1,301 matches
-
care vizează explicit și integral ansamblul de teoretizări realiste. Ea distinge între realismul clasic, realismul structural (exemplificat prin contribuțiile lui Waltz și Mearsheimer și, în secolul al XVIII-lea, ale lui Rousseau) și două reacții contemporane față de realismul structural: realismul neoclasic și realismul alegerii raționale. Distincția între realismul clasic și cel structural are la bază, evident, opțiunea acestuia din urmă pentru a treia imagine, anarhia internațională realismul 1. Trebuie menționat faptul că, în alte tipologii, create pe baza altor criterii, Mearsheimer
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
între realismul clasic și cel structural are la bază, evident, opțiunea acestuia din urmă pentru a treia imagine, anarhia internațională realismul 1. Trebuie menționat faptul că, în alte tipologii, create pe baza altor criterii, Mearsheimer este inclus în categoria realiștilor neoclasici. Totodată, critica lui Waltz la adresa reducționismului lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului, ci prin intermediul interacțiunilor între actori. Statele fac politica internațională structura nu determină, ci selectează comportamente. Reacția concretizată prin realismul neoclasic are la bază nevoia completării explicațiilor sistemice cu explicații aferente celei de-a doua imagini (modul în care este percepută puterea, modul în care se exercită conducerea la nivelul unității) este așadar o tendință de relaxare atât a naturalismului, cât
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
a produs o tipologie bazată pe reunirea a două criterii de diferențiere: asumpțiile referitoare la anarhie (care fundamentează mai vechea separare între realismul ofensiv și cel defensiv) și fenomenele ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale de exemplu, probabilitatea războiului între marile puteri, durabilitatea alianțelor sau probabilitatea cooperării internaționale. Pot fi delimitate două cadrane: defensiv și ofensiv. Primul cuprinde teorii bazate pe asumpția că sistemul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadrul celui de-al doilea, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor de exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. Și aici există două cadrane: în cel defensiv se află teoria balanței amenințărilor sau teoriile (orientate spre agent) asupra balanței ofensivă-defensivă. De partea
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
raționale, precum Steven Krasner sau Joseph Grieco. Dacă facem abstracție de această omisiune și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
de doctorat, este structurată pe o bogată informație, însă nu exhaustivă, neintrând în atenția autorului multe scrieri ale lui Vladimir Streinu, care se aflau încă în paginile revistelor unde fuseseră publicate. Criticul și esteticianul este apreciat de D. ca „un neoclasic printre moderni”, deși a practicat o critică severă, modernă. Alte trei lucrări, despre Gheorghe Șincai (1983), Samuil Micu-Clain (1986) și Petru Maior (1999), nu sunt, ca multe apărute în seria „Pe urmele lui...” a Editurii Sport-Turism, doar agreabile descrieri ale
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
mântuitoare. Asemenea teme reapar în Clipa dintre hotare (2001) și în Vocale celeste (2001), acesta din urmă situându-se simetric față de volumul de debut, dar strângând în el experiența din interval. Ultimele comentarii despre poet îl definesc ca pe un „neoclasic” (Octavian Soviany), rostind nesofisticat „cosmosul mirific” (Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Balotă), într-un echilibru al tradiției și modernității. SCRIERI: Cer înfrunzit, București, 1969; Glas de ceară, București, 1972; Masa de mire, București, 1975; Ochii florilor, București, 1976; Dimineața cuvântului, București
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
și „Luceafărul”, lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului”, dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. G. urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta, Nichita Stănescu
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între ele enumeră și „umanismul neoclasic, care pune accentul pe om în genere”, iar ca exponenți numește - în acel moment - mai mulți redactori și semnatari în revistă: Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Constantin Noica (alături de un Tudor Vianu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian sau Șerban Cioculescu
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
țărănească (Al. Andrițoiu, Ion Brad, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru), se desparte și de poeții de la „Steaua”, orientați după 1956 spre o poezie de notație și cei dintâi, la noi, care recuperează „prozaismul”. Horea rămâne timp de câteva decenii credincios viziunii neoclasice și, într-o vreme în care retorica este doborâtă și toate formele de seducție alungate din poem, el continuă să scrie versuri cantabile și să sporească, de la o carte la alta, numărul viziunilor agreste melancolizante. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
capitalismului ca sistem economic. Este vorba despre abordarea clasică, în care capitalismul este identificat cu economia de piață; abordarea marxistă, care consideră capitalismul un mod de producție, în care relația socială fundamentală este aceea dintre capitaliști și muncitorii salariați; abordarea neoclasică, ce pune accentul pe factorii culturali și politici. În viziunea lui Cerna, elementele fundamentale pe care se bazează capitalismul sunt: proprietatea privată; interesul personal; concurența; piața; libertatea de decizie; rolul limitat al statului. De asemenea, putem discuta despre variante ale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o casă. Ea există și tocmai în ea îl pomenim și noi pe Enescu, privind spre locuința sa. Vila a fost construită, după planurile sale, de către arhitectul Radu Octavian Dudescu, se pare între 1923 și 1926-27. Este ridicată în stilul neoclasic românesc, fațada fiind inspirată de modelul curților fortificate ale secolului al optsprezecelea, cu o terasă odihnitoare în stil brâncovenesc la etaj și cu un turn, foișor, din care măreția Bucegilor se predă, toată, privitorului. Albul varului îi dă o strălucire
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
timpului său Oedip? Predomina, pe de o parte, neoclasicismul, pe de altă parte, expresionismul dus până la limite de ,școala vieneză" (Schönberg, Berg, Webern). Acestea erau cele două mari curente. Enescu nu se integra în nici unul dintre ele, deși avea aspecte neoclasice - de la Suita a II-a pentru pian, mergând prin Suita I și Suita a II-a pentru orchestră, până târziu, în anumite momente din opera Oedip. Dar ele sunt ceea ce vedem la suprafață, atunci când privim - să zicem - erupția unui vulcan
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
exact ceea ce se întâmplă înăuntru, ci vedem o magmă care curge, nu? Or asta este o parte care a fost, inițial, interioară, dar a devenit exterioară. în piesele lui Enescu din acel timp însă, structura nu e una de gândire neoclasică. Structura de gândire neoclasică este asemănătoare -, ca să zicem așa, cu un termen împrumutat din știință - metalimbajului; adică un limbaj care vorbește despre un alt limbaj: se iau modelele clasice și se distorsionează, parcă pentru a le testa rezistența. Stravinski a
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
înăuntru, ci vedem o magmă care curge, nu? Or asta este o parte care a fost, inițial, interioară, dar a devenit exterioară. în piesele lui Enescu din acel timp însă, structura nu e una de gândire neoclasică. Structura de gândire neoclasică este asemănătoare -, ca să zicem așa, cu un termen împrumutat din știință - metalimbajului; adică un limbaj care vorbește despre un alt limbaj: se iau modelele clasice și se distorsionează, parcă pentru a le testa rezistența. Stravinski a compus un Oedip - Oedipus
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
justificare dramaturgică sau estetică. Ai senzația că determinarea întregii viziuni regizorale stă în teama de liniște, de gol. O componentă valorizantă a montării este scenografia monumentală și elegantă semnată de Cătălin Ionescu-Arbore, mai ales costumele în combinații coloristice încântătoare, fundalul neoclasic, oferind reale satisfacții vizuale. Rolul titular - Mefistofele - este copleșitor atât scenic cât și vocal; el domină întreaga acțiune, este permanent în scenă și solicită la maximum forța dramatică a interpretului. Mihnea Lamatic a realizat fără îndoială rolul vieții lui de
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
situat în municipiul Giurgiu, Str. Portului nr. 21, județul Giurgiu, și având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în lista monumentelor istorice a județului Giurgiu, cod 2004 GR-II-m-B-14899, se declasează parțial, cu excepția fațadei de sud cu porticul neoclasic cu trepte, de la intrarea principală, și a fațadei de est cu porticul încorporat al fostei case Bălănescu, care vor fi menținute în categoria "monument", grupa B. Articolul 2 Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
ORDIN nr. 2.092 din 11 aprilie 2005 privind declasarea parţială a Ateneului "Nicolae Bălănescu", situat în municipiul Giurgiu, Str. Portului nr. 21, judeţul Giurgiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167010_a_168339]
-
Articolul 1 Pe data prezentei hotărîri, castelul construit în secolul al XVIII-lea în stil neoclasic, situat în localitatea Săvîrșin, județul Arad, împreună cu parcul dendrologic și cu toate construcțiile și amenajările existente în incinta acestuia, se declară monument național și va fi introdus în circuitul turistic în regim rezervat. Articolul 2 Construcțiile, amenajările și dotările aferente
HOTĂRÂRE nr. 1.017 din 10 septembrie 1990 cu privire la declararea castelului din localitatea Săvîrşin, judeţul Arad, ca monument naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191696_a_193025]
-
modifică astfel: la coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Clădire - Muzeul de Științe ale Naturii cu teren aferent"; la coloana 4 "Elementele de identificare" va avea următorul cuprins: "Municipiul Târgu Mureș, str. Horea nr. 24, clădire monument stil neoclasic cu etaj, din cărămidă, încălzire cu sobe de teracotă și teren aferent 3.180 mp"; la coloana 7 "Situația juridică actuală" va avea următorul cuprins: "Domeniul public al județului Mureș, conform Hotărârii Consiliului Județean nr. 42/2001, modificată prin Hotărârea
HOTĂRÂRE nr. 1.341 din 11 noiembrie 2009 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Mureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218181_a_219510]
-
1. "Ballet comique de la reine". 2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet. 2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea. 3. Nașterea și fundamentarea baletului 3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă. 3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre 4. Baletul în epoca romantică 4.1. Caracteristicile baletului romantic. 4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1. "Ballet comique de la reine". 2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet. 2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea. 3. Nașterea și fundamentarea baletului 3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă. 3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre 4. Baletul în epoca romantică 4.1. Caracteristicile baletului romantic. 4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
decesului primarului Thellmann, a fost ales primar Teodor Neamțu (PD-L), fost viceprimar în mandatul Thellmann. Un oraș pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi și nou, cu o alternanță de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist și neoclasic, la baroc și secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deține un
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
cu anul 1858 se folosesc lămpi cu petrol, pentru ca în 1887, la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Armatei Române și cei ai Puterilor Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, se construiește Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” (1927), clădirea Băncii Naționale, construită în stil arhitectonic neoclasic, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor Focsani între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930). În perioada interbelică exacerbarea mișcării de dreapta se manifestă prin antisemitismul îndreptat împotriva puternicei
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]