atunci a fi în biserică! Ancuța, obosită, sta cuminte într-o strană. Monahul cel tinerel a îngenunchiat în fața ei, i-a luat o mânuță și sărutându-i-o îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai bine, s-a văzut înscrisul de pe ea: „Această candelă ce s-au dat la sfeti Gheorghe cel Nou luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod și iaste făcută de doamna măriei sale Măria, care și măria sa nădăjduiește în Domnul iarăși aicea să i se odihnească oasele; iulie în 12 zile, leat 7228” (1720). Întoarsă din exil, doamna Marica adună toate documentele privind proprietățile familiei și, pe rând, moșie după moșie, conac după conac, casă după casă, recuperează
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mulțumesc, de aceea, traducătoarei Evagrina Dîrțu, care a știut să redea complexitatea prozei mele, depunînd un efort indispensabil. De asemenea, îmi exprim gratitudinea față de profesorul Gilles Ferréol, coordonatorul colecției "Sociologie" a editurii Armand Colin unde a apărut volumul în 2001. Nădăjduiesc că această carte poate fi privită ca o modestă contribuție la promovarea ideii de construcție a Uniunii Europene, singurul spațiu posibil al păcii și prosperității pe bătrînul continent, în ciuda criticilor facile care-i sînt uneori adresate. Fie ca această traducere
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
linia de luptă a turcilor”. Asta a aprins și mai mult inimile românilor. Dar nici Soliman nu era un general de rând. Văzuse și știa multe. Cucerise destule victorii pe grele câmpuri de bătaie, în Asia și în Peninsula Balcanică. Nădăjduia s-o cucerească și pe aceasta de la Vaslui. A pus trâmbițașii să sune, iar stegarii să fluture steagul cel verde pentru reînsuflețirea bătăliei. Numai că, pricepând prea bine ce vrea dușmanul, Ștefan a dat îndată semn să tragă tunurile. 140
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
că superiorul său "era convins că holera care se declarase la Malta, în Pireu, la Gallipoli provenea din recrutările succesive ale diviziei a 5-a îmbarcată sub amenințarea holerei ce domnea la Avignon, Arles, Marsilia în momentul plecării lor. Mareșalul nădăjduiește că trimiterea de noi întăriri va fi întreruptă. În acest moment, întăririle ar constitui numai o nouă sursă de alimentare a spitalelor"395. Mareșalul Saint-Arnaud a inspectat taberele de soldați din Varna, a vizitat spitalele prescriind măsurile igienice cele mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și arde pântecele. Din acea zi m-am schimbat cu totul, iar ei au înțeles, le acopeream mâinile cu sărutări când îi întâlneam în cale, eram unul de-ai lor, nu mă mai săturam admirându-i, mă încredeam în ei, nădăjduiam că-i vor schilodi pe ai mei cum mă schilodiseră și pe mine. Și când am aflat că o să vină misionarul, am știut ce am de făcut. O, ziua aceea, semănând cu toate celelalte, aceeași zi orbitoare, care ținea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
d'Arrast. Toată noaptea. Acum obosit. Bucătarul porni din nou, cu același pas grăbit și sacadat, nu ca un om ce ar vrea să înainteze ci ca unul care caută să scape de povara ce-l strivește, de parcă ar fi nădăjduit că, alergând, o va face mai ușoară. D'Arrast se pomeni, fără să știe nici el bine cum, la dreapta bucătarului, sprijinindu-și abia simțit mâna pe spatele acestuia și mergând alături de el, cu pași mici, grăbiți și greoi. Racla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
iar noi nu ne mai recunoaștem... O altfel de iubire Sunt oameni cât gămălia acului care, într-un moment al existenței tale, nefaste, se strecoară ca argintul viu în suflet și ți-l răscolesc . Tu îi primești cu brațele deschise, nădăjduind să fie gând în gând, mână în mână cu tine... Le împumuți aripa ta ca să zboare, le dăruiești bucăți de lumină din sufletu-ți curat, ca o gazdă primitoare îi poftești pe umărul drept, să se odihnească pe gândurile tale
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. 20. Nu va frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă pînă va face să biruie judecata. 21. Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui." 22. Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut, și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23. Toate noroadele, mirate, ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David?" 24. Cînd au auzit Fariseii lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-și mîna și să mă prăpădească! 10. Îmi va rămîne măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu care mă copleșește: că niciodată n-am călcat poruncile Celui Sfînt. 11. La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12. Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? 13. Nu sunt eu lipsit de ajutor și n-a fugit mîntuirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sunt întărituri de lut. 13. Tăceți, lăsați-mă, vreau să vorbesc. Întîmplă-mi-se ce mi s-ar întîmpla. 14. Îmi voi lua carnea în dinți și îmi voi pune viața în joc. 15. Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit, dar îmi voi apăra purtarea în fața Lui. 16. Chiar și lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăznește să vină înaintea Lui. 17. Ascultați, ascultați cuvintele mele, luați aminte la cele ce voi spune. 18. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
supune birului. 16. Dan va judeca pe poporul său ca una din semințiile lui Israel. 17. Dan va fi un șarpe pe drum, o năpîrcă pe cărare, mușcînd călcîiele calului, făcînd să cadă călărețul pe spate. 18. În ajutorul Tău, nădăjduiesc, Doamne! 19. Peste Gad vor da iureș cete înarmate, dar și el va da iureș peste ele și le va urmări. 20. Așer dă o hrană minunată; el va da bucate alese împăraților. 21. Neftali este o cerboaică slobodă: rostește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ține minte, Iahuben fu lăsat să plece. - Cheamă-i pe sclav aici! adăugă Tefnaht fără să-l privească, și Iahuben plecă. Îngândurat și obosit, dar simțind că îl trezea tot mai mult bucuria alegerii sale dintre toți ceilalți soldați și nădăjduind că poate, dacă vor fi binevoitori Zeul Apelor și Zeul Războiului, va ajunge sutaș înaintea multora, Iahuben se duse să-l caute pe sclav. CAPITOLUL III Au mers două nopți. Au stat în cort, istoviți și sfâșiați de sete, două
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Noaptea trecuse pe jumătate. Erau amândoi obosiți, deși dormiseră toată ziua. Sclavul zise: - Iahuben, în zori sosește Puarem cu soldații. Cred că nu va face popas până la oaza neamului daza, care-i foarte aproape. Până acum am scăpat teferi. Să nădăjduim că din oază focul nostru nu e văzut. Tot nu mai avem ce face: eu socot că ar fi bine să dormim. Iahuben îl ascultă. Intră în cort și, până să vină Auta, se înveli cu pătura și adormi repede
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]