1,106 matches
-
o surprindă cu Grigoriade și săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii de dragoste rămâne însă suspendat, fiindcă Ștefan este obligat să revină la regiment când află despre comunicatul oficial de intrare a României în război. Al doilea fir epic narează evenimente de pe frontul Primului Război Mondial (botezul focului, la Bran, cucerirea Pietrei Craiului, „întâmplări pe apa Ol tului“, marșul spre Sibiu, bombardamentul de la Săsăuș, bătălia de la Rucăr), culminând cu străpungerea focului de baraj de la Bărcuț, într o acțiune temerară a lui Gheorghidiu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textuală a instanțelor comunicării na ra tive: narator, personaje. În fragmentul dat, se evidențiază prezența unui personaj narator/narator homodiegetic și a unor personaje, precum Mihail Budulea, colegii de școală, învățătorul, mama. O altă trăsătură specifică operei epice este utilizarea narați unii. Acest mod de expunere este dominant în secvențele în care se rememorează întâm plări ale copilăriei legate de școală și de evoluția prieteniei cu Huțu. 9. Secvența citată este puternic marcată subiectiv și afectiv, fiind o evocare colorată nostalgic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poposit 7. Valoarea expresivă a timpului imperfect constă în capacitatea de a exprima carac terul durativ al acțiunii, plasândo într un trecut apropiat de momentul narării. 8. O trăsătură esențială a genului epic este prezența în text a instanțelor narative, nara torul și personajele. În fragmentul dat, se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe termen redus la școala de subofițeri. Pentru că își dorește să devină regizor, Radu îl alege pe Zare ca personaj în scenariul său cinematografic și îi cere săi povestească tot ceși amintește din viața lui. Prima amintire a lui Zare (narată de către Radu, în incipitul romanului), este legată de curtea unei case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflicte puternice de ordin politic, economic și moral. În volumul al doilea, acest plan va deveni dominant, romanul lui Marin Preda fiind un zguduitor document despre tragedia colectivizării forțate a satului românesc. Subiectul reunește două serii de evenimente. Prima serie narează întâmplări grave ce determină destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
eveniment fără vreo legătură temporală cu alte evenimente; un eveniment nedatat. Romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet abundă în acronii. ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și STRUCTURĂ ACRONICĂ, ORDINE. act [act]. 1. Împreună cu ÎNTÎMPLAREA, unul din cele două tipuri de EVENIMENTE narate; o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui a face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se obține între ele și NARAȚIA lor. Se consideră că MIMESIS sau REPREZENTAREA, de exemplu, instituie o distanță mai mică decît DIEGEZA sau RELATAREA. 2. Spațiul (metaforic) dintre NARATOR, PERSONAJE, situațiile și evenimentele narate și NARATAR. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum două ore, sau doi ani); intelectuală (naratorul din Zgomotul și furia e mult mai inteligent decît Benjy), morală (Justine e, desigur, mai virtuoasă decît personajele din povestirea ei), sentimentală (naratorul din O inimă curată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un alt personaj. ¶Hamon 1972, 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIEROU, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. ethos [ethos]. Vezi PERSONAJ. ¶Aristotle 1968 [1965]. eul-actor [erlebendes Ich]. "Eul" trăitor în NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, EUL-PERSONAJ (diferit de EUL-POVESTITOR, EUL-NARATOR, "eul" care narează). În "Mă simțeam rău", pronumele-subiect se referă atît la erlebendes Ich (cel ce simțea), cît și la erzählendes Ich (cel care ne spune despre sentiment); iar în Greața, Roquentin este în postura de eu-actor în măsura în care dorește să o vadă din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la care ia parte. În "Eu am mîncat o tartină", "eul" care a mîncat este eul-personaj și "eul" care povestește despre mîncare este EUL-NARATOR. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. eul-povestitor [erzählendes Ich]. În NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, "eul" care narează, EUL-NARATOR (diferit de EUL-ACTOR, "eul" trăitor, EUL-PERSONAJ). În "Eu am văzut-o ieșind din cameră", pronumele-subiect se referă atît la erzählendes Ich (cel ce ne spune despre ce se vede), cît și la erlebendes Ich (cel care a văzut); iar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-a oprit. Mașina s-a oprit și a ieșit o femeie", "N-a spus nimic: pur și simplu stătea acolo" și " Ideea povestirii mele e că oamenii sînt în esență
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Gil Blas, naratorul e unul HOMODIEGETIC și extradiegetic (își spune propria poveste dar, ca narator, nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele care intră în orice act de comunicare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
indirect thought]. DISCURSUL-INDIRECT LIBER prin care sînt reprezentate gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Chatman 1978. Vezi și VORBIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. gnarus [gnarus]. Un cuvînt latin însemnînd "cunoscător", "expert" și derivînd de la rădăcina indo-europeană gnâ ("a cunoaște"). Cuvinte ca NARATOR, a nara, NARAȚIUNE etc., sînt legate de el: etimologic vorbind, naratorul este cel care știe. ¶Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie de aserțiuni și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și dînd seamă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
determinanții cognitivi și sociali). O gramatică a narațiunii s-ar putea să consiste, în ultimă instanță, din următoarele părți legate între ele: (1) un număr finit de REGULI (ALE RESCRIERII) generînd MACROși MICROSTRUCTURI doar din secvențe de situații și evenimente narate; (2) un component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care se povestește și materia esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită a fi narate situațiile și evenimentele narate: dacă o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972; Polanyi 1979; Prince 1983. Vezi și SINOPSĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituie un MONOLOG INTERIOR. Dacă este vorbit, el constituie un monolog exterior sau solilocviu. ¶Holman 1972. Vezi și DIALOG. monolog autocitat [self-quoted monologue]. Un MONOLOG CITAT într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. monolog auto-narat [self-narrated monologue]. Un MONOLOG NARAT într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. Vezi și DISCURS-INDIRECT LIBER. monolog autonom [autonomous monologue]. DISCURS NEMEDIAT (Zarurile au fost aruncate). Prin opoziție cu MONOLOGUL CITAT, care este introdus de un narator, monologul autonom e liber de orice mediere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narat [narrated]. 1. Setul de situații și evenimente povestite într-o narațiune; ISTORIA (în opoziție cu DISCURSUL). 2. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă situațiile și evenimentele narate (în opoziție cu NARAREA). ¶Prince 1982. naratar [narratee]. Cel căruia i se narează, acesta fiind înscris în text. Există cel puțin un naratar (reprezentat mai mult sau mai puțin voalat) în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATORUL care i se adresează. Într-o narațiune dată pot, desigur, exista mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983; Genot 1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969 [1972b]. Vezi și LIMBĂ, GRAMATICA NARAȚIUNII, VORBIRE. narator [narrator]. Cel care narează, așa cum este el înscris în text. Există cel puțin un narator în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATARUL căruia i se adresează. Într-o narațiune dată pot exista, desigur, mai mulți naratori diferiți, fiecare adresîndu-se pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mult sau mai puțin expus, cunoscător, omniprezent, conștient de sine și creditabil, și el poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu el, sau inferior lui), morală (sînt mai mult sau mai puțin virtuos decît personajele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la nivelul NARAȚIUNII PRIMARE și asumată de naratorul ei; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ ce funcționează ca și cum ar fi una DIEGETICĂ; dacă, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, după ce Des Grieux i-a spus povestea dragostei sale pentru Manon, ar începe să nareze povestirea ca și cum n-ar fi povestit-o un alt narator, am avea o NARAȚIUNE-METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ sau pseudodiegetică. ¶Genette 1980. Vezi și NIVEL DIEGETIC. narațiune repetitivă [repeating narrative]. O narațiune sau o parte a acesteia, care apare cu o FRECVENȚĂ de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el poate fi fix (se adoptă perspectiva unui singur personaj: Ce știa Maisie), variabil (se adoptă pe rînd perspectiva mai multor personaje pentru a prezenta diferite secvențe de evenimente: Vîrsta rațiunii), sau multiplu (același eveniment sau secvențe de evenimente se narează de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de o perspectivă diferită: Piatra Lunii). În fine, el poate emana de la un punct focal situat în diegeză, dar în afara personajelor (în afara gîndurilor și sentimentelor); el exclude prin aceasta orice informații privitoare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]