3,698 matches
-
beție și scandal, tulburarea ordinii publice, opunere de rezistență la arestare și, o dată, atacarea unui caraliu: trei luni cu suspendare). Doar Fat Vince e curat - Gentleman Vince. Și toți tipii ăștia de aicea, cu hainele lor asudate, fraierii ăștia cu nasturi purpurii, cârpacii ăștia încruntați, găinarii ăștia, retardații ăștia violenți, ei sa genul meu. Se descurcă excelent în curenții de mare adâncime, care curg invers decât la suprafață, unde înoți tu. Sunt mulți bani în afacerea asta. Chestia e că ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
le pot citi. Oamenii de aici, printre care mă număr și eu, nici buni nici răi, cu toții în aceeași măsură de vlăguiți, sunt ca niște lilieci bolnavi sau maimuțe năpârlite, purtând evazați de modă hippie și tricouri obosite cu trei nasturi la gât. Nu se mai poate face nimic pentru acești pământeni anonimi. Înțelegi, în ultimele câteva zile (și sunt cât se poate de supărat din pricina acestui gând, și tare aș mai fi vrut să nu mă fi vizitat niciodată) găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
viața noastră sălășluiește forma, conturul artistic, și vrem ca forma să ne fie dezvăluită, chiar dacă ne mișcăm în spațiul strâmt alcătuit din chei, portfard, cești de cafea, șifoniere, carnete de cecuri, rufe, coafură, galerii pentru perdele, garanții pentru frigider, pixuri, nasturi, bani. Sunt în căutare de bani, caut bani. Dă-mi niște bani. Hai. Fă-o. Ia, ține niște bani... Am încercat să încasez un cec azi-dimineață. Totul a fost ca într-un vis, unul frumos, până în ultima clipă: după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
reprezentare modificată prost a lui însuși. Corpul era identic; și, ca și Vultur-în-Zbor, creatura purta o singură pană în păr, dar restul veșmintelor erau cu totul diferite. Pe deasupra pieptului gol purta o jachetă în dungi la un singur rând de nasturi. Pielea îi era cadaveric de albă. în jurul mijlocului avea un șir de mărgele de care atârnau două petice pătrate de material: un pătrat galben îi acoperea organele genitale și un pătrat albastru îi flutura peste fund. în rest era gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în care contesa s-a îndepărtat. Al doilea eveniment, reversul acestei înstrăinări amare a două prietene vechi, a fost o împăcare. P.S. Moonshy s-a apropiat ezitant de Irina, evitând s-o privească în ochi și jucându-se cu un nasture de la haină. — Contesă, a zis el, în cazul în care contele Alexei are nevoie de un tovarăș de joacă, eu... eu aș fi dispus să... când timpul o permite. — Mulțumesc, domnule Moonshy, a rostit Irina. K își strângea instinctiv rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
găsit metoda de a mă întoarce la Trandafir. Peste o clipă eram din nou în camera secretă. Media părea foarte ușurată! Flann O’Toole urca scările, cu pălăria sa de Napoleon, cu mâna stângă ascunsă în haina lungă, închisă cu nasturi, și cu fața roșie de la whisky. Lângă el se afla Cale-Bătută Peckenpaw, cu căciula de raton îndesată pe cap, haina din blană de urs acoperindu-i statura corpolentă, un colac de funie atârnat pe un umăr și pușca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
teribil de mulțumit, ceea ce e mult mai important. Trebuie să vorbim de o expoziție. Ce-ai zice să luăm prânzul luni? Poți? Super! Am plecat, dulceață, ne vedem atunci. Treci pe la galerie în jur de unu? Te sărut. Își încheie nasturii de la jachetă peste burtica lui fermă și o luă din loc, mergând de-a lungul sălii. M-am întors la Sebastian și Suki, cărora li se alăturaseră Belinda, cu o mână posesiv agățată de brațul lui Charles de Groot, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
lui David Stronge. Ar fi fost o mare plăcere pentru mine să... încercă el să se împotrivească. Se cam precipită treaba, nu, David? spuse Sebastian cu o îndrăzneală de lăudat. Ți-ai luat lucrurile, Sam? Da, mulțumesc. Mi-am încheiat nasturii de la jachetă și i-am întins mâna lui David. Mă bucur că te-am revăzut. Mă gândeam dacă să îi spun că mai luăm legătura în ceea ce privește cecul. Dar m-am uitat la expresia nefericită și deconcertată a lui David Stronge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Selfridges, am ajuns exact la St Christopher’s Place, în vecinătatea străzii Oxford care, odată, cu ani în urmă, fusese o oază plină de magazine de antichități- galerii cu stampe japoneze, suvenire de război, chiar și un magazin numai cu nasturi -, iar acum era Centrul Designerilor Vestimentari. Puțin mai jos era o piață drăguță, iar de partea cealaltă era restaurantul, cu mese invadând scările și piața aproape ca terasele de pe continent. Am reușit să-mi dau seama că barul avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să-i desfac cămașa. —Ai putea să mă ai sau să tragi o linie din cocaina pe care am cumpărat-o ieri, mi-a spus. Nu avem timp pentru amândouă. Drogurile mai întâi, apoi sexul, am răspuns prompt, închizându-i nasturii de la cămașă. Am să pregătesc un cocteil în timp ce tu pregătești cocaina. Am făcut un Martini în timp ce Sebastian împărțea cocaina pe o bucată de faianță verde de pe blatul din bucătărie. Liniuțele păreau mult prea drăguțe ca să le deranjăm, dar am tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
-mă să o urmez. Purta un costum crem cu centură și pantofi la modă cu tocuri joase, părul ei drept și subțire, șaten deschis, fiind ținut de o bentiță de catifea neagră, cu cercei de aur care se asortau cu nasturii de pe costumul său. Era genul de îmbrăcăminte care necesită încredere de sine ca să-l porți, altfel ai părea că vrei să-ți depășești poziția socială, ca o secretară care-și imită șefa. Și exact în acel moment Jordan a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
avut mulți bani la Lloyd“. —Cum adică, dacă e în ordine costumul? Că trebuie să fie în dungulițe? Sebastian și-a tras răsuflarea brusc. — Te rog, în dungi late. Dungulițele sunt pentru băieții șmecheri. Costume cu un singur rând de nasturi, cămăși simple. Bretele înguste, dar trebuie să fie sobre. Eram biruită de o emoție pe care nu mă așteptam să o simt vreodată - o mare milă pentru acești bieți bărbați. Cum puteau ei să-și exprime personalitatea? — Dă-i drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
perle filosoficești În timp ce Fermín Întreprindea Încă un pui de somn, treabă pentru care avea un talent napoleonic. Am coborît din autobuz la intersecția dintre Gran Vía și Paseo de Gracia, sub un cer de cenușă care Înghițea lumina. Încheindu-și nasturii pardesiului pînă la gît, Fermín anunță că pleca În graba mare spre pensiunea lui, În intenția de a se ferchezui pentru Întîlnirea cu Bernarda. Află dumneata că, la o prezență prin excelență modestă ca a mea, toaleta nu poate scădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
instrucțiuni să asimileze stilul și tehnicile atelierului de arhitectură Stanford, White & McKim și i-a avertizat să nu se deranjeze să-i bată la ușă cu un proiect pe gustul celor pe care el Îi numea „cîrnățari și fabricanți de nasturi“. Un an mai tîrziu, cei trei arhitecți s-au prezentat În somptuoasele Încăperi de la hotelul Colón pentru a-i Înfățișa proiectul. Jausá, Însoțit de mulatra Marisela, i-a ascultat În tăcere și, la sfîrșitul prezentării, a Întrebat cît urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din cămară ca prin farmec și că laptele căpăta o nuanță roșiatică la fiecare lună plină. Din cînd În cînd, la ușa unor Încăperi erau găsite păsări moarte sau mici rozătoare. Alteori descopereau lipsa unor obiecte, mai ales bijuterii și nasturi de pe veșmintele păstrate În dulapuri și În cufere. Din an În Paști, obiectele sustrase apăreau ca prin farmec, la distanță de cîteva luni, În vreun ungher Îndepărtat al casei ori Îngropate În grădină. De regulă nu se mai găseau niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nu există nici o experiență comparabilă cu aceea cînd dezbraci o femeie pentru prima oară. Înțelept cum era, nu mă mințise, Însă nici nu-mi spusese tot adevărul. Nu-mi zisese nimic despre acel ciudat tremur al mîinilor care prefăcea fiecare nasture, fiecare fermoar Într-o muncă titanică. Nu-mi zisese nimic despre acea vrajă a pielii palide și tremurătoare, de acea primă atingere a buzelor, nici de acel miraj ce părea să ardă În fiecare por al pielii. Nimeni nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
adepți. Spre deosebire de starețul Pahomie, care era un sceptic de felul lui, profesorul se Înclina cu respect și admirație În fața lui Oliver, ca În fața unui sfânt. „Ei”, zise Înalta somitate, aplecându-se spre el, „nu ar fi bine să vă Încheiați nasturii de la pijama și să vă culcați În pat?” Nu, orice, dar În pat nu. Copacii dormeau În picioare, iar păsările cocoțate pe crengi. Ce nevoie avea Oliver de pat?! Ascultându-l, asistenții murmurară, dar profesorul Îi potoli din nou. „Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dumneavoastră Înșivă sub pat și stați la pândă?” „Tot ce e posibil”, spuse Noimann. „Și când vă plictisiți acolo, vă ascundeți după costumele ce stau Înșirate În dulap?! V-ați Întrebat de ce faceți aceste gesturi aberante?” Apucându-l de un nasture de la uniformă, Noimann Își apropie fața de ciudatul personaj. Ochii săi albaștri se oglindiră pentru o clipă În ochii celuilalt. Un damf de alcool amestecat cu parfum ieftin Îi gâdilă nările. „Cu ce drept vă băgați nasul În viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lăsați În pace! Dacă n-ați fi fost dumneavoastră În criză, aș fi stat mult și bine În altă parte... Dar dumneavoastră țineți cu tot dinadinsul să mă vedeți aici. Și cum mă și bruscați... Țin să vă previn că nasturele acesta e cusut direct de piele...” Probabil că piciorul voia să-l intimideze. Noimann Însă nu se pierdu cu firea. Răsuci nasturele Încă o dată, până când simți că ața cu care era cusut de uniformă e pe cale să cedeze. „Vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
țineți cu tot dinadinsul să mă vedeți aici. Și cum mă și bruscați... Țin să vă previn că nasturele acesta e cusut direct de piele...” Probabil că piciorul voia să-l intimideze. Noimann Însă nu se pierdu cu firea. Răsuci nasturele Încă o dată, până când simți că ața cu care era cusut de uniformă e pe cale să cedeze. „Vă rog să-mi dați drumul, altfel riscați să se Întâmple o catastrofă...” „Despre ce catastrofă vorbiți?” Ținând nasturele strâns Între degete, Noimann se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se pierdu cu firea. Răsuci nasturele Încă o dată, până când simți că ața cu care era cusut de uniformă e pe cale să cedeze. „Vă rog să-mi dați drumul, altfel riscați să se Întâmple o catastrofă...” „Despre ce catastrofă vorbiți?” Ținând nasturele strâns Între degete, Noimann se Îndreptă spre ușă. „Nu aveți dreptul să mă alungați pe scări”, adăugă celălalt. „În fond, fac parte din viața dumneavoastră personală. Sau, dacă vreți să folosesc un alt termen, impersonală... Putem zice și așa...” Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
că e la fel de inconsistentă ca o umbră sau ca un gând?! Ce rost avea s-o bruscheze, s-o Înghesuie În ușă, știind că În curând din ea nu va rămâne decât o vagă adiere?! Noimann abia apucă să atingă nasturele când se trezi cu el lipit de mână... Senzația nu era tocmai plăcută. La prima vedere, nasturele părea a fi unul obișnuit... Strălucirea lui metalică era Însă Înșelătoare. Ținându-l acuma Între degete, stomatologul Paul era cuprins de un sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
s-o Înghesuie În ușă, știind că În curând din ea nu va rămâne decât o vagă adiere?! Noimann abia apucă să atingă nasturele când se trezi cu el lipit de mână... Senzația nu era tocmai plăcută. La prima vedere, nasturele părea a fi unul obișnuit... Strălucirea lui metalică era Însă Înșelătoare. Ținându-l acuma Între degete, stomatologul Paul era cuprins de un sentiment de scârbă. Era ca și cum ar fi pus mâna pe un melc sau o scoică scursă din cochilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
părea a fi unul obișnuit... Strălucirea lui metalică era Însă Înșelătoare. Ținându-l acuma Între degete, stomatologul Paul era cuprins de un sentiment de scârbă. Era ca și cum ar fi pus mâna pe un melc sau o scoică scursă din cochilie. Nasturele se alungi, alunecându-i ușor În palmă. Totuși, strălucirea lui metalică nu se atenuă, ci dimpotrivă, parcă spori și mai tare. Iată că obsesiile lui Oliver Își găseau justificarea În realitate. Acum Noimann Îl Înțelegea. Nu era prea plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mână... Era poate și acesta un semn ca Noimann să se oprească din marșul lui „postnupțial” spre stele, cum zicea el. „Odată și odată tot mă voi opri”, conchise medicul. Noimann privi spre pieptul arătării ce se clătina În fața lui: nasturii, insignele și banderola tricoloră ce-și schimba nuanțele În funcție de fiecare pahar băut, privi și sabia strălucitoare și tricornul Împins pe o sprânceană, contemplă și fața buhăită, cu pungi mari ce atârnau la ochi, și Își spuse: „Probabil vom avea astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]