75,178 matches
-
vor să joace Hamlet..." dar la noi este necesară schimbarea unei mentalități în absența căreia vom rămîne ca și pînă acum: mari, incomparabili, de neînțeles. Noi și restul lumii. Unii au devenit mari acuzatori naționali S-a tot vorbit despre necesitatea ca literatura română să fie cunoscută în străinătate. Între timp, literatura română a început să nu mai fie cunoscută nici în România. Ce credeți despre acest regres? Ce ar trebui făcut pentru ca literatura română să-și recucerească publicul? Literatura română
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
spune că scriitorii și personajele lor au menirea de a deveni eroi socializatori ai unei noi lumi. Există numeroase mărturii ale primilor ani de comunism care vorbesc despre lipsa scriitorilor corespunzători și a producției literare "pe linie", ca și despre necesitatea de "a promova cadre tinere în munca literară".2) Ca în toate domeniile, și aici este o criză acută de personal socializator, fidel, zelos și, mai ales, bine pregătit ideologic. Acesta este, printre altele, motivul înființării cenaclurilor literare în întreprinderi
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
și de broșuri științifice materialiste că libertatea nici în regnul animal nu era bună oricînd, ca și la oameni. Că mai întîi trebuia stabilit un cadru prielnic, ca societatea comunistă, iar apoi, după ce oamenii s-ar fi învățat cu noua necesitate înțeleasă, ar fi trebuit să renunțe de bunăvoie la libertățile lor prea mari și în stare să inducă omul în eroare, să apuce pe căi greșite. - A. spunea banditești. Dar porumbeii aceștia călători, totuși - l-am întrebat pe A. în timp ce
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
spune așa ceva. Ajunși afară se ridică ținînd în mînă capetele de sfori, lăsîndu-și brațele peste prichiciul ferestrei înlesnind cît de cît zborul celor trei, care mai mult nici nu putură să dea din aripi decît ce le permitea A. cu necesitatea lui blestemată, dar înțeleasă... Era o libertate de cel mult patru-cinci metri. În timpul căreia, prizonierelor nu li s-ar fi putut întîmpla nimic. A. îi mai lăsă să se joace trăgînd de sfoară, dirijîndu-i, apoi, cu același fluierat special și
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
artificială"). De aceea - nu numai ca opțiune legată de domeniile de specializare personale, ci pentru că validarea oricăror rezultate preliminare (în cazul de față, constituind o "ipoteză") se poate face numai prin confruntarea dintre acestea și realitatea beneficiarului uman - aș preciza necesitatea ca "testarea programelor" să se facă nu "pe un calculator", ci pe subiecți care ar utiliza programul într-un experiment cu metode psihologice, cu parametri psihologici ca viteza de reacție, corectitudinea reacției etc. Transpunerea unui model lingvistic sau a oricăror
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
date, dicționarele etc. Cred că acel cui prodest constituie o întrebare fundamentală în acest domeniu. Evident, ajutorul C pentru culegerea, înmagazinarea și apoi utilizarea datelor este enorm, ca și al informaticii în genere etc., dar insist aici mai ales asupra necesității de a fi mereu prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cf., de pildă, concepția despre semn, în Semiotică: semnul ar trebui întotdeauna înțeles ca o creație umană, căci orice proces, obiect etc. este un "semn" pentru că așa îl consideră o ființă umană sau un animal - vezi Slama-Cazacu, 1984 -, de aci necesitatea unor anumite abordări care au în vedere șí psihicul uman). Tocmai de aceea o cunoaștere, dacă nu șí o formație sau cel puțin încadrarea într-o perspectivă inter- sau multidisciplinară sunt necesare. Această necesitate pare să devină din ce în ce mai vădit esențială
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
animal - vezi Slama-Cazacu, 1984 -, de aci necesitatea unor anumite abordări care au în vedere șí psihicul uman). Tocmai de aceea o cunoaștere, dacă nu șí o formație sau cel puțin încadrarea într-o perspectivă inter- sau multidisciplinară sunt necesare. Această necesitate pare să devină din ce în ce mai vădit esențială. Dacă urmărim evoluția problematicilor din ultimii zece ani (mai ales după 1995), putem constata o dezvoltare în acest sens, în paralel cu o dezvoltare în plan tehnic, evidentă în Congresele relative la "Natural Language
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de cercetat multe aspecte. Astfel, dacă unii cercetători (sau simpli beneficiari) susțin utilitatea exprimării laconice (cf. Anis 1998, 214), cauzată șí de "cost" (financiar și temporal), în cazul lungirii mesajului se impune (și subliniez aceasta) șí considerentul adaptării mesajului la necesitatea aprecierii cantității informațiilor și a valorii lor, ca și a ierarhizării ei din punctul de vedere al acesteia din urmă. De asemenea, al adaptării la (sau orientării către) statutul (rangul ierarhic, de pildă) al adresantului, care impune unele formule de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în domeniul C. Dar există încă numeroase dovezi că abordarea menționată nu este nici adoptată, nici înțeleasă, poate că nici cunoscută chiar de către mulți exponenți ai științelor umaniste prin excelență și - de ce nu, chiar de scriitorii care
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
în domeniul C, a rolului contextului (în accepții largi și acționând prin diverse niveluri, explicite și implicite), sau a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui studiu mai amplu, care se va publica ulterior. 2 Cf. o sumară bibliografie citată aci
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
mod surprinzător, și după 1989 dicționarul s-a împotmolit în tot felul de dificultăți, astfel încât până în prezent nu au apărut decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu și Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai mult situația (cum să-i mai strângi la un loc pe cei șaizeci și doi de mușchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani?). S-a
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
încît nu sînt deloc convins că Mateiu Caragiale se află în fruntea preferințelor cu un temei absolut. Ceva mai mult spune prezența (sau absența) în primele zece (sau douăzeci de) romane a unor titluri. Aici întîmplarea se diluează în favoarea unei necesități matematice mai evidente. Și ce constatăm? O anume stabilitate a canonului. Romane dintre cele mai recente par să nu fi avut încă timp să se consacre. Tot Rebreanu, Camil și Sadoveanu rețin atenția. Li se adaugă totuși Blecher și, cum
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
-l depășim nu e tocmai suficient să avem voință, curaj și inițiativă; * Pentru că legile sunt proaste, neclare, se schimbă tot timpul și se aplică aleatoriu sau părtinitor (adică întotdeauna în favoarea celor puternici și bogați). Nu mai credem în legi, în necesitatea și în puterea lor de a menține sistemul social în stabilitate, și mai ales nu mai credem în cei puși să vegheze la respectarea lor. Totul e brambura. Proprietatea ba se restituie, ba e "un moft"; ba se garantează, ba
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
un fel de rupere a punților care s-a dovedit a fi productivă pentru acestă femeie de o tenacitate ieșită din comun. Cartea nu are aspect de jurnal, sînt memorii orientate de la început în jurul unui sens indicat în prefața autoarei: necesitatea de a comunica, de a iubi și a mărturisi iubirea, prietenia, frumusețea vieții dincolo de toate vicisitudinile destinului. Iar această necesitate s-a manifestat cîndva în relațiile speciale dintre țarina Ecaterina și Diderot sau dintre Flaubert, George Sand și Turgheniev. O
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
din comun. Cartea nu are aspect de jurnal, sînt memorii orientate de la început în jurul unui sens indicat în prefața autoarei: necesitatea de a comunica, de a iubi și a mărturisi iubirea, prietenia, frumusețea vieții dincolo de toate vicisitudinile destinului. Iar această necesitate s-a manifestat cîndva în relațiile speciale dintre țarina Ecaterina și Diderot sau dintre Flaubert, George Sand și Turgheniev. O tradiție pe care anul 1917 a reușit să o distrugă și pe care Nina Berberova încearcă s-o reînvie scriind
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
să o distrugă și pe care Nina Berberova încearcă s-o reînvie scriind despre ea, despre prietenii celebri și mai puțin celebri pe care i-a întîlnit, despre tot ce a rămas valoros în urma unei vieți incredibil de zbuciumate: "Așadar, necesitatea a durat un secol și jumătate, mai puțin decît lepra și mai mult decît ciuma. Nici 1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
a rămas valoros în urma unei vieți incredibil de zbuciumate: "Așadar, necesitatea a durat un secol și jumătate, mai puțin decît lepra și mai mult decît ciuma. Nici 1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
și jumătate, mai puțin decît lepra și mai mult decît ciuma. Nici 1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate de care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate de care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul exilului definitiv. Dar la sfîrșitul unei vieți lungi ceea ce contează nu pare
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate de care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul exilului definitiv. Dar la sfîrșitul unei vieți lungi ceea ce contează nu pare să fie acest preț, ci cîștigul
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate de care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul exilului definitiv. Dar la sfîrșitul unei vieți lungi ceea ce contează nu pare să fie acest preț, ci cîștigul, posibilitatea de a păstra în mediul artificial, de laborator
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
el este mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și mult mai preocupat să depună mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea imanentă, denotativă și descriptivă a formelor sale, depășește grija pentru execuție și necesitatea de a căuta soluții măcar imprevizibile dacă nu cu totul noi. Dar în această categorie de lucrări, indiferent dacă sursele sînt de multe ori evidente (Cezanne, în Muncitori, 1913, Ingres, în Nud șOdaliscăț, 1928), pictura este definită implicit, într-o
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
fulgurații poetice, din metafore, scene alegorice, aluzii și sugestii. Ciudat, Hrabal scrie despre rezistență prin cultură în codul în care s-a făcut, cel puțin în România, rezistența prin cultură. Însă ambiguitatea, la el, nu e justificată de precauție, de necesitatea de a face față posibilei cenzuri. Ea nu este strategică, ci mai curînd exprimă un impas metafizic. Ce-nseamnă, pentru Hanta, a se opune unui regim care distruge, salvînd victimele acelei distrugeri tocmai prin participarea la act? E o întrebare
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
impresionat prin numărul, mai întîi, al bisericilor și prin dimensiunea populației (150.000), cam la fel ca al Berlinului, trăind toți în 15000 de case. Și iată impresia generală despre arhitectonica Bucureștiului: "Crearea Bucureștiului nu a fost stăpînita însă de necesitate și calcul, ci de înclinație și capriciu. Nu s-a făcut nicăieri economie de spațiu, bărăgan de jur-împrejur cît încape. Aici s-a ridicat un palat, dincolo un bordei, aici s-a tăiat un parc, dincolo a rămas un loc
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]