5,394 matches
-
2) din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că acestea din urmă au preluat soluția legislativă prevăzută de art. 504 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968, în ceea ce privește privarea de libertate în mod nelegal. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
neconstituționalitate. ... 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
supreme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 24 iulie 2019. Reținând cele stabilite în prima decizie menționată, și anume faptul că hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate, prin cea de-a doua decizie indicată s-a stabilit, în continuare, cu privire la caracterul nelegal al măsurii preventive privative de libertate, că acesta nu poate fi dedus din soluția pronunțată în rezolvarea conflictului
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
și anume faptul că hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate, prin cea de-a doua decizie indicată s-a stabilit, în continuare, cu privire la caracterul nelegal al măsurii preventive privative de libertate, că acesta nu poate fi dedus din soluția pronunțată în rezolvarea conflictului de drept penal de către instanța învestită cu soluționarea în fond a cauzei, ci trebuie constatat de organele competente prin raportare la
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
aceste circumstanțe, că soluția de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze (paragraful 30 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 20. Curtea a mai reținut că art. 539
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
2) din Codul de procedură penală, în interpretarea Deciziei nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, paragrafele 34 și 35, permite, de principiu, constatarea caracterului nelegal al privării de libertate din cursul procesului penal numai de către instanța penală, ceea ce înseamnă că instanței civile îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
înseamnă că instanței civile îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub acest aspect, o hotărâre de achitare din moment ce privarea de libertate nu este considerată nelegală prin însăși hotărârea pronunțată (paragraful 33 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 21. Curtea a reținut, în consecință, că, deși libertatea individuală a persoanei a fost limitată în cursul procesului penal, limitare care s-a dovedit în final
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
inadmisibil ca o persoană achitată să continue să suporte stigmatul privării de libertate la care a fost supusă, fără a i se face o necesară reparație atât materială, cât și morală. De aceea, condiționarea dreptului la despăgubiri strict de caracterul nelegal al măsurii privative de libertate este de natură să limiteze sfera de aplicare a dispozițiilor art. 52 alin. (3) teza întâi coroborat cu art. 23 alin. (1) și art. 1 alin. (3) din Constituție în condițiile în care, în temeiul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
a fost invocată în apelul formulat de autor, prin care a fost criticată hotărârea primei instanțe civile sub aspectul respingerii cererii de judecată, cu motivarea că din actele dosarului nu rezultă că privarea de libertate s-a efectuat în mod nelegal, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 27. Așadar, din motivarea excepției de neconstituționalitate formulate rezultă că autorii acesteia deduc caracterul nelegal al măsurii reținerii în condițiile în care au beneficiat, la finalul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
nu rezultă că privarea de libertate s-a efectuat în mod nelegal, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 27. Așadar, din motivarea excepției de neconstituționalitate formulate rezultă că autorii acesteia deduc caracterul nelegal al măsurii reținerii în condițiile în care au beneficiat, la finalul procesului penal, de soluția de achitare și pretind, în consecință, despăgubiri. ... 28. În aceste circumstanțe, Curtea constată că Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, intervenită ulterior invocării prezentei
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
539 din Codul de procedură penală. Prin urmare, în lumina considerentelor și soluției pronunțate prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, obligatorii conform art. 147 alin. (4) din Constituție, autorii prezentei excepții nu mai sunt obligați să demonstreze caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate, fiind suficientă, așadar, invocarea soluției de achitare printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în condițiile arătate în cele ce urmează. ... 29. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
Publice Timișoara, și Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunțată în Cauza C-200/14 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Mediaș, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, Administrației Fondului pentru Mediu, statul român are obligația de a restitui taxele auto nelegal colectate, iar orice demers care s-ar impune contribuabilului și un eventual termen-limită alocat pentru efectuarea unui asemenea demers, a cărui depășire este sancționată cu însăși pierderea dreptului la restituire, ar conduce la încălcarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Toate aceste taxe impuse și plătite de contribuabili - proprietari auto au fost fiecare în parte constatate ca fiind nelegal percepute de stat prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. ... 28. Referitor la critica potrivit căreia instituirea unui termen de decădere până la care pot fi solicitate
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
stat prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. ... 28. Referitor la critica potrivit căreia instituirea unui termen de decădere până la care pot fi solicitate taxele auto nelegal colectate este contrară atât dreptului Uniunii, cât și Constituției, prin Decizia nr. 671 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 13-18, Curtea a reținut că, așa cum reiese atât din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, cât și din
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, efectul direct al hotărârilor instanței europene constituindu-l obligația statului român și a autorităților fiscale la restituirea integrală și imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanșare a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
cum dispune, în mod neconstituțional, art. 687 din Legea nr. 95/2006, în sensul că instanța competentă să soluționeze litigiile este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat. În acest context, susține că, în mod nelegal și neconstituțional, a fost nevoit să se adreseze Judecătoriei Bacău - Secția civilă, potrivit art. 687 din Legea nr. 95/2006, deși contestă un act administrativ unilateral reprezentat de decizia emisă de Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]
-
15. Din perspectiva acestei pretinse neconstituționalități, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat conformitatea cu normele constituționale a unor măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. În mod constant, Curtea a statuat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor, pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor
DECIZIA nr. 672 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283145]
-
și din Ordinul MEC nr. 5.229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020. În motivare, reclamantul a arătat că dispozițiile nelegale și prejudiciabile din Ordinul MEC nr. 6.129/2016 se află în anexa nr. 24 - Comisia de Științe Juridice (anexă atașată cererii introductive ca anexa nr. 1), la pct. 2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond, liniuțele a doua și a treia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare; ... – participarea în calitate de expert la comisiile pentru elaborarea proiectelor unor acte normative și în cadrul comisiilor, agențiilor, comitetelor sau grupurilor de lucru ale organizațiilor sau asociațiilor profesionale internaționale. ... Referitor la dispoziția nelegală și prejudiciabilă din Ordinul MEC nr. 5.229/2020, reclamantul a susținut că este cea prevăzută la art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin respectivul ordin, conform căreia: „Se află în situația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
funcție de director de grand este stabilită la nivelul instituției organizatoare a competiției de granturi de cercetare conform unor proceduri proprii, iar faptul că o asemenea funcție este greu accesibilă nu poate constitui un temei pentru cenzurarea unei norme ca nelegală. Pe de altă parte, pârâtul a subliniat că nu este incidentă situația reglementării unor criterii pentru dobândirea uneia dintre cele mai reputate funcții academice, fiind astfel firesc să fie stabilite anumite exigențe. În concluzie, pârâtul a reiterat faptul că articolul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
vedere, de a formula contestații la soluția comisiei de abilitare. Faptul că acesta nu a avut acces la lista privind componența comisiei pentru a stabili însuși starea de incompatibilitate a membrilor nu îl îndreptățește să solicite cenzurarea normei ca fiind nelegală; verificarea conflictului de interese sau a incompatibilității sunt atribuțiile conferite de legislație altor organisme/autorități. Un presupus conflict de interese se soluționează în procedura anterioară analizării dosarului, și nu în cea de fond, respectiv de dezbatere și verificare a acestuia. Mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
dezvoltând, în scris, cele menționate în ședință publică, precizând totodată că înscrisul cuprinde și răspunsul la întâmpinarea pârâtului, arătând următoarele: În precizarea obiectului cererii, reclamantul a susținut că nu a atacat în tot actele administrative normative, ci doar acele dispoziții nelegale și prejudiciabile. Astfel, din Ordinul MEC nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, dispozițiile nelegale și prejudiciabile atacate pentru nelegalitate din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, ce fac obiectul prezentei acțiuni în anulare și, respectiv, suspendare, se află în anexa nr. 24 - Comisia de Științe Juridice la pct. 2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond, liniuțele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
asociațiilor profesionale internaționale. ... ... Pe de altă parte, din Ordinul MEC nr. 5.229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020, dispoziția nelegală și prejudiciabilă din Ordinul MEC nr. 5.229/2020, ce face obiectul prezentei acțiuni în anulare și, respectiv, suspendare, este cea de la art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin respectivul ordin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
motivarea modificării acțiunii reclamantul a arătat că, pe lângă prejudiciul moral, mai important și mai grav este prejudiciul material încercat, ce constă în următoarele: – remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite în mod nelegal să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deținerea atestatului de abilitare; ... – remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu poate obține gradul de profesor universitar, cu remunerația aferentă, deoarece, potrivit art. 2 dinOrdinul MEC nr. 6.129/2016
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]