1,059 matches
-
pescari francezi ieșind în larg" - o reprezentare convulsivă și foarte exactă a stării de furie marină, a frământării ciclopice a valurilor scoase din experiența nemijlocită a pictorului. Anul 1805 este anul celei de-a doua mari pânze de inspirație marină, "Naufragiul". În 1807 sunt expuse uleiurile pe pânză "Tamisa lângă Windsor" și "Colegiul Eton văzut dinspre apă". Tot acum termină "Tamisa lângă Walton Bridge". Prezintă într-un stadiu definitiv "Bătălia de la Trafalgar" la British Institution. Simultan cu această orientare gravă spre
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
cu destinația New York, pe 10 aprilie 1912. La trei zile de la plecare, la ora 23:40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat la ora 2:30 în dimineața următoare. În urma naufragiului și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228 în unul din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie. Pachebotul RMS "Titanic", din clasa "Olympic", a fost deținut de compania White Star Line și a fost construit
RMS Titanic () [Corola-website/Science/304268_a_305597]
-
valuri frontal și alte lucruri. Designul urma să fie 95% același. În urma falimentului firmei Queensland Nickel, din profitul căreia miliardarul australian Clive Palmer intenționa să finanțeze construcția navei, proiectul a fost abandonat. Scufundarea vasului a fost printre cele mai grave naufragii pe timp de pace din lume. Există documente întocmite de biroul de emigrare american al anului 1912, care arată pe o așa numită ""List of races or peoples"" și naționalitatea română (roumanian). Potrivit jurnalistului român Dan Constantin acesta a întâlnit
RMS Titanic () [Corola-website/Science/304268_a_305597]
-
la suprafață în ciuda unei găuri în cocă, ar face el o minune pentru ca naufragiații să rămână în viață în apa înghețată, sau ar face astfel încât un căpitan al unui alt vas să schimbe traiectoria pentru a se dirija spre locul naufragiului? Cei mai mulți dintre repondenți au ales cea de-a treia variantă. Apare deci mai plauzibil că un dumnezeu, fie el și atotputernic, face miracole influențând comportamentul uman, decât suspendând legile naturii (fizicii sau biologiei). Un arhiepiscop catolic (Jean-Claude Turcotte), a manifestat
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și a Irlandei de Nord". În decembrie 1911, în timp ce navigau în Egipt, Prințesa Regală și familia ei au naufragiat în largul coastei Marocului. Deși au scăpat nevătămați, Ducele de Fife s-a îmbolnăvit de pleurezie, probabil contactată ca urmare a naufragiului. El a murit la Assuan, Egipt, în ianuarie 1912 și Prințesa Alexandra i-a succedat la conducerea ducatului de Fife. Mai târziu, fiica sa cea mare, Prințesa Alexandra de Fife s-a căsătorit cu verișorul ei primar, Prințul Arthur de
Louise a Marii Britanii () [Corola-website/Science/312913_a_314242]
-
constituie o uzurpare din partea lui Harold. Anglia a fost atunci invadată atât de Harald Hardrade, regele Norvegiei și de William Cuceritorul, Ducele Normandiei, care amândoi pretindeau coroana pentru ei înșiși. William invoca promisiunile lui Edward, și jurământul lui Harold de după naufragiul din Ponthieu. Regele Norvegiei își baza pretențiile pe o ipotetica înțelegere între fratele său și Hardekanute. Tostig Godwinson s-a alăturat norvegienilor, deși Harold ii promisese o treime de regat dacă i se alătură lui. După Henry de Huntington, când
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
în lacul Pyhäjärvi. Calitatea apei din lac a crescut în ultimii ani, după ce industria lemnului a redus cantitatea de ape uzate deversate. Pe Näsijärvi funcționează un serviciu de transport naval. Pe lac a avut loc în 1929 cel mai grav naufragiu din apele interioare finlandeze, când s-a scufundat vaporul cu aburi S/S Kuru.
Lacul Näsijärvi () [Corola-website/Science/310575_a_311904]
-
Temps", apoi sub forma unei cărți ilustrate de Édouard Riou în 1875. Romanul - unul dintre cele mai puțin cunoscute ale lui Jules Verne - este în același timp un roman de aventuri maritime și unul inițiatic, inspirat în principal de episodul naufragiului fregatei franceze "Meduza", survenit în 1816. Este de remarcat faptul că, spre deosebire de alte opere ale autorului, aceasta nu conține deloc pasaje didactice. Nava britanică "Cancelarul" pleacă din Charleston, Carolina de Sud având opt pasageri la bord, 20 de membri ai
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
pus capăt, sfârșitul celui de-Al Doilea Imperiu Francez și incertitudinea prezentului afectaseră serios optimismul anilor '50 și '60. "De o parte nebuni furioși, [...] barbari, de cealaltă burghezi egoiști, indiferenți", scria Jules Hetzel într-o scrisoare. Făcând o paralelă între naufragiul "Cancelarului" și cel al utopiei saint-simoniene, Jean-Paul Dekiss vede în roman o metaforă a timpurilor sale și găsește ingredientele a ceea ce Zola avea să numească ulterior "La Débâcle": același faliment al elitelor conducătoare care antrenează tot grupul în derivă, aceeași
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
Oceanul Pacific, cu un vapor care merge spre San Francisco. În cele din urmă, majoritatea căutătorilor de aur au luat drumul terestru de-a latul Statelor Unite, anume pe Drumul Californiei. Fiecare dintre aceste trasee avea parte de pericolele lui mortale, de la naufragiu la febră tifoidă și holeră. Pentru a satisface nevoile noilor sosiți, vase cu bunuri din toată lumea — porțelan și mătase din China, bere din Scoția — au fost aduse la San Francisco. La sosirea în San Francisco, căpitanilor vaselor le-au dezertat
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
cu numele său). În Secolul XIX insulele au fost deseori vizitate de vânătorii de foci, până în 1835 acestea fiind aproape exterminate. Apoi insulele erau folosite ca bază de către vânătorii de balene. În tot restul secolului XIX au avut loc numeroase naufragii în jurul insulelor, astfel că, spre sfârșitul secolului, marina britanică trimitea regulat nave pentru a recupera eventualii supraviețuitori. După 1923, Franța își afirmă suveranitatea asupra insulelor și le atașează coloniei Madagascar, iar din 1955 ele sunt atașate Teritoriilor Australe și Antarctice
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
mai mult decât temperature medie a aerului în aceeași zonă), fapt pus pe seama încălzirii globale. Furtunile care se abat asupra lacului Superior mai ales în timpul toamnei pot produce valuri de apă de peste 7 m înălțime , care au dus la numeroase naufragii.
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
fiind la curent de cererile de viză ale lui „Dan” Malioglu și de pavilionul panamez al navei. Marină rusă și-a exprimat oficial „regrete” pentru această „eroare”. Unele versiuni afirmă că torpilarea ar fi avut loc la cererea englezilor. După naufragiu, Walter Guinness aprecia în fața Camerei Lorzilor că "„Palestina este prea mică și suprapopulata pentru a primi cele trei milioane de evrei pe care sioniștii vor să le aducă acolo”", iar înaltul-comisar britanic în Palestina, Harold MacMichael, a declarat "„A fost
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
la vestele ce dispun de butelie proprie cu aer comprimat. După modul constructiv vestele de salvare pot fi: Primele veste folosite de scafandri la începutul anilor 1960, au fost vestele de salvare, utilizate de obicei pe mare în caz de naufragiu. Aceste veste erau echipate cu un mic furtun pentru umflare orală. De asemenea, vesta era prevăzută și cu un cartuș cu bioxid de carbon utilizat pentru umflare în caz de urgență. Aceste veste prezentau multe dezavantaje în cazul utilizării lor
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
treia. Cărțile sunt mizantropice, iar tematica este inspirată din lucrările filosofului francez Michel Foucault. Aceste trei cărți i-au luat lui Bjørneboe 25 de ani să le termine. Ultimul său roman a fost "Haiene" (Rechinii) (1974), cu subtitlul „Istoria unui naufragiu”, în care descrie voiajul unui tânăr matelot pe o barcă cu pânze. Echipajul este un portret al omenirii, iar vasul (care va naufragia) poate fi comparat cu pământul. Cartea a fost bine primită atât de către publicul larg cât și de
Jens Bjørneboe () [Corola-website/Science/313412_a_314741]
-
dea curs inclinației sale spre umor. Și-a scris comediile între anii 166 - 160 î.Hr. În 160 î.Hr. sau 159 î.Hr. pleacă în Grecia, într-o călătorie de studii. Moare însă pe drum răpus de o boală sau într-un naufragiu. Creația lui Terențiu a reprezentat, alături de cea a lui Plaut, apogeul comediei latine. Modelele grecești și profilul român se află într-o inspirată sinteză în opera lui Terențiu, care pledează pentru echilibru, sinceritate, pentru seninătatea vieții simple. Că și în
Terențiu () [Corola-website/Science/314941_a_316270]
-
Édouard Raynal în ianuarie 1864, "Les naufragés ou Vingt mois sur un récif des Îles Auckland", care relatează modul în care Raynal și patru tovarăși englezi (Thomas Musgrave, Mac-Larren, George Harris și Henri Forges) au supraviețuit pe Insulele Auckland după naufragiul vasului lor, "Grafton". Christiane Mortelier a analizat cele două povești și a identificat numeroase asemănări, printre care insula, numărul naufragiaților, comportamentul lor și chiar și titlul primei părți. O diferență majoră a romanului vernian o reprezintă faptul că personajele ajung
Insula misterioasă () [Corola-website/Science/318396_a_319725]
-
acestei cărți, Jules Verne s-a inspirat și din propriul univers, făcând să reapară personajele Ayrton și Nemo. Însă aventurile lui Cyrus Smith și ale însoțitorilor săi se petrec între 1865 (asediul Richmondului) și 1869, în timp ce "Copiii căpitanului Grant" stabilește naufragiul vasului "Britannia" în 1862 și salvarea căpitanului în 1864. Astfel, perioada petrecută în izolare de către Ayrton pe insula Tabor diferă în cronolgiile celor două romane, ceea ce l-a determinat pe Verne să modifice datele aventurii anterioare (salvarea s-ar fi
Insula misterioasă () [Corola-website/Science/318396_a_319725]
-
olandez Abel Tasman (1603-1659), el a considerat strâmtoarea un golf mare. Meritului primului european care a traversat strâmtoarea îi revine navigatorului englez James Cook (1728-1779), care ajunge aici la data de 22 ianuarie 1770. De la această dată devine strâmtoarea cunoscută. Naufragiul cel mai grav, cunoscut de pe strâmtoare a avut loc noaptea la data de 12 febuarie 1909, când pachebotul "Penguin " din cauza unei furtuni violente s-a scufundat la intrarea în portul Wellington Harbour murind tot echipajul împreună cu 72 de pasageri.
Strâmtoarea Cook () [Corola-website/Science/318019_a_319348]
-
navigație pe Dunăre; ... e) documente de conducere în secret; ... f) carnetul cu însemnări; ... g) situația plinurilor navei; ... h) planificarea serviciului de cart și de gardă; ... i) semnalele de recunoaștere în vigoare; ... j) instrucțiuni privind semnalele internaționale folosite în caz de naufragiu și semnalele internaționale folosite de forțele care participă la operațiunile de salvare; ... k) texte standard, de comunicații, în limba engleză, pentru coordonarea acțiunilor desfășurate cu nave din flotele altor țări, pe mare; ... l) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operațiunilor de
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
distanță normală pentru transportul de mărfuri de același tip peste 50 km) și care transportă un volum de încărcătură în proporție rezonabilă față de capacitatea de încărcare a navei (cel puțin 70%). Nu se acordă nici o primă navelor care, în urma unui naufragiu sau altei daune suferite, nu mai sunt reparabile sau pentru care costurile reparațiilor sunt mai mari decât prima de tăiere pentru fier vechi. În cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să se îndoiască de faptul că nava care
jrc4197as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89361_a_90148]
-
după ce a ajutat miraculos la oprirea furtunii din Marea Mediterana. Statuia a fost pusă în mănăstire. Marinării spanioli, în special andalusienii, venerează această imagine și invocă frecvent „vânturi bune” pentru ai ajuta pe parcursul călătoriilor lor pe mare și pentru a evita naufragiile. Mai tarziu, un sanctuar al Fecioarei din Buen Ayre a fost construit în Sevilia. Pedro de Mendonza a numit orașul „Santa Maria del Buen Aire” (Fecioara Maria a bunului vânt), un nume ales de către capelanul din expediția lui Mendoza, un
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
făceau referire la navigație. Ak Deniz ( Marea Mediterana) și Kara Deniz ( Marea Neagră) erau cele mai invocate în capitulații. Principalele componente ale unui aman maritim erau: garantarea drepturilor de navigare în zonele controlate de otomani; ajutorul acordat în caz de pericol și naufragiu; dreptul de ancoraj și aprovizionare; interzicerea jefuirii corăbiilor străine; protecție comună contra piraților; exceptarea corăbiilor și a echipajelor de a fi rechiziționate de autoritățile otomane. În Mediterana era practică de 4 mari grupuri: nord-africanii ( cu sediul la Alger, unde se
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cu sediul la Alger, unde se aflau și foarte mulți renegați), scocii, maltezii și nord-europenii ( în special englezii). Prin capitulații, este eliminată o cutumă medievală conform căreia marfă și oamenii care supraviețuiseră aparțineau celui care îi găsea în caz de naufragiu. Conform seri' at-ului, aman-ul acordat unui harbi era echivlanet cu protecția temporară a vieții, libertății și avutului acstuia, atât timp cât se află în „Casă Islamului”. Moștenirea-conform seriat-ului, atunci cand un muște min murea în „Casă Islamului”, aman-ul acordat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
episod datat în jurul anului 60. Conform Faptelor Apostolilor, Sfântul Paul a petrecut trei luni pe insulă în drumul său spre Roma, vindecând bolnavi, inclusiv pe tatăl lui Publius, „conducătorul insulei”. Cu această relatare sunt asociate diferite tradiții. Se spune că naufragiul ar fi avut loc în punctul astăzi cunoscut sub numele de . Se spune că sfântul maltez a fost făcut primul episcop al Maltei și o grotă din , acum cunoscut sub numele de „Grota Sfântul Paul” (și în imediata apropiere a
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]