1,089 matches
-
de cutii de chibrituri, colecția de poze din cutiile de gumă de mestecat, racheta de tenis, cea de badminton, paleta de ping-pong, mingile, modelajele de la Casa Pionierilor, figurile din desenele animate făcute din placaj traforat și apoi pictate broșurile franțuzești, nemțești, americănești și iugoslave cu benzi desenate, pe care le primisem de la foștii colegi ai lui tata, cuțitul de vânătoare, un tomahawk, praștia, arcul, pistoalele de jucărie, trei patroane vechi care încă mai miroseau a praf de pușcă, cele trei echipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să Îi vadă pocăindu-se pe neaveniții ăștia, preferă să Îi câștige de partea lor, pentru cauza partidului și Înflorirea României. A ridicat mirat din sprâncene și a constatat că una dintre brichete avea un punct de rugină, o brichetă nemțească, pe care i-o adusese Parolică de la Berlin. Ha! Uite că și nemții fac lucruri proaste, de mântuială... Și atunci a sunat telefonul. Era Parolică, deh, ca să vezi... Că ce mai face, că ce rezultate are la dansuri folclorice, că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în vara aceea Gigi l-a luat pe Laur la crama Murfatlar, bucuros că i-a invitat taică-său care era ghid. Plimba un grup de nemți aflați pe litoral. Permanent elegant, îmbrăcat la șapte ace, ei îi admirau țoalele nemțești cu care se plimba prin oraș și se uitau la el ca la un Dumnezeu! Au mers cu niște autobuze ONT noi spre cramă; era vară, foarte cald însă autobuzele erau prevăzute fiecare cu sistem de aer condiționat. Grupul era
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
foarte cald însă autobuzele erau prevăzute fiecare cu sistem de aer condiționat. Grupul era format din 2-3 bărbați și restul femei, foarte vesele și gălăgioase, îmbrăcate în rochii frumoase, deschise la culoare, cu flori plăcute mai mari sau mai mici, nemțești ce să mai zic. Pe drum el îi prezintă grupului și foarte încântate iau înconjurat câteva turiste, pălăvrăgind între ele. El nu înțelegea nimic dar nu conta, tatăl lui Gigi era acolo. Două nemțoaice care se cunoșteau bine cu el
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de multă vreme să facă mâncare la o plită veche, roasă de rugină, găsită în casa bătrânului proprietar, se dăduse peste cap și reușise să-i facă rost, apelând la bunăvoința rudelor și a cunoștințelor ei bucureștene, de o mașină nemțească de gătit cu gaz în foarte bună stare. Bucuros de vizită, Virgil îi luă din mână mașina de gătit și o porniră amândoi pe șosea înainte. Nici că se putea nimeri mai bine mașina asta! o asigură el vesel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dacă i-ar mai fi stat în putință, l-ar fi trimis pe studentul în cauză pentru un an-doi în Germania, unde se școlise și el pe vremuri, nu de altceva, dar ca să vadă și "junele" ce însemna o berărie nemțească și să-și desăvârșească ucenicia alături de cei mai strașnici băutori de bere din lume. 5 La mai mult de o lună după începerea cursurilor, când apele începuseră să se mai liniștească, iar lucrurile să se mai așeze, Victor își aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
măcelarului din colț. Domnul Giosan n-avea nevoie de ele. Ambele picioare Îi erau Întregi. Prevăzător Însă, omul le-a cumpărat și le-a pus bine. Le lustruiește din când În când. Nu se știe niciodată și, apoi, e lucru nemțesc. De sărbători nu o uită pe binefăcătoarea sa. Și-a adorat tatăl. Era iubit și de vecinii din bloc. Le repara aparatele de radio, ceasurile, brichetele. La Înmormântare s-a vorbit foarte frumos despre el. Ploua mărunt. Cineva număra coroanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bănățeni, ca și poetul, dar acest oraș nu avea nici pe departe În urechile localnicilor rezonanța pe care o avea Viena. Căci doar la Viena se putea naște un mecanic În stare să pornească o fabrica de cherestea cu motoare nemțești ajutat doar de șase muncitori care nu știau nici ei o boabă românește, și cu care se mândrea toată lumea: de la călugări la mireni. Dichtungen und Briefe a fost cartea de căpătâi a Alidei care trăise printre oameni care nu auziseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
alte ciudățenii personale. Cea mai stranie era fascinația lui pentru filosofie. Ea ocupa cam trei sferturi din lecturile sale, majoritatea alese din marii filosofi germani și din pragmatiștii americani. Celălalt sfert era poezie, Însă din nou aproape exclusiv versuri romantice nemțești sau franțuzești, foarte rar englezești. Probabil că știa pe de rost o sumedenie de poezii de-ale lui Mörike, Droste-Hülshoff sau poeziile de tinerețe ale lui Goethe. Cu toate că avea unul sau doi autori preferați, cum ar fi Voltaire și Daudet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
am mai slăbit strânsoarea, de frică să nu-i frâng oasele. — Du, Dwight? Du? mă întrebă. Atunci mi-am dat seama că făcuse iar un atac cerebral și uitase din nou limba engleză. Am încercat să-mi amintesc niște expresii nemțești, dar n-am reușit. Când eram mic, îl uram atât de mult, încât m-am forțat să uit limba pe care mi-o băgase în cap. — Wo ist Greta? Wo Mutti? L-am luat pe după umeri. — Mama a murit. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la culoare în vreo cinci-șase nuanțe. Pe pereți erau agățate reproduceri după tablourile unor artiști contemporani în vogă și covoare cu design modernist: zgârie-nori care se pierdeau în pâclă, copaci înalți într-o pădure sau acoperișurile ascuțite ale unei fabrici nemțești expresioniste. Alături de camera de zi se afla sufrageria, unde era întinsă masa, cu flori proaspete și farfurii lucioase, care răspândeau arome apetisante. — Nu-i rău pentru un salariu de polițist, am comentat eu. Ai mai luat și ceva șpagă, aprtenere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
peretele, căutând un întrerupător. Am găsit unul și l-am apăsat. Am luminat un pat nefăcut, patru pereți decorați cu steaguri japoneze și un scrin mare, ponosit. Am deschis sertarul de sus și am dat cu ochii de trei pistoale nemțești Luger, încărcătoare de rezervă și o grămadă de gloanțe împrăștiate. M-am amuzat copios de gusturile lui Johnny Axă. Apoi l-am deschis pe cel din mijloc și m-a luat cu furnicături. Harnașamente de piele neagră, lanțuri, bice, zgărzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
forța la cooperativă!..." se hlizea sătenii, trăgîndu-și zăpăciți capetele dintre găurile prin care se zgâia, crăciți, la oraș, noapte de noapte. Ba câte unii, mai cotoioși, începuse de-și vâra înăuntru și labele păroase, de-și procura, ba cîte-o cameristă nemțească, c-o carne de îl umilea pe șorici, ba cîte-o guvernantă englezească. De-o tracta pîn-acasă și-o zbânțuia... până năruia, cu oarfa, jumătate din făuririle societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Alții se îndrăgostea. Devenea nemâncați, ursuzi, obosiți. Nu le
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu se mai încăpățîneze, că locul său de la masa de joc a fost păstrat cald." Robin ascundea, cu discreție, că Revoluția Bolșevică a pornit de la un pariu hazardat, pus, la o întrecere bahică, împreună cu un agent al serviciilor secrete nemțești. Agent care postula că o mișcare populară nu poate fi, niciodată, declanșată de o per- 222 DANIEL BĂNULESCU - Ba da. Tocmai ședeam într-o rână și plănuiam cum să mă sinucid... Acum dacă ție tot ți-a venit ideea asta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țigară, vălurite și adiind a petrosin, dar ducîndu-i-se buhul C.E.C-ului de acolo că achită cle mai impozante retrageri și mandate poștale din colțișorul acela de București. Cât Iarba gâdilă cu instrumentarul său de spărgător broaștele celor două bulbucături nemțești de metal, și Regele c-o lumânărică, în coastele lui, îi ținu bîzul, chiombindu-se să bage la cap ce înseamnă, după atâtea nefericite boli de cap, și cea mai prețioasă boală din lume, boala de mâini a IF-ului. De
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a ta mărime. Armeano-grec, lingău cu două fețe, Îți ad-aminte ce aveai în straiți Când pietre numărai la voi în piețe. De-aceea taci și încă bine pare-ți Că nu te regalăm, cum știm, cu bețe: Făclie nu-i nemțescul tău opaiț. {EminescuOpIV 340} PENTRU TĂLMĂCIREA AFORISMELOR LUI SCHOPENHAUER Goethe Spun popoară, sclavii, regii Că din cîte-n lume-avem, Numai personalitatea Este binele suprem. Nu faci efect; nesimțitori Rămân cu toții? Fii pe pace: Când piatra cade-n mlaștină, Ea nici un cerc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o să transformăm regata Costasol În cel mai dichisit spectacol de pe coastă. Crede-mă, Charles, ce le trebuie oamenilor e aerul de mare. A, uite-o pe Elizabeth, tot mai frumoasă pe zi ce trece. E limpede că-i priește cîrnăciorul nemțesc... Limuzina Mercedes tocmai intra În parcarea clubului sportiv. Betty Shand ședea relaxată pe canapeaua tapițată cu piele, cu fața ascunsă de o pălărie cu bor larg și voal, tot trăgînd de centura de siguranță cu mîna Înmănușată, de parcă voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile lui cu comandamentul nemțesc care ocupase Bucureștiul. Vindea și cumpăra cartofi pe sub mână, cine-l știa? După plecarea dușmanului, domnul Vasiliu avusese câteva încurcături, dar scăpase. Trebuie să fi ținut bani berechet, gândeau toți băieții de prăvălie. Mulți plecaseră, deschiseseră prăvălii și ei, ajunseseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mape maronii, cu o vergea la mijloc, pe care gazetele păreau că stăteau înfășurate. Mergeam, de obicei, cu Ghidale împreună la frizerie și, cât timp unul dintre noi era la tuns, celălalt răsfoia ziarele din colecția domnului Albrechtino. Erau ziare nemțești, cu multe fotografii care ne furau ochii, nu înțelegeam ce scrie acolo, dar vederea acelor imagini de orașe sau femei sau mașini străine iarăși ne înfierbânta imaginația. Eram amândoi dornici de necunoscut, de fabulos, de lumi pe care le inventam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
carne! Ai o rimă la plăcintă? ― Flintă. Dascălu începu să fredoneze: ― În țara cu fluturi albaștri / Iepurașul pișicher / Trăgea de coadă un rinocer / Țintarul cu o flintă / Îl făcu plăcintă... Scoase un film și-l derulă în fața becului. ― Hm, yală nemțească... Am să pregătesc mai multe variante. ― Va să zică de-aia te-a chemat... Ce trebuie să deschizi? ― Poarta spre împărăția fluturilor albaștri. Ha! Ha! O să-mi cumpăr o plasă și o cutie de cristal. Vezi! Bătu cu unghia pe peliculă: Grilajul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
M-am interesat, am găsit un tip de rulotă care avea și un mic WC și un soi de duș, doar că la noi se cere ca dușul să aibă capacitatea de 1,5 metri cubi sau cam așa ceva. Alea nemțești erau prea mici. Am găsit pe cineva la primărie care a fost amabil, m-a ascultat și a zis că e interesant, că o să meargă. Și-mi zice : — Trebuie să încercați, s-ar putea să cîștigați mai mult decît o să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Doru l-a remarcat pentru prima oară cu mulți ani în urmă, chiar în anii copilăriei pe șoseaua Bacău Piatra, pavată cu cremene pe care circulau în ambele sensuri cu viteză amețitoare, atât ziua cât și noaptea, sumedenie de camioane nemțești ce aprovizionau frontul cu hrană, îmbrăcăminte și muniție de război. Pe mica pantă, ce urmează imediat după trecerea Podului Paloșanu, apăru, ca din senin, un cerc destul de mare, aproape ca roata unei căruțe ce se rostogolea în viteză de-a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
destule toate prin câte am trecut. Sau ai senzația că noi am dus o viață de boemi, așa cum se vede din fotografii? Da. Fotografiile au mai și mascat întotdeauna realitatea. La fotograf, clientul se putea îmbrăca frumos. Lua hainele alea nemțești pe el și le ținea până era tras în chip. Atâta. Adică minute. După care omul revenea repede, în hainele lui de toate zilele. Revenea la normal, cum s-ar spune. Era trasul ăsta în chip ca o ieșire din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
naționaliste a secțiunii militante din Partidul Social-Democrat. Chiar și imnul lor era unul naționalist - „Mărșăluiți, voi, slavi, mărșăluiți!“ A fost adoptat În pofida opoziției sale. Era satisfăcut de faptul că pașaportul din buzunarul lui era englezesc, iar harta din geamantan - una nemțească. Cumpărase pașaportul Într-o mică papetărie de lângă British Museum, ținută de un polonez. Îi fusese Înmânat peste măsuța de ceai, În salonul din spate, și bărbatul subțiratic, cu pete pe față, al cărui nume deja Îl uitase, se scuzase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pentru soția lui... — Intră. Maiorul Petkovici stătea la birou, cu fața spre ușă. Era scund, subțirel, cu trăsături ascuțite, și purta pince-nez. Probabil că exista o câtime de sânge străin În familia lui, căci avea părul blond. Citea o carte nemțească Învechită despre strategia militară și-și hrănea câinele cu bucățele de cârnat. Ninici se uită cu invidie la focul care duduia. — Ei, ce este? Întrebă maiorul iritat, ca un dascăl deranjat În timp ce corecta temele elevilor săi. — A sunat șeful poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]