3,943 matches
-
pe deplin. Adâncită în astfel de gânduri o găsi Marieta, care, se vedea, arăta acum odihnită. Și fața, și vocea exprimau o liniște care îi lipsise în lunile de când o revăzuse Mira. O trase de mânecă nerăbdătoare înspre cameră pe nepoată-sa, propunându-i, pe un ton categoric, să nu dezvăluie nimănui legătura de sânge a doctorului Costin cu Mira-Mică și Cosmin, pentru nimic în lume! Mai ales, lor! Adăugase că așa hotărâse împreună cu doctorul. Privitor la internarea ei în această
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
clinică, trebuia să spună... Și Mira fu silită să audă întreaga strategie plănuită de Marieta pentru explicarea gestului doctorului Costin și, se pare, acceptată și de acesta. După aceste precizări, Marieta se plânse iar de oboseală, aproape expediind-o pe nepoată-sa. Sărmana, o compătimi în gând Mira, se vede că nu fusese deprinsă cu minciuna la viața ei! Omisese un aspect esențial: numele clinicii. Dacă verii aveau de gând să facă vreo investigație, cine știe, poate ajungeau și la legătura
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
cu ...o să i se povârne! când sancționa purtarea nu tocmai în regulă a cuiva. Îi părea tare rău Mirei, dar Nana pierduse totul: un soț, casă, prieteni. Rămăsese singură. Se descurca greu, fiind și bolnavă de inimă. Ținea legătură cu nepoata de la frate și cu ele, Mira și Renée, finele care n-o uitaseră... Totuși, era singură-cuc. Norocul ei, era lucidă și, doar când nu putea ieși din cauza vremii după de-ale gurii ori medicamente, cerea sprijin. Se scutură de gândurile
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
ușor pe frunte cu palma-ți caldă, catifelată mai decât o aripă de flutur. Atât de mult m-am bucurat, că după atâția ani am mai putut să văd pragul casei de dumneata călcat. M-ai întrebat de fată și nepoate, de socrii și nevastă, m-ai întrebat de toate. Le-am luat pe rând să ți le povestesc. Rela e bine; și fetele la fel. Soacra după vreo zece ani de chin s-a dus lângă bătrâni, sub brazi, la
TE-AM VISAT..., POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353332_a_354661]
-
care erau prezente personalități din viața culturală și artistică bucureșteană, diplomați, politicieni, atașați culturali etc., pe dr. Petru Groza, Primul-ministru de atunci, al României. Atunci am descoperit că unchiul meu Teofil Zehan este rudă cu Petru Groza, fiind căsătorit cu nepoata sa, Mia. Prin urmare și eu eram rudă cu Primul-ministru ceea ce l-a făcut pe demnitar să afirme: „Ești privighetoarea Ardealului! Ești nepoata mea!”. Fiind de părere că va trebui să merg pentru studii muzicale, mai întâi în Italia, apoi
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
României. Atunci am descoperit că unchiul meu Teofil Zehan este rudă cu Petru Groza, fiind căsătorit cu nepoata sa, Mia. Prin urmare și eu eram rudă cu Primul-ministru ceea ce l-a făcut pe demnitar să afirme: „Ești privighetoarea Ardealului! Ești nepoata mea!”. Fiind de părere că va trebui să merg pentru studii muzicale, mai întâi în Italia, apoi la Moscova, într-o zi m-a încredințat secretarului său personal, cu numele Draia, ca să mă sprijine în acest sens, iar după aceasta
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
ai cu ce te îmbrăca? Nu ai văzut că erai cea mai elegantă dintre toate fetele de la petrecere? - Da, bunico, dar pe acelea le-am mai purtat și altă dată și nu vreau să apar la bal cu ele. Câte nepoate ai tu? se alintă ea pe lângă bunică tot sărutând-o pe obraz. - Bine, lingușitoare șmecheră ce ești. Stai puțin că-l vezi și pe fratele tău cum dă târcoale acum ca ursul la stupul cu miere. Vrea și el bani
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Leoști - cu atestare documentar-istorică în anul 1502, este poziționat geografic în sud-vestul comunei Pădureni, spre izvoarele pârâului Cotroceni. Geneza numelui său se trage de la Leao, unul din cei doi frați ( Leao și Petru) cumpărători ai moșiei de la Nastea Oană și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
de la Leao, unul din cei doi frați ( Leao și Petru) cumpărători ai moșiei de la Nastea Oană și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
700 mp. În consemnările timpului, se menționează anul 1686, ca vechime a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul lui Ștefan Buburuz și al Dolcăi, nepoata vornicului Oană. 7. Rusca - este situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
asemenea veri peste Bunu, dar parcă niciuna nu fusese atât de caldă și de încărcată. Cu ajutorul lui Dumnezeu bunul și drăguțul, mai putea apuca vreo două, trei. Razele soarelui alunecau înșelătoare printre crengile tot atât de viguroase cum fuseseră brațele lui odată. Nepoata adunase cireșe în două găleți și turnase apă din fântână peste ele să le spele. Se pregătea să facă compot. Bunu avea să dea gata jumătate din borcanele care urmau să ia drumul cămării, înainte chiar ca acestea să apuce
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
apă din fântână peste ele să le spele. Se pregătea să facă compot. Bunu avea să dea gata jumătate din borcanele care urmau să ia drumul cămării, înainte chiar ca acestea să apuce să vadă rafturile. - Ia uite, nenorociții, strigă nepoata arătându-i apa dintr-o găleată. Îți vine să crezi? La suprafața apei se formase un strat albicios, tremurător. Bunu își adună ochii să vadă mai bine. - Îs pline de jiermi, bombăni nepoata și apucă gălețile cu furie. Cred că
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
să vadă rafturile. - Ia uite, nenorociții, strigă nepoata arătându-i apa dintr-o găleată. Îți vine să crezi? La suprafața apei se formase un strat albicios, tremurător. Bunu își adună ochii să vadă mai bine. - Îs pline de jiermi, bombăni nepoata și apucă gălețile cu furie. Cred că nici păsările nu le mâncă! Pentru o clipă, Bunu rămase încremenit, fără să spună ceva sau să facă vreun gest. O auzea pe nepoată din ce în ce mai slab, pe măsură ce se îndepărta pe cărarea care ducea
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
să vadă mai bine. - Îs pline de jiermi, bombăni nepoata și apucă gălețile cu furie. Cred că nici păsările nu le mâncă! Pentru o clipă, Bunu rămase încremenit, fără să spună ceva sau să facă vreun gest. O auzea pe nepoată din ce în ce mai slab, pe măsură ce se îndepărta pe cărarea care ducea spre curtea păsărilor. Se întoarse spre toiagul rezemat de perete, se propti în el și se avântă în sus. Picioarele tremurară o clipă nesigure, apoi trupul uscățiv își regăsi echilibrul. Un
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
rămase singur în livadă, își scoase clopul de paie, îl întoarse, și, cu degete nesigure, apucă fructele una câte una, așezându-le ca pe niște rubine în culcușul adânc. Vara zvâcnea aprinsă, încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii pe care obișnuia să ațipească uneori Bunu. Scoase un țipăt ascuțit și se repezi afară. Bunu ridică privirea spre ea. Molfăia cu poftă cireșe, iar zeama sângerie i se prelingea pe la colțurile gurii întinse
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
fierăstrău cutia în care se află asistență lui Uferini, adusese pe spectatori în pragul disperării. Se auzeau din sală sunete ciudate, de emoție și oftaturi. - Daca moare? - mă întreba emoționată Catincuța. - Nu o să moară, ai să vezi! - i-am șoptit nepoatei. În timp ce numărul se desfășura pe scenă, lângă mine se așeza un domn, având o pălărie cu boruri mari, îmbrăcat retro, amintind de îmbrăcămintea americanilor de prin anii 1920. După ce ma salută cu o înclinație a capului, discretă și elegantă, îmi
MATERIALIZARE ÎN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354354_a_355683]
-
din Southsea. La masa rotundă chemăm spiritele. În toate acestea mă ajută fiul meu, Arthur. Cu vârful piciorului mișcă masă, să creadă cei prezenți că spiritul chemat o mișcă. Totul este o șarlatanie... - Dar cine ești tu? - îndrăzni să strige nepoata mea. - Vă rog să mă scuzați că nu m-am prezentat. Sunt Conan Doyle, cel care a dat viața celebrului, de-acum, Sherlock Holmes, intrat în legendă nemuritoarelor creații literare. Cărți cu el, scrise de mine, au fost traduse și
MATERIALIZARE ÎN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354354_a_355683]
-
Începând din clasa a XI-a a nepoatei mele Mara-Elena, împreună cu fiica mea, Andaluza, am luat drumul informațiilor la diverse universități pentru a putea decide la care sa faca aplicații în anul următor pentru cursurile din celălalt an școlar, după terminarea clasei a XII-a. Informațiile au durat
ÎN MARTIE PRIN ONTARIO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354499_a_355828]
-
în sudul județului Olt, zona limitrofa,în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
în sudul județului Olt, zona limitrofa,în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povara.Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
umani avariați de diferite maladii sau accidente vasculare. Nu numai faptul că nepotul lor drag termina o facultate i-a determinat să participe la această festivitate, ci și faptul că vor avea posibilitatea să cunoască în premieră părinții viitoarei lor nepoate Andrada. Cristian era îndrăgostit de iubita lui ca un adolescent. Nu știa cu ce atenții să o mai înconjoare. Și Andrada îl iubea pe Cris cu toată pasiunea. El reprezenta prezentul și viitorul ei. Trăiau prin această afecțiune și se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
ducem la unchiul care locuia câteva case mai încolo și care era, incomparabil, mai înstărit decât tatăl lui George. Intrasem în curte la acei oameni, a ieșit unchiul să ne vadă, a ieșit apoi și mătușa. S-au bucurat de nepoate. Ne-au primit în casa lor, modestă, cu lucruri amărâte prin două odăi. Aici ne-am descurcat mai bine. Gazda făcuse mămăliguță și ne-a poftit la masă. Mămăliguță cu câteva nuci ... câteva nuci ... atât, câteva nuci! Au mâncat copii
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
am decis să ne culcăm devreme. Am dormit bine, nu aveam stomacul supraîncărcat de mâncare. De cum se crăpă de ziuă, George se trezi, mă văzu deja treaz, și-mi zise, în șoaptă (să nu trezim copiii), să mergem la pescuit. Nepoatele, drăgălașele, dormeau somn adânc. Copii care dorm nu cer de mâncare. George a improvizat două undiți, apoi dădu comanda să ieșim din ogradă. L-am urmat fără nicio obiecție, ca un ucenic silențios. Am ieșit în afara satului, undeva unde era
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
vreo doi peștiuci. Parcă și eu am mai prins unul, mic de tot. Nu prea mergea pescuitul în ziua aceea însorită. - Hai să plecăm acasă, să-i ducem Getei să gătească la prânz peștișorii ăștia amărâți. Ajunși acasă, am găsit nepoatele trezite, așteptau ceva de mâncare la prânz. Cu ce am adus noi de la gârlă, era cam slabă nădejde să săturăm tot poporul. Dar îmi veni, în fine, o idee de gospodar. Mai aveam cinzeci de lei puși deoparte. Oare nu
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
dea publicității cât mai târziu sau deloc? Lungul drum al acestor scrisori către posteritate a început în anul 1937 când o tânără profesoară de limbi clasice, fusese invitată la o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea și cu soția acestuia Graziella, nepoata de frate a Adele Nanu, pentru a o încredința pe fiica lor ,Ana Maria, pentru meditare. Tânăra profesoară de atunci, Maria Economu, este chiar mama editoarei acestor scrisori, care a scos la lumină acest tezaur epistolar. Neculae Nanu Culianu a
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]