12,372 matches
-
demonie răsturnată, tânărul ar fi parvenit călcând pe leșuri, lăsându-și în urmă consoarta. Alter ego al naratorului, eroul își va revendica demnitatea cu prețul vieții. în prozele mateesciene mediul participă la atmosferă prin plinătatea detaliilor, realitatea reperelor, firescul cursului narativ, tragic indus. Scena este a unei lumi răsturnate în care însă totul pare a fi la locul său. Când vremurile vin mai înspre noi, în ceea ce s-a numit tranziție, pleava rămâne deasupra apei. într-un Five o^clock la
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
absența situației, o mimează. Conștienți că trăiesc mai degrabă pe hârtie decât în aerul tare al realității, definesc, șocant, lumea pe care o au la dispoziție. În două vorbe, rostite de altminteri chiar de Elisav, romanul amână. Nu are detenta narativă a nuvelei, nu are urgența interioară a poeziei. El lasă, de la sine, să treacă timpul prin el. Discutabilă încadrare! Dar destul de eficientă pentru corecta înțelegere a regulilor care determină o carte atât de bizară ca Roșul ușor e rozul iluzor
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
întrebarea ŤCe căuta neamțul în Bulgaria?ť răspund prin altă întrebare, și anume: ŤCe caută Turku în Finlanda?ť" (pag. 79) Experiment genetic mai degrabă decât constituent al genului, romanul lui Șerban Foarță nu abundă, însă, în astfel de nuclee narative. Puține oricum la număr, ele au aerul artificial și întotdeauna senzațional al citatului apocrif. (Versurile atribuite lui Nichita Stănescu sunt, din perspectiva aceasta, o dovadă: Dus aici, bețiv opal, - lapovițe bici asud;/ dur, o vietate, cal, - la cetate: ivor ud
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică ceva de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor ineteligibili în dimensiunea lor epică, realiști în planul reprezentării și cu o evidentă vocație eroică în planul moral. Este exact ceea ce comunismul căuta pentru confirmarea lui simbolică, pentru acreditarea inteligibilă a unui mesaj măreț, cu
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
gravă de ,,formalism" - în acest sens încercările lui Ciucurencu de a se apropia de comenzile oficiale sînt, dacă nu caraghioase, atunci în mod sigur înduioșătoare -, un pictor sobru cum era Corneliu Baba, cu o viziune monumentală și eroică asupra omului, narativ atît cît să i se poată asocia diverse scenarii epico-propagandistice și, mai ales, cu o privire marcată de un realism puternic, nu putea fi multă vreme ignorat sau, așa cum s-a și întîmplat chiar, sancționat pentru vini care n-au
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
Nu e un estet dornic să aibă un stil propriu, ci un mirean adulmecînd mirosul nevăzutelor. Poate de aici și tonul calm, tihnit, nepatetic al scrisului său. Dan Ciachir evocă trecutul fără să-l dramatizeze, și nu depășește pragul emoției narative nici măcar în acele episoade în care bănuiești că intensitatea desfășurării lor a fost cu mult mai mare decît cea înfățișată. (De pildă, secvența emisiunii cu Iosif Sava). E detașat, sceptic și neimplicat, de unde și lipsa unui ton militant, vindicativ sau
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
se cita pe sine în momentul când - mare atenție! - îi citează pe alții. De bună seamă, paginile Florinei Ilis reprezintă, pentru orice redactor de carte, o piatră de încercare, pentru că tentația de a suprima aluviunile e permanent contracarată de pepitele narative pe care acestea le depozitează. Iată numai un exemplu, cules de undeva de la capătul romanului: "Ne apropiem de satul în care, pe marginea șoselei, ne vom opri din nou, ca atunci când ea, căutân-du-mă pe mine, pe Matei, mi-a cerut
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
să întrerup aici o frază, o singură frază, care - fără nici o ironie de-o parte sau de alta - l-ar face invidios pe Nicolae Breban. Și atunci, de unde vin, în Chemarea lui Matei, minusurile? Cel mai adesea, din subminarea tramei narative, altminteri excelente, care pune un informatician inadaptat în postura, deloc facilă, de intendent al conștiinței. Părăsit - și nu oricum - de singura femeie pe care o iubise, Matei se refugiază, previzibil, în lumea solipsistă a calculatorului. Rămâne, adică, la birou peste
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
Rubem Braga. M.C.: - Spuneați undeva că nu vă place literatura pentru copii cu un pronunțat accent pedagogic. Ce caracterizează literatura dumneavoastră pentru copii? A.M.M.: - Eu cred că literatura trebuie să facă față unor chestiuni literare, de limbaj, de strategii narative și nu să se preocupe de intenții pedagogice. Eventualele "mesaje" vin firesc ca manifestări ale viziunii despre lume a autorului. Nu trebuie să se simtă o preocupare moralizatoare, ajunge ca scriitorul să-și pună în valoare modul său de a
Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6895_a_8220]
-
rău să citim sintagma de pe copertă, altminteri naivă, într-un sens deviat, mai apropiat de heraldică decât de filologie. Prezentul roman n-are, în primul rând, titlu nobiliar, e o întreprindere sine nobilitas, adică, prescurtat, snoabă. Aceasta e singura conduită narativă pe care o putem lega, fără griji, de scrisul lui Rudoiu.) Iată deci, cheia cărții. Protagonistul, care împrumută date din biografia autorului, nu e un ratat ridicol după normele bunului gust, ci după acelea ale gustului exacerbat. Pe care când
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
comentarii pertinente și îi propun idei noi sau dau turnură neașteptată investigației. Cei doi colorează afectiv, prin iubire și prietenie, cercetarea și o coboară într-o viață cotidiană a ideilor. Structura volumului mă îndreaptă spre o analogie cu un ciclu narativ, cel al povestirii cu sertare: există așadar o tramă ca pretext care prilejuiește inserția unui șir de minieseuri, un eșafodaj de sertare și sertărașe, unele sofisticate, altele pline ochi de idei, unele care se deschid mai greu, altele rămân întredeschise
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
conștiinței și ale sufletului. Scenariul "episoadelor" care alcătuiesc volumul Celelalte povești de dragoste este în mare unul tipizat. Ceea ce nu înseamnă însă că vreuna dintre povestiri ar fi lipsită de interes. Dimpotrivă, toate trădează inteligență, sensibilitate și foarte mult har narativ. Personajul narator, optimist, cerebral, perfect adaptat la rigorile vieții în acest început de mileniu, se află într-o situație de viață dintre cele mai banale când, din exterior, intervine un element perturbator care-i clatină serios certitudinile și îl face
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
în același timp, o invitație la meditație, solidaritate și acțiune. Fără a fi strident novatoare în formă și fără a căuta cu orice preț efectul de scenă (pentru că, trebuie spus, romanul are, neîndoielnic, și o temeinică dramaturgie!), cele două filoane narative - pe de o parte, rememorările când senine, când de un dramatism dus până la limită, când învăluite de un umor amar ale centenarului Solomon Fridman, pomenit de ceilalți mai ales cu familiarul apelativ "domnul Guță", pe de altă parte, însemnările "la
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
efect de acumulare (iepurașii pe care îi tot varsă din propriul trup naratorul, aflat în casa unei prietene din Buenos Aires) și altul de sugestie vietăților ce împânzesc viața unei ferme și a tigrului ce bântuie amenințător. Și, în fiecare, tehnica narativă induce o noutate, fie a formulei epistolare, fie pulverizarea epică prin dispersia atentă a detaliilor. Volumul Cât de mult o iubim pe Glenda cuprinde povestiri mult mai complicate, cu alt tip de elaborare. Distanța dintre primul și ultimul Cortázar se
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
parte, acum - deși ar putea părea inutil - încerc doar să descifrez măsura în care sunt morți. Tata a murit în 1992, mama în 1997. Genetic, supraviețuiesc prin cei doi fii, două nepoate și două strănepoate: o rânduială demografică aproape indecentă. Narativ, supraviețuiesc prin amintire, în care unii au mai mare încredere decât alții. ș...ț Eu mă mai pot bizui și pe documentația familiei din sertarul acela neîncăpător. Unde, spre exemplu, se găsesc și rezultatele de la examenele-test susținute de mine, la
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
par reprezentări fidele, și nu versiuni prelucrate și revopsite ale unor fapte consumate. Maturitatea aduce aproximare, fluiditate și îndoială; și îndoiala o ținem în frâu relatând mereu povestea aceea familiară, cu pauze și efecte calculate, cu pretenția că soliditatea structurii narative ar fi o dovadă a adevărului. Dar copilul sau adolescentul se îndoiește rareori de veridicitatea și de precizia hălcilor de trecut luminoase și lucide pe care le posedă și le celebrează. Prin urmare, la vârsta aceea pare logic să ne
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
Corpuri de iluminat (1990) nu mai reușește în Maestro decât un melting-pot pretențios în intenție, dar decepționant în realizare. Kitsch pornografic în veșminte de melodramă, sublimat artificial de spasme intertextuale, apoi experiment eșuat în faza de montaj (cele două culoare narative - cinematografic și confesiv - nu duc nicăieri), romanul lui Stelian Tănase nu se ridică, cu excepția câtorva fraze, peste încercările mai tinerilor și necultivaților săi colegi (pseudo)mizerabiliști Ioana Bradea, Claudia Golea ori Ionuț Chiva." Da, numai că, dacă pe Bradea, Golea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de orice echivoc. Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această realație a artistului cu propriile sale instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia nu intră nu se întrezărește nici o
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
Autodegradarea personajului narator prin instinct sexual și bahic indică neseriozitatea oricărei poziții discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale feminismului), nici "bahic" (vinul îi produce greață și coșmaruri). Conținuturile ideologice sunt "aruncate" pe "scena" narativă, pentru a fi "persiflate", prin degradare. Intenția parodică este dominantă. Simplificarea narativă caracteristică unui roman popular este realizată pentru "împachetarea" acestui conținut subversiv. În intenția romancierului nu a intrat nici o clipă crearea de psihologii, inocularea detaliului realist, în vederea realizării unei
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale feminismului), nici "bahic" (vinul îi produce greață și coșmaruri). Conținuturile ideologice sunt "aruncate" pe "scena" narativă, pentru a fi "persiflate", prin degradare. Intenția parodică este dominantă. Simplificarea narativă caracteristică unui roman popular este realizată pentru "împachetarea" acestui conținut subversiv. În intenția romancierului nu a intrat nici o clipă crearea de psihologii, inocularea detaliului realist, în vederea realizării unei fresce sociale. Majoritatea comentatorilor au remarcat caracterul de "farsă" a cărții. Comicul
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
circulă în țesătura epică armonizate de stilul scrierii. Cronicarii cad ori în capcana gustului (nu gustă un anumit gen de roman), ori în cea a unei critici elitiste. În privința romanului Amazon Beaming (Revelație pe Amazon), negocierea de gen certifică formulele narative utilizate, receptarea și valoarea cărții. Amatorii de roman antropologic sunt pe deplin mulțumiți. Pasionații de romane de călătorie și de aventuri sunt satisfăcuți în mai mică măsură. Însă romanul descoperirii geografice constituie învelișul senzațional al cărții, aceasta fiind cartea ei
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
tematică precisă: fluviul Amazon. Ca punct de pornire, romanul Almost Adam (În coasta lui Adam) este o fantezie științifică, dar, ca realizare, un roman de non-ficțiune îmbrăcat în armura unui thriller. O bună negociere de gen - prin mixarea cu formule narative diverse - a dat naștere unui roman de succes. Cititorii apreciază romanul de aventuri - conviețuirea lui Ken Lauder cu tribul din Pliocen. Thriller-ul paleoantropologic îi creează "palpitații" cititorilor. Fantezia științifică îl face să evadeze pe cititor - o tendința și o
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
volum, afirmă că a fost captivat pe deplin de "o epopee bogată și adesea fascinantă". În privința memoir-ului The Oasis (Oaza), negocierea de gen înseamnă preponderența factorului literar/orginal sub aparența unui memoir. Într-o literatură autentică, care nu utilizează formule narative de mare popularitate, negocierea de gen înseamnă scopuri exclusiv literare și originalitate. Scriitorul scrie mai mult pentru a se oglindi pe sine, raportându-se la un public exigent. Apartenența la genul memoir poate atrage cititorii pasionați de memorii cu subiect
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
demarcă îndeosebi argumente literare indubitabile. Dacă adăugăm atmosfera reușită de sfârșit de secol din Înainte și după Edith, romanul antropologic din Amazon Beaming, fiorul plin de autenticism al întâlnirii omului modern cu australopitecul din Almost Adam și, dacă minimalizăm formulele narative populare utilizate, obținem o operă demnă de a fi analizată. În jurnalul Întoarcerea, diaristul scrie despre o "conștiință compartimentată", referindu-se, fără îndoială, la relația biografie vs. operă. Ei bine, această conștiință este răspunzătoare de disponibilitatea, flexibilitatea și inteligența de
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
situându-l pe scriitorul sârb între înnoitorii prozei contemporane. Lectura cărții a însemnat atunci o experiență răvășitoare, pulverizând obișnuințele și orgoliile de cititor. Toate relecturile ulterioare s-au dovedit exerciții de fericită umilință în fața bogăției unei scrieri inepuizabile. Inovarea formulei narative se dezvăluie tot mai ingenioasă, mai surprinzătoare de la o carte la alta: rebus în Peisaj pictat în ceai (Univers, 2000), clepsidră în Partea lăuntrică a vântului sau roman despre Hero și Leandru (Ed. Paralela 45, 2003), tarot în Ultima iubire
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]