1,896 matches
-
cuiburilor de mitralieră și a sîrmei ghimpate etc., etc. Aceste aere ușor superioare din partea conducătorilor polonezi temperate, în raporturile zilnice, de buna creștere erau mai puțin evidente, pe cînd eram ministrul Afacerilor Externe, decît au devenit mai tîrziu, o dată cu venirea naziștilor la putere în Germania și rolul predominant al colonelului Beck, în conducerea diplomației poloneze, după moartea lui Pilsudski. În timpul primei mele vizite oficiale în străinătate, la Varșovia, care a durat patru zile, mi s-a rezervat cea mai caldă primire
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fascism; arată că Hitler avea mai multă încredere în Antonescu decât în Mișcarea Legionară. Legionarii erau creștini cu credință nelimitată, iar Hitler era un păgân. Dacă Mișcarea Legionară s-ar fi condus de aceleași principii ca și Hitler, ca ale naziștilor, ea ar fi fost preferată de Hitler, nu Antonescu. Este pilduitor cazul hortiștilor din Ungaria. Mișcarea Legionară a luat atitudine oficială împotriva crimelor săvârșite de hortișit în partea Ardealului ocupat de ei prin dictatul de la Viena, atitudine care exprima și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
divorț datorită nepotrivirilor de doctrină, de idealuri. Din această cauză armata germană i-a dezarmat pe legionari în zilele de 22 și 23 ianuarie 1941 și i-a scos din instituțiile statului pe care le conduceau. Legionarii n-au fost naziști. Ei au fost o formație naționalistă cu profund caracter creștin. Ei voiau să ridice România la nivelul cultural, industrial și de civilizație la care se aflau atunci Germania și Japonia și nu căutau să înjosească sau să subjuge alte neamuri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Și schița Microbuzul de seară prezintă idila dintre șoferul Rică și văduva Sofia, în sufletul cărora urmele războiului sunt încă adânci. Dar majoritatea povestirilor și schițelor sunt convenționale, articulate maniheist, cu binecunoscuta schemă despre două lumi opuse, cea „veche”, a naziștilor sau a chiaburilor, și cea „nouă”, a sovieticilor „omenoși” și a „răzvrătiților” care se rup de trecut și se descoperă „tovarăși”. Flăcări pe chei (1964) include același gen de texte, vag autobiografice, în care personajul cel mai important e soldatul
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii, legionarii, naziștii. El poate fi și un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
a fost condamnat la moarte deși n-a fost executat de organizația fascistă Garda de Fier, pentru că lucra pentru o firmă americană și a fost surprins ascultând BBC-ul. La 16 ani, cu o pușcă în mână, am luptat împotriva naziștilor, la 17 ani m-am opus forțelor de ocupație ale Armatei Roșii. Chiar și după terminarea războiului am continuat să lupt alături de alți români. Acest episod din viața mea îți este însă cu totul necunoscut. Am aderat atunci la o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-l consider un avantaj personal, dar precizărilor din propozițiunea care urma le puteam revela imprecizia: „A fost chiar reacția succesoarei lui la catedră, care a declarat public că-i este rușine că ilustrează o catedră care poartă numele unui fost nazist”. De data asta, puteam, Într-adevăr, oferi completări. După apariția recenziei mele În The New Republic, Wendy Doniger, șefa catedrei Eliade la Universitatea din Chicago și prietenă apropiată a soților Eliade m-a sunat să-mi mulțumească, În numele colegilor din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Danilo Ki½, „CONSPIRAȚIA a produs o adâncă impresie asupra pictorului amator care a scris infamul Mein Kampf și a influențat, de asemeni, un anonim seminarist georgian despre care urma abia să se audă În viitor”. Nici chiar știrea că, după naziști, fasciști, comuniști și anticomuniști, „fundamentaliștii islamici” Își ghidează azi fanatismul invocând tot CONSPIRAȚIA. Nu a fost hotărâtoare nici contrarierea reiterată de influența pe care grandilocvența unor pasaje din falsul intitulat Protocoale (= CONSPIRAȚIA) a avut-o, cum amintește Danilo Ki½, asupra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât a mea. „Doar cu Bach, cu Schiller și Goethe eram prea slabi, aveam nevoie și de un Hitler.” Așa suna propaganda nazistă și acestea deveniseră convingerile marii majorități a populației În mijlocul căreia crescuse adolescentul Paul Schuster. „Admițând că nu naziștii, ci comuniștii ar fi ajuns la putere, noi, sașii, am fi devenit - În virtutea acelei nevoi de ocrotire politică - comuniști Înflăcărați. Dacă România ar fi fost ocupată ca țară inamică (cum s-a Întâmplat cu Olanda, Belgia, Iugoslavia, Grecia, Franța), atunci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător al diviziei de cazaci aliați cu naziștii, speră să poată Întemeia pentru aceștia o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria noastră, oprimând o populație pe care n-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Petrașcu, să facă ce o crede de cuviință, cum l-o „tăia capul”, căci la festivitățile de comemorare de la 23 August 1945, P.C.R. va vota o moțiune prin care se va decide deportarea în U.R.S.S. a tuturor fasciștilor și naziștilor din România. Petrașcu, după ce a auzit toate acestea s-a convins că Noveanu este sincer, i-a mulțumit și a transmis lui Groza mulțumirile sale, dar nu a vrut să se angajeze la o serie de întâlniri, cu mesagerul lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai trântiți câte un circuit în ele, nu? — E foarte interesant. Chiar foarte. Nu cred că înțelegi că un om de știință nu-și poate stăpâni curiozitatea. Bineînțeles că nu am fost de acord cu cercetătorii care au colaborat cu naziștii la vivisecțiile din lagărele de concentrare. Urâtă treabă! Pe de altă parte, mă gândesc că dacă tot vrei experimente pe viu, atunci să faci ceva deosebit și util. În fundul sufletului lor toți oamenii de știință gândesc la fel. Numai că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-și studiile la Facultatea de Filosofie din București, obține o bursă Humboldt și, în baza ei, se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din München. Asistă la epurarea profesorilor „nearieni”. Unul dintre ei, Kurt Huber, a fost decapitat de naziști. Întrerupe studiile în 1944; pregătea o teză despre Jacob Boehme. Întors în țară, încearcă să se înscrie la Facultatea de Drept din București. Nu reușește. Face gazetărie la „Fapta”. În 1943, debutase cu proza Nocturnă la München în „Revista Fundațiilor
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Mihai”. Începe, la Tours, în Franța, studii de medicină, dar revine în țară și se înscrie, în 1939, la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți. Deportați într-un lagăr de dincolo de Bug, părinții lui C. au fost exterminați de naziști în toamna anului 1942, lăsând o rană de nevindecat în conștiința poetului. Între 1942 și 1944, tânărul a fost internat în lagărul de muncă de la Tăbărăști, lângă Buzău. Se stabilește, în 1945, la București. Este angajat ca redactor la Editura
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
hotărârile guvernelor” (p. 12). Este vorba despre cei 1,5 milioane de armeni masacrați de turci în 1915, despre cei șase milioane de evrei, trei milioane de sovietici, două milioane de polonezi și despre sute de mii de „indezirabili” uciși de naziști, despre cele 20 de milioane de cetățeni sovietici omorâți în timpul regimului stalinist, despre victimele guvernării Chinei de către Mao Tsedong (aproximativ 30 de milioane de cetățeni), dar și despre kmerii roșii care au ucis în Cambodgia 1,7 milioane de locuitori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a amplificat ideea clonării industriale pentru a alcătui armate obediente lipsite de emoții. Ira Levin, de exemplu, în The Boys from Brazil / Băieții din Brazilia (1976)117, aduce în scenă armate de clone ale lui Hitler ieșite din laboratoarele foștilor naziști. John Boyd abordează un alt aspect al problemei în The Organ Bank Farm / Ferma de organe (1970), unde se folosesc clone de oameni pentru a furniza "piese de schimb" umane. Să cităm în încheiere exemplul halucinant din O planetă numită
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aceste grupări era condusă de doamna Sauvageot, care provenea dintr-o cunoscută familie laică din timpul celei de-a Treia Republici Franceze; ea se convertise la catolicism în 1933, prin intermediul dominicanilor. Sauvageot a sprijinit presa catolică după eliberarea țării de naziști (1944), prin Temps présent, Vie catholique illustrée și mai târziu prin Telerama 248. În anii de după război, câțiva dintre catolicii care participaseră la Rezistență au deținut posturi importante, fiind preocupați permanent de problema elanului comunist, prezentă în mai multe țări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar cea de-a doisprezecea afirmație de credință: "Cred din inimă în venirea lui Mesia și chiar de va întârzia, eu tot îl voi aștepta", cunoscută evreilor din toată lumea, a fost rostita de evreii conduși spre camerele de gazare ale naziștilor. Pentru mai multe detalii a se vedea Jewish Education Network, "Gândirea evreiască medievală", http://www.jen.ro/evrei faimosi files 6.html. Accesat: 26 februarie 2011. 274 Cf. lui Maimonide Ierusalimul că templu, care ocupă un loc central în comandamentele divine, ajunge
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
URSS; au început să fie scoase din circulație cărțile și broșurile care conțineau atacuri împotriva „politicii de normalizare a relațiilor dintre URSS și Iugoslavia”. Pravda din 20 octombrie, folosindu-se de pretextul aniversării a zece ani de la eliberarea Belgradului de naziști, a enunțat teza frăției popoarelor dintre cele două țări. Despre disponibilitatea URSS de a se apropia de Iugoslavia s-a vorbit și în ședința festivă din 6 noiembrie, cu ocazia împlinirii a 37 de ani de la Revoluția din Octombrie. La
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în România, Reich-ul își punea speranțele nu doar în Mișcarea Legionară, ci și în Grupul Etnic German. 4.2. Grupul Etnic German Ideile naziste au germinat între germanii din România în perioada interbelică. La sfârșitul anilor ’30, prin organisme politice, naziștii aveau să-și impună controlul aproape total asupra etnicilor germani. în urma unor tratative între autoritățile de la București și conducerea nazistă a germanilor din România (cu susținerea Reich-ului), la 21 noiembrie 1940 fost publicat un decret-lege privind constituirea Grupului Etnic German
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
democratice credeau atunci că aleg între Germania și Aliați (occidentali), dar a devenit destul de repede evident că alegerea se făcuse între cele două puteri totalitare care-și disputau întâietatea în estul și centrul Europei: Reich-ul și Uniunea Sovietică. Scăpați de naziști - care nu și-au exercitat, totuși, puterea în mod arbitrar în țara lor -, românii au ajuns în brațele comuniștilor. Un șir de factori - printre altele, interesul major al URSS față de vecinii ei era dublat de slaba preocupare manifestată de puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rădescu din fruntea guvernului de la București și instaurarea unui cabinet prosovietic. însă numele ultimului premier al vechii Românii a fost vehiculat în legătură cu așa-numitul complot antisovietic fără ca el să fie realmente implicat. Anticomunismul său nu viza asocierea cu legionarii și naziștii, poate cel mult folosirea „deranjamentelor” provocate de aceștia sovieticilor. „23 august invers” - epilogul unei acțiuni eșuate Acțiunile rezistenței armate progermane nu au încetat o dată cu eșuarea „planului Stoicănescu”. Jandarmeria română vehicula în primăvara anului 1945 informații privind existența grupurilor înarmate formate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat în armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă de bunăvoință arătată armatei germane în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
parte a națiunilor existente în România...”. Realizând faptul că deportările sunt neacceptabile din motive economice, legale și umanitare, primul-ministru român Nicolae Rădescu a căutat să împiedice deportările, sperând ca măcar femeile să fie cruțate. Cu toate acestea, alianța României cu naziștii pe aproape toată durata războiului, „nota” lui Churchill către Stalin prin care preda România sovieticilor și, mai mult, faptul că trupele rusești ocupaseră țara au slăbit prea mult guvernul român pentru a se mai putea opune politicii sovietice. Deportările în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]