2,511 matches
-
jud. Bacău), pe valea Zeletinului; Oncești și Lichitișeni-Vultureni, (jud. Bacău) pe valea Berheciului; Ipatele, Bâcu, Frenciugi-Drăgușeni și Satu Nou-Șcheia (jud. Iași), pe valea Stavnicului; Bogdana, Tunsești și Coroiești-Bogdănița (jud. Vaslui), pe valea Bogdanei; Băcești, Dumeștii Vechi, Valea Mare-Dumești, Dumești, Todirești, Negrești, Parpanița, Buhăești și Vulturești, pe valea Bârladului sau Banca, Gara-Banca, Vaslui, Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 109; Teodor 1997c, p. 88. 55. Frenciugi (comuna Drăgușeni), județul Iași a) La Podeț: la sud-est de sat, pe terasa inferioară a Râului Stavnic, mărginită la est de Stavnic și la vest de șoseaua spre Negrești (în apropierea lacului de acumulare), s-au descoperit fragmente de vase făcute la roată, din secolele V-VI și altele modelate cu mâna și la roată, specifice veacurilor VI-VII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este la Muzeul de Istorie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bacău a) Băicani: la aproximativ 200m sud-est de fostul sat Băicani s-au identificat vase fragmentare, ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a permis depistarea perioadei de emitere a piesei. Totuși, unele resturi de inscripție indică o încadrare estimativă în secolele VI-VII. Informație V. Butnariu, 1984. Piesa este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 117. 152. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): în apropierea așezării Dridu s-au găsit întâmplător și izolat două monede bizantine, din bronz, una emisă de Leon al VI-lea Filosoful (secolul IX), iar cealaltă provine de la Vasile al II-lea sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pennsylvania (i Philadelphia nu pentru a fi profesor, ci pentru a conduce un studiu finan(at de diverse institu(îi filantropice, dintre care Colegiul Settlement House, a(ez(mint de caritate (i studii, plasat (n cartierele imigran(ilor s(răci. Negrii din Philadelphia DuBois a studiat cartierul din centrul oră(ului care cuprindea cea mai mare densitate de negri (30% din populă(ie, 8.800 dintr-un total de circa 30.000), dar (i o populă(ie alb( care apar(inea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
000), dar (i o populă(ie alb( care apar(inea "(naltei clase". Ace(ți albi angajau un num(r mare de negri că personal domestic (61,5% din populă(ia activ( masculin( (i 88,5% din cea feminin(); al(i negri munceau ca simpli lucr(tori manuali (respectiv 7,7% (i 8,8%). DuBois se instaleaz( (mpreun( cu șo(ia să (ntr-un mic apartament, (n 1896, pentru a conduce o anchet( de un an (i jum(țațe. Nu are o idee
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
en Europe et en Amérique ("Țăranul polonez în Europa și în America") [1918] plecînd de la un ansamblu de scrisori redactate de imigran(i. Ele sînt analizate (i apoi prezentate in extenso. Pe de alt( parte, dup( cocnirile dintre albi (i negri din 1919, o comisie influen(at( de Robert Park (1864-1944), profesor de sociologie (i membru al Ligii Urbane, redacteaz( un raport de anchet(: The Negro în Chicago [1922]. Aceast( cercetare condus( (n special de Charles S. Johnson (1893-1956), un student
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nceputul fiec(rui dans. Femeile, tinere (i foarte machiate, vorbeau pu(în, dar cînd o f(ceau foloseau expresii mai ciudate pentru a da mai mult( for(( sugestiv( cuvintelor. Ele vorbeau de "Negri (i bronză(i" (cabaret pentru albi (i negri), "La Joe", "Filipinezi", "Amantele negre" (femeie avînd un amant filipinez) (i utilizau termeni necunoscu(i mie. Eforturile mele pentru a face cuno(țin(( cu cîteva dintre aceste tinere femei s-au izbit de indiferen(a lor, în timp ce contactul cu b
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Ia cîntați-mi, mă, și mie ceva de inimă albastră... Armonistul umflă burduful și ascultă o clipă tactul țambalului. Unul dintre vioriști, rosti, întîi pe șoptite, apoi mai tare: 34 Mândro, subțirea în trup, Ce frumoasă te-ai făcut, Cu ochi negri de ochit, Cu gura de ceruit Și sprâncene de-amăgit... Atât i-a trebuit dogarului. Era canonit rău de băutură. S-a tras și brutarul lângă el și le-a cerut să-i cânte Colo-n vii la Drăgășani. Guristul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să treci două deodată și balconul de lemn se clătina sub pași. El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite și urcă iute scările. Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Păreții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinele lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
strălumina pe un moment chilia, astfel încît, sub această repede strălucire, toată casa și obiectele păreau a tresări, a avea viață, ceea ce constituie fantasticitatea luminei de fulger. Ea s-apropie de fereastă. Era o vreme cumplită afară. Nouri se grămădeau negri pe cer, rupți de fulger, marea făcea o larmă adâncă, asemenea mugirei depărtate a unor tauri, dar deodată ea văzu un foc aprins. "D-zeule, gândi ea spăimântată, Ieronim a aprins focul și în această noapte... Poate că pe un moment
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unui sas de la care noi obicinuiam a ne aproviziona cu faină, ceea ce-l făcuse pe sas să tacă față de patrulele maghiare ce cutreierau ținutul. Moara se legăna liniștit pe Mureș, cu roțile ei asurzitoare ce se rostogoleau ca doi balauri negri scăldîndu-și oasele de lemn mucegăit în apa albită de spume a râului, și sasul, gras și cu fața cât o lună plină și roșie, sub o pălărie largă ca o streșină se primbla cu șorț alb dinainte și cu mînile-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
însă fiind întotdeuna neadecuate prin partea lor neadevărată pot duce-ntotdeuna pe vorbitoriu ad absurdum. {EminescuOpVII 226} ["CASELE NEGRE" ] ["Casele negre ale Bucureștilor"] 2284 Casele negre ale Bucureștilor risipite prin maidanuri gunoiete, cu ferestrele lor de care colbul s-a lipit negrind * painjinișurile, un miros propriu asemenea gunoiului aburind * supt noapte și luna se strecură, pare-că slăbită și ***, prin risipitu [ri ]le norilor. Un șuier, un câne urlând... trece speriat pe ulițele pustii, temîndu-se de orice chip apare în vun colț... Pași
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lângă mur... îl sări... și-ncepu să meargă spre oraș... Ajunse într-o ulicioară strâmtă, de a căreia amândouă laturile se-nalțau case negre și lungi cu ferestrele rotunde... Un turn de biserică lung, cu piatra lui mucigăită, acoperit cu olane negrite de vreme, cu ferești risipite * și oarbe, cu o ușă masivă și veche de stejar, ferecată c-o cruce de spijă lucrată în mii de podoabe și flori... El deschise c-o cheie mare și ruginită poarta, sui scările înguste
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de mult, deasupra căruia atârna în șiruri dese și vii, ca un val nestrăbătut, răurusca desfrunzită, neagră, ghemuită cu miile ei de ramuri încîlcite de-a lungul gardului... în mijlocul gardului era o casă cu două caturi, a cărei var era negrit de ploaie și vânturi, peste a cărei ferestre erau închise obloanele și nici pin una din ele mi se străvedea o rază de lumină... Coborâră la scara intrărei... nimeni nu le ieși înainte... Doctorul îl luă pe Angelo de mână
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în stare, frumosul meu copil... - Să văd puterea ta magică, demone, prefă această sală deșartă într-o adunare de bal! Voi să fiu vesel... Nu vezi cum sângele mi-a împlut fața mea palidă c-o bolnavă roșață, cum îmi negrește vederea, încît îmi păreți niște umbre sure zugrăvite pe un părete negru... Demonul ridică varga... păreții se dădură-ntr-o parte și deodată din toate laturile se văzură sale cu păreții îmbracați în atlas alb ca omătul, cusut cu frunze
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o întrebai. - Unde, dragul mamei? Unde vom dormi toți... în țintirim. Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea*** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... - Vîntu-mi trage clopotul, zisei. Mă-nfășurai bine, deschisei portița de la gratii și mă culcai pe piatra mare de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eseu. CÎntecele la care mă refer folosesc cunoscuta retorică amoroasă. Aflăm, aici, toate elementele a ceea ce Paul Cornea numește „erotica combustiunii”. Ele s-ar putea rezuma astfel: amorul este o pătimire În doi; despărțirea schimbă culoarea universului („lumea toate le negrește / amîndoi dacă nu sînt”); amorul are legi și legile pot fi Înțelese etc. Alte imagini: cînd pleacă, Înamoratul ezită să dea „veste scîrbită”, iar cînd, În fine, se hotărăște s-o comunice, somează pe Anica să-și țină parola dată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Constantina Negrea „Ceea ce ne face să devenim buni este, după unii, natura, după alții deprinderea, după alții învățătura” (1179b, 21). Dar e aproape evident că virtutea etică nu e o dispoziție naturală inflexibilă, ci e ceva modelabil, ceva ce depinde de noi
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
unul din cei mai nobili bărbați ai românilor - Constantin Negri. În vârstă de 64 de ani și bucurându - se de o deplină sănătate, o boală grabnică, venită asupră-i în zilele din urmă, l-au răpit din mijlocul nostru. Constantin Negri reprezenta nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate intelectuală extraordinară căreia - i datorim, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor. El a refuzat corona domnească ce i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu cea a "Presei" din București - dar limba e îngrijită și înainte de toate foaia conține mai mult articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul jumătate ca nume propriu, deși în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]