1,263 matches
-
care le-a uitat. Apoi pălăvrăgim: spune că Suedia e țara cea mai ordonată din lume, alcoolismul și sexualitatea fiind controlate mereu în trecut. Bărbații care nu corespundeau normelor erau castrați, iar femeilor li se scoteau ovarele. O igienă rasială, nazism avant la lettre. Se aude în lume zgomot de arme - americanii se pregătesc să invadeze Irakul, care a ocupat sursa de petrol a Americii, Kuweitul. Toată lumea a intrat în panică- de fiecare dată e vorba de a aprinde focul în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
luptă și disprețuim suferința. O circulară emisă recent recomandă "suicidul asistat" și eutanasia pentru considerente economice și schimbarea atitudinii hipocratice de respect al bolnavului într-o atitudine de respectare a interesului economic al societății. Am putea spune că este un nazism inversat. * Realitatea este totuși amestecată. Mai există domni și doamne care cultivă un stil de viață depășit și este de datoria noastră să-i tolerăm. Aceste persoane au atitudini și moravuri demodate; unele de-a dreptul suspecte: sunt politicoși, respectă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
criminal politic”, după eticheta generalizatoare pusă legionarilor de adversarii lor ideologici, atât de dinainte, cât și de după marele război) se referă tocmai la acest răstimp-cheie, încercând să limpezească aspecte controversate (cazul Horia Sima, relația cu Antonescu, poziția față de fascism și nazism, asasinatele reprobabile, mistificările Siguranței, așa-zisa „rebeliune” din ianuarie 1941 etc.), chiar dacă nu reușește să fie întotdeauna convingător până la capăt. Defilează prin fața noastră numeroase portrete de neuitat, aflăm fel de fel de detalii necunoscute (sau prea puțin cunoscute) din culisele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
magma efervescentă a ideilor și a proiectelor inovatoare, ce se dezlănțuie din crăpăturile deschise în crusta dura, sedimentată în secole de liniștire spirituală a Bisericii Catolice. După două războaie mondiale barbare, Biserica, Trupul mistic al lui Cristos, strânsă de mușcătura nazismului și a comunismului ateu, caută o nouă cale de mântuire pentru omenirea rătăcită. «Să ne amintim, dragii mei - scria don Calabria religioșilor săi, la 1 noiembrie 1940 -, că momentul pe care îl trăim este înspăimântător, nimeni nu știe spre ce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
credința în Providența divină, deslușește pe linia orizontului viitorului umanității nori denși aducători de furtună. În sintonie cu o vastă lume de mistici, preconizează vremuri urâte și pline de necunoscute pentru Biserică: spectrul comunismului ateu, amintirea încă fierbinte a atrocităților nazismului, climatul de teroare pentru războiul rece, pericolul tot mai amenințător al bombei atomice și persecuțiile religioase, populează mintea sa de fantasme apocaliptice. Dar ceea ce îl neliniștește cel mai mult e constatarea liniștii și imobilității Bisericii, de la înalții ierarhi la simpli
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de educație, dotat însă cu o peniță ascuțită și cunoscîndu-și bine meseria. Sfîrșise prin a-și fixa busola după un magnet berlinez și roman făcut dintr-un alt metal decît fierul și propovăduia o linie de politică românească făcută din nazism și fascism. În grămada de ambiții pe care le avea, postul de ministru la Roma îi părea acceptabil, iar eu eram o țintă ușoară pentru atacuri directe sau piezișe împotriva cărora îmi era imposibil să acționez cum ar fi trebuit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înflăcărat în mare parte de bună credință, dar dezgustat de anumite practici ale regimului parlamentar, și destul de orb pentru a nu-și da seama că era depășit și împins pe căi greșite de către revoluționarii și profesioniștii teorismului aflați în solda nazismului german. Acest coleg de minister, făcea cu mijloace neloiale tot posibilul pentru a-mi pune bețe în roate și de a-mi contracara acțiunile. (Îl primea în mod ostentativ pe însărcinatul cu afaceri german pe care îl dădusem afară din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
raporturile franco-italiene. Ducele, pe atunci, încă mai era foarte convins că armata franceză era prima din lume, atît prin capacitatea șefilor săi, cît și prin armament, iar pe de altă parte, privea fără simpatie acțiunile Republicii de la Weimar și agitația nazismului fără încredere. Grosso modo, Berlinul nu-l atrăgea printr-un prestigiu de forță consecventă și eficientă. (Chiar și după ani, în ianuarie 1933, pe terasa Academiei Române 242, în ziua inaugurării ei, îmi spunea, accentuînd cuvintele: "Mă cred cei de la Paris
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
plan" foarte discutat, așteptînd să devină, sub ocupația germană, un "colaborator" activ. Acțiunile lui Hitler, bine instalat la putere, amenințau de la o zi la alta tot mai limpede pacea firavă. Poreclit de colegii mei "omul cu vederi negre", vedeau cum Nazismul, sprijinit de Moscova pentru a realiza într-o perfectă complicitate anexări cu forța, devine o amenințare iminentă fără ca vreun obstacol solid să fie ridicat spre a-l opri la timp și cu succes, constatam că liniștea Belgiei începea totuși să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
alături, sub ordinele și în beneficiul Germaniei, contrar voinței populare și a prieteniilor noastre tradiționale, consacrate de întrajutorarea la vreme de restriște și salvgardare a intereselor vitale ale națiunii noastre. Ultimii ani ai acestui război care a dus la prăbușirea nazismului și a fascismului, i-am petrecut la București, ca simplu pensionar, asistînd, pe ruinele unei Europe tăiate în două, la renașterea unui totalitarism cu atît mai periculos cu cît se străduiește, prin cele mai rele mijloace, să domine lumea nici măcar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
creația? „Logica” explicație sporește, mai curând, Întrebările. Citatul din Lacou-Labarthe și Jean-Luc Nancy (Mitul Nazist), livrat În mult hulitul meu eseu Felix Culpa despre angajarea politică a lui Mircea Eliade, ar trebui urmat de semnul (simultan) al exclamației și interogației: „Nazism nu este mai mult În Kant, În Fichte, În Hölderlin ori Nietzsche (cu toții, gânditori solicitați de nazism) - nu este, la limită, mai mult, chiar În muzicianul Wagner - decât este Gulagul În Hegel sau În Marx. Sau Teroarea, cu toată simplicitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mult hulitul meu eseu Felix Culpa despre angajarea politică a lui Mircea Eliade, ar trebui urmat de semnul (simultan) al exclamației și interogației: „Nazism nu este mai mult În Kant, În Fichte, În Hölderlin ori Nietzsche (cu toții, gânditori solicitați de nazism) - nu este, la limită, mai mult, chiar În muzicianul Wagner - decât este Gulagul În Hegel sau În Marx. Sau Teroarea, cu toată simplicitatea, În Rousseau”. Și totuși!... Implozia artistului solitar, Înlănțuit și consumat de nobila inutilitate a creației, tânjește, s-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
treptat, dinamica democrației, banul rămânând, dintotdeauna și pentru totdeauna, esențialul impuls și trofeu social. N-ar fi deloc exclus ca maleficul adormit o vreme de jocul libertății să furnizeze orori complementare celor pe care le-au trăit cei trecuți prin nazism și comunism. Istoria proiectelor de fericire umană nu-și Încheie, bănuim, ciclul dezastrelor decât prin finalul Istoriei Însăși. * MRP mi-a vorbit primul de Paul Georgescu. La apariția cărții mele de debut, În 1969, pe care o prefațase, mă tot
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oriental din Kreutzberg. Liniștea distantă În care domnesc vilele din Grünewald. Trenul și vaporașele care hașurează orașul. Cadrul firesc al existenței zilnice. Un peisaj interior, până la urmă, sufletesc. Semn de adaptare, poate. Începutul unei relații reale cu mediul? Convorbiri despre nazism și Berlinul dinainte de război, despre protecția mediului și mișcarea studențească din ’68, despre glasnost și Reagan și monumentele moderniste de pe Kudamm. Despre literatură și ultimul meci de tenis al lui Boris Becker, criza căsniciei și vizita reginei Angliei. I-am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale „normalității” care Își tot reinventează frontierele pun Într-o cu totul altă perspectivă suferințele provocate de existența larvară și anomaliile brutale ale „coloniilor penitenciare”, Între ale căror ziduri bine păzite atâția dintre noi ne-am purtat vârstele. După Înfrângerea nazismului și prăbușirea comunismului, societatea deschisă occidentală trece la rându-i printr-o profundă criză de structură, În căutarea acelui „capitalism cu față umană”, amintind unora de primăvara pragheză care Încetase, dintr-o dată, să mai fie primăvară. Despre criza omului este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
autorul capodoperei Omul invizibil, un soi de „aristocrat” literar și el, de origine socială modestă și deloc agreat de comunitatea etnică din care făcea parte. Știa că Hannah Arendt era Înmormântată la Bard. Nu o admira. „Avea un picior În nazism, cu Heidegger, celălalt În comunism, cu al doilea soț, Bleicher, profesorul de filosofie de la Bard. Ăsta fusese În conducerea comuniștilor germani, cred. Nu vorbea niciodată despre asta. Știa prea multe, se ferea de confesii.” Când venise, ca tânăr scriitor, să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ginecologul evreu dr. Antal, singurul În care avea absolută Încredere. „Ea micuță și slabă, el depășind-o cu un cap și jumătate. Dispăreau În camera de dormit, după care ea revenea ușurată, consolată, optimistă. Dacă nu exista antisemitismul feroce al nazismului, dr. Antal n-ar fi dobândit niciodată acea importanță iritantă: ori mama era trădătoare, ori antisemitismul era o eroare.” Apoi, mai era și sănătatea șubredă a tânărului nazist. Puștiul „plăpând, anemic”, scutit de durele eforturi ale pregătirii paramilitare, devenise un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar și alături de marii prozatori ai secolului XX, promovați În Statele Unite de William și colegii săi. Citind În 1992 cuvintele sale precise și semnificative pe coperta cărții mele de eseuri On Clowns, am Înțeles, instantaneu, că semnatarul știa multe despre nazism, comunism și dictatură, despre „mortificarea intelectuală” În situații politice extreme, ca și despre „exagerarea de sine” de care suferiseră tovarășii de drum În nefericita lor evoluție. Era o premisă dintre cele mai favorabile viitorului nostru dialog. În anii următori, aveam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viu. * Stimulant a fost și dialogul despre volumul Pereira declară. Cui se adresează, de fapt, „declarația” lui Pereira, devenită roman? Vreunui serviciu de poliție după cel de-al doilea război mondial, când dictatura din Portugalia nu mai avea ca aliat nazismul și când eroul se afla, probabil, refugiat În Franța, unde Își salvase În ultimul moment pielea de urmăritori? Sau este doar un truc stilistic, amintind profesiunea de reporter de crime pe care Pereira o exercitase Înainte de a se retrage la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
începuseră niște mari manifestații de protest contra cedărilor teritoriale, în fața Corpului de Armată Brașov. Acestea se încerca să fie captate de agitatori comuniști, prin discursuri patriotarde și prin sugerarea ideii că singura forță care ne poate ajuta contra fascismului și nazismului, care ne-au mutilat țara, ar fi numai Rusia Sovietică. Se strigau lozinci absurde de denigrare a Germaniei și Italiei și de adulare a U.R.S.S.-lui. Desprinzându-se cu dezgust de manifestanții atât de lipsiți de orizont, Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din București, o copie după circulara emisă de Nicolae Petrașcu, la 6 August a.c., împreună cu un memoriu al Mișcării Legionare din România, adresat direct guvernului englez. în acest memoriu se specifică: Mișcarea Legionară este departe de a fi în slujba nazismului sau a fascismului. Acum Mișcarea Legionară, are ca și în trecut un singur țel, lupta pentru binele României și împotriva tendințelor extremiste. În ceea ce privește situația evreimii din România, care recurge la provocări, se arată că, în viitorul cel mai apropiat, acest
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
violent asemănându-i pe legionari cu comuniștii, pentru că și unii și alții au doctrine de import. Se vedea că nu citise o singură carte de doctrină legionară, ca să poată să-și dea seama, că dacă existau anumite puncte asemănătoare între nazism sau fascism pe de o parte și Mișcarea Legionară, exista și o diferență esențială pe de altă parte în ceea ce privește asimilarea și aplicarea credinței creștine în liniile de dezvoltare a partidelor și ale Mișcării Legionare. Nicolae Petrașcu a arătat în modul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este, scrie eseistul francez, momentul emergenței postmodernismului În America și În Franța: În plină perioadă de creștere acolo, În fin-de-siècle aici. SÎnt de acord, cu condiția unui amendament: oare nu devine postmodernismul o temă a sfîrșitului din momentul În care nazismul a fost Înfrînt cu ajutorul monstruoasei coaliții dintre Vestul american - yankeu, puritan, mercantil - și Estul comunist - dictatorial, plebeu, conservator? Unde era, Între unul și altul, Revoluția franceză? Nicăieri: o fantomă, un spectru, al lui Marx sau nu, ce contează? Ancheta lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Păscu, până în februarie 1941. În primul număr, publicația se pronunță pentru „libertatea scrisului”, deși se situează pe poziția guvernanților, cerând pensionarea profesorilor C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, D. Pompei și N. Iorga. În lucrarea Destinul omenirii, P.P. Negulescu afirmase că nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”. În „Revista româno-americană” din 1946, îi apare ciclul de poeme Exil (retipărit abia în 1999), care relua pentru prima dată în țările din estul Europei tema exilului, atât de frecventată de scriitorii germani opozanți ai nazismului. De acum încolo va folosi pretextul literaturii pentru copii, al literaturii suprarealiste, al literaturii fanteziei și inocenței pentru a arăta că o evadare din universul concentraționar tot mai este posibilă. Lamento pentru peștișorul Baltazar (1968), ciclu de mici poeme suprarealiste
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]