1,358,563 matches
-
sință. După ctitorirea teoretică de către Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp, a luat ființă Comitetul Național de Literatură Comparată și au avut loc trei conferințe naționale cu rezultate semnificative. Volumele tipărite cu aceste prilejuri, alături de nenumărate altele reprezentând inițiative personale, se înscriu pe linia pregătirii participării comparatiștilor români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care s-a vorbit la Congresul AILCO de la
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
de difuziune, precum periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil și ale Comitetului Național de Literatură Comparată - colocvii, conferințe, congrese -, problemele circulației în aria universală fiind lăsate în seama posibilităților restrânse ale fiecărui autor. Situație regretabilă, de bună seamă, date fiind împlinirile vrednice de laudă ale specialiștilor români. N.M. - Acum, la început de mileniu
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
mai exact, financiar, ca și cum investind în cultură, scopul suprem este obținerea de beneficii bănești. Un troc, cel puțin stupid, exersat decenii de-a rândul cu cinism de tovarășii culturnici, ai căror altoiuri par astăzi a dicta din nou soarta culturii naționale. Monitorizat și întimidat, România muzical rezistă încă (pentru că, se știe, doar cei ce pot, suportă greutățile), refuzând o nouă asezonare a gustului, precum și închinarea la mofturile falșilor zei. Iar dacă unui post de radio, ce transmite zi și noapte muzică
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
ar trebui să provoace scandal în toată presa centrală, tocmai pentru că sînt la mijloc corespondenți locali, ziariști vulnerabili, cum se vede. l Înțelegînd că amenințarea cu moartea a unui ziarist nu e numai problema ziarului la care acesta lucrează JURNALUL NAȚIONAL l-a luat în vizor pe Marian Vanghelie, primarul sectorului 5. Vanghelie, cel care l-a amenințat cu portbagajul pe un ziarist de la ADEVĂRUL, se bucură de un titlu de jumătate de pagină pe coperta Jurnalului: "Vanghelie, tocătorul de bani
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen Florescu, sinistrul apostol al celei mai demente forme de stalinism, la Mihai Ungheanu, specialist în teorii conspiraționiste și tartore al ultimei răbufniri a paranoiei naționale, protocronismul, la lingăii nerușinați Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor, ca să mă rezum doar la exemplarele din sfera culturii comuniste nu numai că au supraviețuit, dar trăiesc astăzi o glorie la care pe vremea când produceau texte gen „Partidul, Ceaușescu
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
să fie luat drept fraier, iar Pleșa, pentru că ar vrea să fie și el în rînd cu lumea. Nu e timpul pierdut, pot recupera amîndoi pînă la alegeri. La categoria Așa ceva nu se poate, dar în domeniul incompatibilităților, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, deoarece toate celelalte funcții pe care le deține sînt curat onorifice. Nu-i aduc nici bani, nici putere, ci doar îi consumă timpul și energia. Întorcîndu-ne la declarațiile de avere ale demnitarilor, remarcăm că parlamentarii fac mai degrabă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
vorbe de duh la cronici gastronomice, proza este ramura cea mai Împlinită a scrierilor sale. Este destul să amintim că „Hronicul Măscăriciului Vălătuc” a fost premiată de Academia Română În anul 1928, iar În 1937 scriitorul a fost distins cu Premiul Național pentru proză. Referindu-se la „Hronicul Măscăriciului Vălătuc”, criticul literar Gheorghe Hrimiuc consideră că, alături de Țiganiada, Amintiri din copilărie, Pseudokinegeticos și Craii de curte veche, aceasta se Înscrie În acele opere singulare „care deschid și, În același timp, Închid un
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
la apariția revistei „Gândirea”. Aici scrie, Împreună cu Adrian Maniu, feeria În versuri „Rodia de aur” care este publicată În „Viața Românească” numerele 7, 8 și 9 și chiar este jucată cu succes În stagiunea din același an pe scena Teatrului Național din Iași. Aceiași „Rodie de aur” va fi și În repertoriul anului 1929 al Teatrului Național din București, sub directoratul lui Liviu Rebreanu. Talentul de dramaturg al lui Păstorel iese În evidență din plin din scrierile sale În versuri și
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
este publicată În „Viața Românească” numerele 7, 8 și 9 și chiar este jucată cu succes În stagiunea din același an pe scena Teatrului Național din Iași. Aceiași „Rodie de aur” va fi și În repertoriul anului 1929 al Teatrului Național din București, sub directoratul lui Liviu Rebreanu. Talentul de dramaturg al lui Păstorel iese În evidență din plin din scrierile sale În versuri și proză, așa cum dovedește chiar dialogul din „Vesela spovedanie” mai sus reprodusă. * * * Păstorel a realizat și importante
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Constanța Buzea În prezentarea succintă cu care vă însoțiți poemele ne amintiți că sunteți câștigătorul de anul trecut al premiului revistei noastre la Festivalul Național de Poezie "Tudor Arghezi", secțiunea "Bilete de papagal", de la Tg. Jiu. Spațiul publicistic oferit nu l-ați onorat decât acum, motivele amânării preț de un an probabil că sunt întemeiate, precizând dvs. undeva în scrisoare că și "felul de a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
aceste condiții, instituțiile de cultură și artă, întreaga activitate cultural-educativă au trecut în administrarea consiliilor locale, care sunt principalii lor ordonatori de credite. În acest fel, Ministerul Culturii nu mai administrează direct decât foarte puține instituții de cultură de interes național, muzee importante, teatre naționale, orchestre filarmonice, câteva mari biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
cultură și artă, întreaga activitate cultural-educativă au trecut în administrarea consiliilor locale, care sunt principalii lor ordonatori de credite. În acest fel, Ministerul Culturii nu mai administrează direct decât foarte puține instituții de cultură de interes național, muzee importante, teatre naționale, orchestre filarmonice, câteva mari biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național". Dacă vechile comitete ceaușiste aveau în administrare totale instituțiile și sistemele de instituții cultural-artistice din întregul județ, bibliotecile comunale și orășenești, căminele culturale și alte așezăminte de cultură, acum toate acestea au trecut în subordinea consiliilor locale care le încadrează
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
la Ciorogârla, aproape că ne-ar renaște speranța. Din păcate, lumea făcută posibilă de dl. Iliescu nu e tocmai una a curățeniei. Fără complicitatea cu securiștii, fără bâtele minerești, fără manipulările prin televiziune ( vă mai amintiți de perioada când postul național era condus de Aurel Dragoș Munteanu și când la demonstrațiile opoziției se lăsa brusc ceața, asta, desigur, când țara nu era năpădită de forțe „legionare"...) Iliescu n-ar fi rămas la putere, dar și țara ar fi arătat altfel. Când
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
Eminescu nu e român, esteticește vorbind, nu s-a schimbat nimic. Nu tot astfel stă chestiunea cînd facem istorie literară. Istoria literaturii române nu poate să fie decît o demonstrație a puterii creatoare române, cu notele ei specifice, arătarea contribuției naționale la literatura universală. (...) Specificul fiind un element structural nu se capătă prin conformare la o ținută canonică. Singura condiție pentru a fi specific e de a fi român etnic" (p. 6). Din acest unghi privite lucrurile specificul național al literaturii
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
arătarea contribuției naționale la literatura universală. (...) Specificul fiind un element structural nu se capătă prin conformare la o ținută canonică. Singura condiție pentru a fi specific e de a fi român etnic" (p. 6). Din acest unghi privite lucrurile specificul național al literaturii române este un sistem de cercuri concentrice în nucleul căruia se găsesc scriitorii de etnie pură, urmînd apoi, rînd pe rînd, toate celelalte laturi: tracică, meridională, mitteleuropeană etc. Spre deosebire de istoria literară, geografia literară presupune un demers sincronic, pe
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
mult mai numeroși decît fericiții intrați în marile sinteze de istorie literară. În Imediata noastră apropiere, autorul aduce în centrul atenției o serie de scriitori despre care mai ales la vremea apariției cărții nu se știa mare lucru la nivel național (Cora Irineu, Virgil Birou, Anișoara Odeanu). Scriitori precum Petru Sfetca, George Suru, Ioan Popovici-Bănățeanul, Maia Belciu ar fi avut șanse minime să intre într-o istorie literară altfel decît ca niște nume dintr-o lungă înșiruire. Geografia literară le dă
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
ori... Un tânăr a fost ciopârțit (mi se arată detalii"); de Sfintele Paști, un bărbat s-a înecat cu un os; accident rutier groaznic: trei morți și șoferul; locatarii canalelor: piele și os, netunși, zdrențăroși...; sifilisul și TBC-ul, patrimonii naționale...; un cetățean s-a aruncat de la, mă rog, sinucidere; despre starea precară a românilor ne va vorbi azi cunoscutul sociolog, îmi zice Andreea Esca... N-am auzit de el. N-are importanță; un șomer și-a dat foc; altul amenință
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
Poloniei si, mai ales, mulțumim Instititului Polonez care, deși recent apărut în peisajul bucureștean, ne-a oferit, deja, multe delicatese cinematografice) Așadar, o conferință de presă la Hotel Marriott, un interviu în exclusivitate și o lecție de cinema la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - iată trei momente ale acestei vizite-eveniment, prilej unic de a retrasa, călăuziți de cineast, reperele unei vieți și ale unei cariere, cu adevărat de excepție. La început a fost Roman Liebling, un băiețel firav născut
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
în imediat. Disperați, incapabili să găsească soluții valide, guvernanții se pierd în improvizații ce seamănă a bacșișuri date populației, în încercarea disperată de a le perverti conștiințele. Ceea ce ce pare că și reușesc cu brio. În aceste momente de adormire națională, cui să spui că vom plăti cu vârf și îndesat "facilitățile" și "cadourile" oferite de comenduire? Încearcă să-i explici românului că trăiește prost pentru că muncește prost și-ai să-ți faci un dușman pe termen lung. Spune că treburile
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
isteți vor sări imediat cu gura și vor invoca uzanțele diplomatice, taxându-l pe unul dintre puținii susținători autentici ai României de obrăznicie și nerușinare de amestec în extraordinarele noastre "afaceri interne". Bine că nu și de "pericol la adresa siguranței naționale" Mai vine și dl Verhaugen și te anunță, rostind cuvintele ca după manual, că anul 2007 reprezintă doar în imaginația noastră data integrării în U.E., dar degeaba. Ai noștri n-aud și nu văd. Las’ să spuie ce vrea, că
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
scopurile, care sunt cu totul altele decât o viață a alternanțelor de sărbătoare și repaos, ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele încă mai libere de 1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e din
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
lene spirituală. L.V. Ce fel de critic considerați că sunteți? Care este lecția lui Eugen Simion? E.S. Un critic care se situează, programatic, în ariergarda avangardei literare. Am spus demult acest lucru. Lecția mea poate fi rezumată astfel: să fii național cu fața spre universalitate (vechea deviză a lui Maiorescu), să mergi în sensul marilor valori, să nu crezi că literatura moare, să-ți învingi răul de existență (deși ai destule motive să detești existența) și să birui răul de literatură
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
prin care s-au perindat cele mai felurite expresii și limbaje. Ceremonia, muzica, acțiunea solitară și happeningul colectiv, artele plastice și ale spectacolului au devenit parte constitutivă a zonei care cuprinde piața propriu-zisă, platoul Academiei de Arhitectură și platoul Teatrului Național. Această reconstrucție morală a determinat schimbări adînci și în configurația și în expresia locului. Zidurile Universității și ale Arhitecturii au căpătat o altă cromatică, densitatea afișelor de tot felul a creat, dincolo de mesajul imediat, un imens colaj, iar inscripțiile, indiferent
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
conservă, prin natura și prin expresia lor, funcția dublă a acestui loc: aceea de eșafod și de spațiu al eliberării. Alături de aceste expresii brute, de aceste manifestări spontane, s-a așezat, în mod legitim, și arta propriu-zisă. Platoul din fața Teatrului Național a găzduit repetate intervenții ale artiștilor plastici. Instalații cu suport textil, realizate de studenți sau de artiști consacrați, au reverberat, într-un comentariu profesionist, spiritul și mesajul Pieței Universității. Ele au unit cele două componente ale locului, au descărcat tensiunile
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]