1,154 matches
-
mai avut ce da pentru apă am fost nevoiți să bem urină unul dela celălalt. În vagonul meu de 120 inși au rămas supraviețuiți trei inși. Cadavrele le-am dat jos din tren la Mircești XE "Mircești" , Înainte de Roman”18. „Negoțul” cu apă a dovedit mai mult decât orice gradul de josnicie al românilor care s-au ocupat cu o asemenea Îndeletnicire, exploatând până la capăt dorința omenească pentru apă (evreii l-au considerat un „avantaj” pentru ei, având În vedere că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care aproviziona locomotiva), oferindu-și „marfa” celui care oferea prețul cel mai mare. Într-adevăr, comparativ cu prima porțiune a odiseii „trenului morții”, prețurile scăzuseră nițel, și trebuia și să se grăbească Înainte de venirea țăranilor care, ignoranți fiind În meseria negoțului care să coboare prețurile (să nu uităm că a avut și cheltuieli - trebuia, desigur, să Împartă cu conductorul locomotivei). Trenul era lung, de cel puțin 400 m, și mecanicul nu se putea Învârti cu o sticlă sau două În mână
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să alerge dus-Întors și să umple din nou căldarea cu „marfă”, și de aceea a Înșelat În multe cazuri. Iată ce a scris un evreu dintr-un vagon care nu a fost deschis la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" despre negoțul mecanicului până la Mircești XE "Mircești" : „Mecanicul trenului pe care nu știu cum Îl cheamă dar care cred că nu s’a schimbat pe parcurs, ne vindea apă pe bani, bijuterii și de multe ori lua darurile fără a da ceva În schimb
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
orice moment furate și jefuite. Din această cauză transportatorii preferau căile fluviale și maritime. Transportul pe apă era mult mai rapid și mai sigur, iar costurile de transport scăzute. Transportul pe mare "a fost însă prin excelență mijlocul folosit de negoțul medieval internațional"32. Este de reținut că oamenii făceau comerț pe mare, iar comerțul va aduce cu sine schimbul cultural și civilizațional, esențiale în construirea noii lumi. Cunoașterea partenerului va aduce beneficii și de ordin bănesc, dar și de ordin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comerciale. Dacă discutăm de multe ori despre Evul Mediu ca despre o epocă întunecată, aceasta se datorează și modului în care Biserica a împiedicat pentru multe sute de ani activitățile comerciale și bancare. Chiar Sfântul Toma d'Aquino arăta că ,,negoțul considerat în sine are un oarecare caracter rușinos"58. Este un lucru cert că Biserica nu considera ca fiind legitim profitul obținut din activitățile comerciale sau profitul rezultat în urma fructificării banilor. Argumentele invocate de Biserică împotriva dobânzii bancare sunt numeroase
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București, 1987, p. 490. 113 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București, 1987, p. 490. 114 Ibidem, p. 490. 115 ,,Libertatea pe care Roma a acordat-o comerțului și negoțului a fost întotdeauna limitată (...). Se considera că este inechitabil și imoral să se solicite prețuri mai ridicate decât cele obișnuite pentru grâne, ulei și vin (...). Astfel evoluția unui comerț cu ridicata la aceste produse a fost împiedicată. Politica numită Annona
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
doctrina cametei. Cererea făcută discipolilor lui Hristos în evanghelii și alte scrieri ale Noului Testament este ceva cu totul diferit de renunțarea la dobândă asupra capitalului împrumutat. Interzicerea canonică a dobânzii este un produs al doctrinei medievale despre societate și negoț și nu avea nimic de-a face la origine cu creștinismul și învățăturile sale. Condamnarea morală a cametei și prohibirea dobânzii a precedat creștinismul. Ele au fost preluate de la scriitorii și legiuitorii antichității și lărgite pe măsură ce se dezvoltă lupta dintre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale sarazinilor și lae hunilor, s-a creat o perioadă de pace relativă, negustorii au început să dezvolte drumurile comerciale, să deschidă noi frontiere și să folosească un sistem rudimentar de plăți și credite internaționale cu ajutorul polițelor. Această expansiune a negoțului a condus în cele din urmă la nașterea a noi centre comerciale și manufacturiere în Țările de Jos și în orașe italiene precum Florența". Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, pp. 21-22. 137 Friedrich List crede că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Adam Smith, Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 17. 144 Până și Campanella, în utopia sa numită Cetatea Soarelui vorbește despre comerț și seriozitatea pe care o afișează bătrânii cetății atunci când vine vorba despre comerț și bani. ,,Negoțul nu se bucură de mare trecere la ei. Cunosc, totuși, prețul banilor și bat monedă pentru soli și exploratori, ca să poată cumpăra hrană. Din diferite părți ale lumii, sosesc în Cetate negustori care vin să cumpere bunurile ce prisosesc. Solarienii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin dogorâtor, pământul mai prietenos prin verdeața lui, firea dobitoacelor mai blândă. Mai departe dădură de seminții, orașe și cetăți care făceau neîncetat negoț pe mare și pe uscat, nu numai cu vecinii lor, dar și cu neamurile mai depărtate".Utopia, Editura Mondero, București, 1998, p. 19. 242 Friedrich List, Sistemul național de economie politică, Tipografia Curții Regale, București, 1887, p. 179. 243 G.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu Moscova? Mihai-Răzvan Ungureanu: Relația cu Moscova este o relație pe care încercăm să o reconstruim cu atenție și cu cât mai multe oferte în balanță, față de condițiile pe care până acum le expuneam ca fiind fundamentale pentru bunul nostru negoț între București și Moscova - negoț, într-o accepțiune foarte largă. Relația cu Moscova este o relație din care încercăm să ieșim câștigați pragmatic, atât la nivel economic, evident, cât și la nivel politic. La nivel economic, înțelegem să ne măsurăm
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu Moscova este o relație pe care încercăm să o reconstruim cu atenție și cu cât mai multe oferte în balanță, față de condițiile pe care până acum le expuneam ca fiind fundamentale pentru bunul nostru negoț între București și Moscova - negoț, într-o accepțiune foarte largă. Relația cu Moscova este o relație din care încercăm să ieșim câștigați pragmatic, atât la nivel economic, evident, cât și la nivel politic. La nivel economic, înțelegem să ne măsurăm forțele cu ceea ce putem contribui
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
atât de covârșitoare și aproape extatică admirație pentru femei. Nu doar atunci când vorbea, dar și când scria despre acestea o făcea într-un stil ce atingea sublimul. Fie că erau boieroaice, fie că proveneau din lumea celor ce trăiau din negoțul cu propriul trup, Alexandru Paleologu descoperea cu fervoare misterul adânc, partea metafizică a inegalabilelor noastre semene. Paginile despre femei - inclusiv despre personajele literare feminine - se numără între vârfurile de expresivitate ale acestui artist al sfidării și ironiei amorsate retoric. Caz
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
înainte cînd se numea strada Vămii. Am fost o clipă derutată cînd am văzut că exact lîngă Șt.O. Iosif a apărut o librărie nouă, Coresi, după numele diaconului tipograf și editor, care se pricepea, spre cinstea lui, și la negoț. în urma unei scurte dezbateri interioare am optat pentru vitrina nou apărută: inițiativele de acest fel trebuie încurajate, mi-am zis, voi ține cu cel slab. Intru așadar plină de intenții nobile, cum vă spun, pregătită chiar, în noile condiții, să
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]
-
18 țel. 095174535 2357 NAGY ERZSEBET (n. 1957) Brașov, Str. Mircea cel Bătrân nr. 49 bl. 36 sc. B țel. 428015 093753265 2359 NEACȘU D PETRE (n. 1939) Brașov, Str. Iasomiei 12 bl. 20 sc. B/14 țel. 187950 10000 NEGOȚ ELENĂ (n. 1946) Brașov, str. Mihai Viteazu nr. 44 bl. 63 sc. E ap. 4 țel. 167135 2366 NENCIU RODICA SILVIA (n. 1949) Bran-Simon țel. 236590 10002 NICA MARIA (n. 1940) Codlea, Str. Mihai Eminescu 64 țel. 251226 21177 NICOLA
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
derivă din actele prepusului, privitoare la exercițiul comerțului cu care acesta a fost însărcinat. Articolul 397 Prepusul nu poate, fără învoirea expresă a patronului, a face operațiuni, nici a lua parte, în socoteală să proprie sau a altuia, la alte negoțuri de natură aceluia cu care este însărcinat. În caz contrariu, prepusul este responsabil de daune interese, și patronul are încă dreptul de a reține pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operațiuni. Articolul 398 Prepusul e responsabil solidar cu
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
contractate de această persoană în marginile însărcinării ce i-a dat. Articolul 403 Dispozițiunile art. 396 se aplică comișilor călători; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura", ci trebuie numai să arate numele patronului lor. Secțiunea IV Despre comisii pentru negoț Articolul 404 Comisii pentru negoț sunt prepuși pentru vânzarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul că, în locul unde exercitează comerțul și în momentul predarei, să ceară și să încaseze prețul mărfurilor vîndute, puțind da pentru aceasta, chitanță valabilă în numele
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
marginile însărcinării ce i-a dat. Articolul 403 Dispozițiunile art. 396 se aplică comișilor călători; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura", ci trebuie numai să arate numele patronului lor. Secțiunea IV Despre comisii pentru negoț Articolul 404 Comisii pentru negoț sunt prepuși pentru vânzarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul că, în locul unde exercitează comerțul și în momentul predarei, să ceară și să încaseze prețul mărfurilor vîndute, puțind da pentru aceasta, chitanță valabilă în numele patronului lor. Afară din magazin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
formă de pedeapsă corporală; ... b) pedepsele colective; ... c) luarea de ostatici; ... d) actele de terorism; ... e) atentatele împotriva demnității personale, în special tratamentul umilitor și degradant, violul, prostituția silită și orice altă formă de atentat la pudoare; ... f) sclavia și negoțul cu sclavi sub toate formele sale; ... g) jefuirea; ... h) amenințarea cu săvîrșirea actelor mai sus menționate. ... 3. Copiii vor primi îngrijirea și ajutoarele de care au nevoie, în special: a) ei vor primi educație, inclusiv educația religioasă și morală, conform
PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 2 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate fără caracter international. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156278_a_157607]
-
adesea montate pe rotile prevăzute cu anvelope. 8) Săniile forestiere, un fel de vehicule dirijate cu mâna și destinate pentru transportul lemnelor, în zonele de munte. Poziția exclude pentru a fi clasificate după materia constitutivă, recipientele mici pe roți (în negoțul cu coșuri împletite, tinichigerie), în producerea tablei etc., lipsite de sașiu (cărucioare pe roți etc.), care sunt folosite în magazine. C) Vehiculele cu tracțiune animală. Sunt cuprinse aici în principal: 1) Trăsurile, cupeurile, caleștile, birjele, cabrioletele. 2) Dricurile. 3) Vehiculele
ANEXĂ nr. 87 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECAT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATA ŞI TRAMVAI; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166815_a_168144]
-
derivă din actele prepusului, privitoare la exercițiul comerțului cu care acesta a fost însărcinat. Articolul 397 Prepusul nu poate, fără învoirea expresă a patronului, a face operațiuni, nici a lua parte, în socoteală să proprie sau a altuia, la alte negoțuri de natură aceluia cu care este însărcinat. În caz contrariu, prepusul este responsabil de daune interese, și patronul are încă dreptul de a reține pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operațiuni. Articolul 398 Prepusul e responsabil solidar cu
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
contractate de această persoană în marginile însărcinării ce i-a dat. Articolul 403 Dispozițiunile art. 396 se aplică comișilor călători; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura", ci trebuie numai să arate numele patronului lor. Secțiunea IV Despre comisii pentru negoț Despre comisii pentru negoț Articolul 404 Comisii pentru negoț sunt prepuși pentru vânzarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul că, în locul unde exercitează comerțul și în momentul predarei, să ceară și să încaseze prețul mărfurilor vîndute, puțind da pentru
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
în marginile însărcinării ce i-a dat. Articolul 403 Dispozițiunile art. 396 se aplică comișilor călători; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura", ci trebuie numai să arate numele patronului lor. Secțiunea IV Despre comisii pentru negoț Despre comisii pentru negoț Articolul 404 Comisii pentru negoț sunt prepuși pentru vânzarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul că, în locul unde exercitează comerțul și în momentul predarei, să ceară și să încaseze prețul mărfurilor vîndute, puțind da pentru aceasta, chitanță valabilă în numele
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
a dat. Articolul 403 Dispozițiunile art. 396 se aplică comișilor călători; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura", ci trebuie numai să arate numele patronului lor. Secțiunea IV Despre comisii pentru negoț Despre comisii pentru negoț Articolul 404 Comisii pentru negoț sunt prepuși pentru vânzarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul că, în locul unde exercitează comerțul și în momentul predarei, să ceară și să încaseze prețul mărfurilor vîndute, puțind da pentru aceasta, chitanță valabilă în numele patronului lor. Afară din magazin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]