1,073 matches
-
fericită și nu trebuie ca nimeni să-mi intre în viață și să-mi ia feicirea, nu le voi permite, mai ales, că am simțit gustul fericirii și-i știu secretele, știu totul despre ea. Eu nu-i acuz pe neștiutori pentru greșelile lor, nu-i critic, eu le dau o informație și, dacă doresc să o asimileze, să înțeleagă, atunci să mă creadă, poftim! Dacă nu doriți, nu mă înțelegeți, atunci nu-mi stați în cale, căci, un obstacol înaintea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
lucru, rugându-l pe stăpânul vitei s-o lege mai bine, ca să nu dăm de rușine mai apoi. Domnul Gritas, omul cu avere și pretenții, protejat de autorități, se face a se supăra pe vita nemernică (sigur că nu vita neștiutoare era nemernică, ci stăpânul hapsân), spunând tatei că o va lăsa să moară de foame - drept pedeapsă. Tata nu credea în ce spunea cel cu pricina, dar îl avertizează că, dacă o va mai găsi irosindu-i munculița lui, o
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a fost mama protectoare care nu și a trimis evreii în lagăre de exterminare, așa cum au făcut statele aflate sub dominația ideologică a Germaniei hitleriste. Autoarea se întreabă retoric, „de ce atâta ură? constatând că “Poți asmuți oameni mai slabi,mai neștiutori chiar primitivi în gândire. Mulți au și făcut-o atât de la amvon cât și de tribună”. Personalitatea autoarei cu atâtea potențe intelectual-artistice și de comportament general uman apare ca un rezultat așteptat în mod normal fiind descendentă dintr-un tată
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu grădinițe de flori la intrare, cu viță de vie urcătoare. Peste tot, verdele, ca o cortină între lumea de afară și cea din interiorul gospodăriilor, asigura liniștea și tihna locatarilor. - Dar casa noastră unde e, dragule? făcu Ina pe neștiutoarea, deși trecuse cândva pe lângă aceasta. Mai ajungem la ea? - Am și ajuns, Ina dragă, asta e! Ina nu se așteptase la o asemenea surpriză. Se afla în fața unei locuințe noi, cu nimic deosebită față de cele rămase pe retină în drumul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sunt în stare să stabilesc unde mă aflu. Nu mi e teamă de ceea ce se va întâmpla cu mine, ci de bieții mei copii pe care îi iubesc nespus, ca o mamă nebună, neavând altă bucurie decât aceste două ființe neștiutoare și nevinovate. Scriindu-ți toate acestea, am senzația că mă despovărez, fie și pentru câteva clipe, de toate cele pe care viața mi le-a pus în cale drept obstacole, aș spune uneori, imposibil de trecut. Nici nu știi cât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
un semn oarecare, dacă el a ajuns sau nu să răsfoiască paginile acelea. Suspiciunea ei începea cu dacă... Dacă totuși găsise jurnalul, îl cercetase cu minuție și, abil cum i se arătase în diverse ocazii, se așeza acum în postura neștiutorului!? Era în stare să joace bine acest rol. Va vedea! Nerăbdarea ei era ca o vijelie stârnită de un vânt furtunatic înaintea unei ploi furioase. Când tocmai își făcea planul cum ar putea să-l descoase, intră pe ușă Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
redactoreasă de modă În persoană?! a țipat Jill cu prefăcută afectare când a deschis ușa. Hai Încoa’ și dă-i voie sor’tii mai mari să se prosterneze oleacă dinainte-ți. — Redactoare de modă? am pufnit eu. Aiurea, mai degrabă neștiutoare de modă. Bun venit Înapoi În lumea civilizată. Am strâns-o la piept Într-o Îmbrățișare Înfocată care mi s-a părut că a durat zece minute Întregi și abia m-am Îndurat să mă descleștez. Îmi fusese destul de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o litanie Întreagă de plângeri pe care mi-ar fi plăcut să i-o Înșirui lui Benji, dar Virajul Paranoic Runway a dat năvală cu nimicitoare putere. M-a cuprins brusc o neliniște vecină cu paranoia, convinsă că acest om neștiutor, indiferent, era unul dintre lacheii Mirandei, trimis de The Observer sau Page Six să mă spioneze. Realizam că asta e ridicol, total absurd. În fond, Îl cunoșteam personal pe Benji de ani de zile și eram sigură că nu lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ce se petrece... Am Închis telefonul În acea primă seară de când revenisem acasă și am plâns, nu doar pentru Alex, ci și pentru tot ceea ce se schimbase iremediabil În timpul acestui ultim an. Intrasem În Elias‑Clark Building ca o puștoaică neștiutoare și prost Îmbrăcată și mă Împleticisem afară din ea ca o femeie pe jumătate maturizată, ușor blazată și tot prost Îmbrăcată (ce‑i drept, una care acum Își dădea seama cât e de prost Îmbrăcatăă. Dar Între timp trecusem prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu copilul pe malul unei ape; e o imagine pură ca În filmele lui Antonioni, de exemplu Blow-up, unde doi tineri simulează jocul de tenis cu o minge imaginară; copilul e gol, un corp rotunjit de carnea albă, se apropie neștiutor de tatăl său, care e În apă; acesta Îl Împinge ușor afară, fără să vrea Îl scapă din mână; atunci când Îl prinde din nou, Îl mânjește cu lut În joacă, Îngânând o muzică lentă pe acest vers „Tu ești dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că aș putea ține cât de puțin la el. Mă obseda Însă Întâmplarea aceasta. Am plecat la Sovata, după două nopți de nesomn, de zbucium. Pe drum, În tren, am aflat că el știa unde mă voi duce (Îi spusese, neștiutoare, colega mea) și are de gând să vină și el la Sovata. Ce puteam să fac? Să plec Înapoi la București, să plec de capul meu prin munți? Atunci v-am Întâlnit pe voi și am evadat pentru câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
îngeraș nevinovat?... Nu m-am așteptat, îți jur, la una ca asta! Eu credeam că ardelenii sunt oameni așezați, cuminți și când colo... Te-am introdus în casa oamenilor cu gânduri frumoase, să nu ne batem joc de biata fată neștiutoare. Acum ce vrei să faci? Că de s-ar întîmpla să afle bătrânul, cât e dânsul de sensibil la onoarea familiei lui, ar fi în stare să tragă și cu revolverul! Tânărul Herdelea înțelegea ce răspuns așteaptă gazda lui, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai bine! Se uita împrejur. Nu-și amintea unde și-a pus pălăria. Era pe masă. O văzu în sfârșit, dar întîi își luă paltonul. Iar întrebă pe jandarm: ― Să dau drumul copiilor ori...? Și cum jandarmul strânse din umeri neștiutor, continuă: ― Adică, firește, de ce?... Bumbu Ștefan, ieși la catedră! Să ții liniște și să-mi scrii pe tablă pe cei ce nu ascultă și fac gălăgie, ai înțeles?... Să fiți liniștiți și cuminți, copii, că mă întorc numaidecît! Se uită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la a doua sforțare : — La viață... — Asta e bine. La moarte nu te mai gândești... — E tot... viață... șopti el. — Cum asta ? Dacă e viață și-ntr-o parte, și-n alta, noi, medicii, la ce mai folosim ? — Oameni buni... neștiutori... fără vină... — Asta-i nostim ! râse Cosmina. Să vezi ce-o să mai râdă Pantelimon când o să audă așa ceva ! Apoi, dintr-odată serioasă : Spune-mi, dacă viața e și într-o parte, și în cealaltă, cum știi când e moartea ? El
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o poartă îl face să arate mai slab și mai plăpând decât înainte. E preocupat de greutatea fiului său. De ce e atât de mic și de ce doarme tot timpul? Cine știe? îl tachinez eu. Cum poate să fie atât de neștiutor Fiul Cerului? — Am fost în parc ieri. Majestatea Sa îi dă copilul unei slujnice și se așază lângă mine. Privirea îi rătăcește de la ochii mei la gură. Am văzut un copac uscat, zice el în șoaptă. În vârful coroanei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aceștia au mai degrabă tradiții decât învățătură, fiindcă ei nu păstrează ceea ce îi povățuiește adevărul legii (creștine), ci ceea ce le-a inoculat stricăciunea unei rele tradiții. Barbarii nu știu nimic altceva decât ceea ce aud de la "învățații" lor și, astfel, cei neștiutori ai întregii științe cunosc esența legii dumnezeești mai mult din învățătură decât din citit, păstrează mai degrabă învățătura primită din predica orală decât legea". Nu sunt cuvinte mai adevărate pentru a zugrăvi starea creștinilor din nordul Dunării. Întregul context istoric-politic-cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dezmierdările nemeșteșugite ale animalelor, legile senine ale vieții", el o trimisese, pe când fata avea doar doisprezece ani, într-o mănăstire din Rouen. Până să împlinească șaptesprezece ani, tânăra fusese ținută acolo, "închisă cu asprime între ziduri de mănăstire, neștiută și neștiutoare de cele omenești". Pe lângă instruire religioasă, primise aici o educație rudimentară strictul necesar pentru a fi o soție vrednică și o bună chivernisitoare a gospodăriei. Mai cu seamă, fusese ferită de primejdiile lumii, de contactul cu băieții și de dezvăluirile
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
contenise să plăsmuiască visuri de iubire. Însă tânăra fată are o viziune pronunțat romanescă asupra iubirii. O idealizează, o glorifică, o amplifică peste măsură. De ce a primit Jeanne o astfel de educație? De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și intrarea într-o eră nouă. Educației discriminatorii și brutale pe care o primise Jeanne îi ia locul treptat, de-a lungul deceniilor, o inițiere sexuală mai egalitară și mai progresistă: flirtul. La începutul secolului al XIX-lea, Jeanne, gâsculița neștiutoare, trece brusc, în privința sexualității, de la cea mai adâncă ignoranță la cea mai abruptă revelație. Cocheta, dimpotrivă, își descoperă treptat senzualitatea în perioada Belle Époque, la început cu sfială, apoi cu tot mai multă îndrăzneală. Începe cu atingeri echivoce, abia simțite
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lungește peste mine, întinzând mâna după ceva să fi fost un coupe-papier? O batistă? Îi susțin preț de o clipă, fără prea multă tragere de inimă și nespus de tulburată, greutatea trupului mângâietor ce artă... să oferi totul prefăcându-te neștiutoare". Ce atitudine ar fi trebuit să adopte? Catherine, deși ispitită, ezită, sfârșind prin a fugi de Georgie, îngrozită de perspectiva unei relații homosexuale. La acest sfârșit de veac, nu are îndrăzneala să încalce dubla interdicție a sexualității și a safismului
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pudică. În timpul unei plimbări sub clar de lună, cu iola, pe lac, Maxime își declară sentimentele, iar tinerii își jură în secret credință unul altuia. Când tânărul provincial își întinde cu duioșie spre ea brațele deschise, Maud, ca o fetișcană neștiutoare și neprihănită, se ferește de această îmbrățișare cum nu se poate mai castă, menită să le pecetluiască logodna. Nu îi permite viitorului soț mai mult decât un sărut nevinovat pe frunte. Prin urmare, Maud își joacă rolul fără vreo urmă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se descurce singure, tinerele fete își "câștigaseră libertatea", păstrându-și-o, firește, și după război. Nemărginindu-se la a-și câștiga libertatea, această generație de tinere femei se și maturizase. Cele care erau încă ținute sub supraveghere, păstrate caste și neștiutoare în 1914 învățaseră repede, în cei patru ani de conflict, cum stau lucrurile cu viața. Îngrijind răniții, descoperiseră realitatea crudă a cărnii, a sexului masculin, a sângelui, a trupului. Asemenea Clarei Malraux, văzuseră oameni suferind și murind și se confruntaseră
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aștepta. Ei învață, uneori într-un mod dureros, despre aceste virtuți ale omului care sunt răbdarea și stăpânirea de sine. La rândul lor, fetele tinere părăsesc în sfârșit starea de nevinovăție. De acum înainte, trebuie să rămână "caste, dar nicidecum neștiutoare"98. Ele au ocazia să descopere bărbații, să aibă propriile trăiri, să se împace cu propriile dorințe, să-și controleze temerile. Într-un cuvânt, să-și facă educația sentimentală. Un joc "serios" Ce se întâmplă mai exact cu sentimentele lor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la 16 ani n-avea "nici un habar de suferința fizică la care îl supunea pe Luc atunci când se juca cu dorința lui". Bab recunoaște totuși că ar fi putut trece în ochii lui Luc drept o ațâțătoare nenorocită, o "ticăloasă neștiutoare". Își dă seama că purtarea ei era aceea "a întregii sale generații, cea pe care o denunță Styron în Alegerea Sofiei. Sadismul manipulator al americancelor din tinerețea sa..."153. OGLINDA AMERICANĂ: NOILE PERVERSITĂȚI ALE FLIRTULUI William Styron? Sadismul manipulator al
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
loc și în sânul mișcării Tineretului Comunist din Franța, așa cum o ilustrează foarte bine un film de Véra Belmont, Rouge baiser (1985). Eroina, Nadia (Charlotte Valandrey), fiica de cincisprezece ani a unor imigranți polonezi, nu mai e demult o gâsculiță neștiutoare. Dimpotrivă, tânăra militantă comunistă debordează de vitalitate, de speranță, și de naivitate în același timp, de poftă de viață. Ea nu se mulțumește să flirteze, ca sora ei mezină, care o roagă uneori să-i facă urme de mușcături pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]