1,031 matches
-
era capabil, să Învețe spaniola, pornind cu Încredere la drum, cu un bagaj minim, de câteva sute de cuvinte, care i672 OLTEANU, Ion233 1 București, 14 apr. 2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Scrisoarea, Împreună cu cartea, a sosit, aducându-mi o nespusă bucurie, În Săptămâna mare. Îmi aducea semne mai de sus decât Înțelegerea noastră, spunându-mi că sunt oameni de aleasă stare spirituală și În țara noastră, care a trecut și trece prin neîncetate umilințe. În acești oameni cred, de acești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bucur că veți participa la festivitățile de la Fălticeni. Sărut mâna doamnei Dv. și vă salut cu mult drag. Dacă-l vedeți pe dl. Severin, mulțumiți-i din partea mea. Ion Olteanu 4 București, 24 mai 2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Cu nespusă bucurie am primit ieri scrisoarea D-voastră și, la afirmațiile D-voastră că Dumnezeu l-a luminat pe Dl. Constantin Severin să publice articolul meu despre Petru Comarnescu, adaug și eu, da, Puterea Divină, În marea ei iubire de om
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Romanescu. Zilele trecute am fost la familia Kalmicov unde m-am simțit tare bine fiind foarte drăguți și primitori. Cu D-na Kalmicov am fost la familia Ciuntu unde ne-am reamintit de cunoștințe comune, ceea ce mi-a făcut o nespusă bucurie. Pe Dl. Colonel Îl cunoscusem locotenent sau sublocotenent. 326 Azi cimitirul Grădini, din jurul ctitoriei paharnicului Tudorache Ciurea. 327 Devenită ulterior casa avocat Octav Lovinescu și azi „Galeria oamenilor de seamă”. 328 Referire la str. N. Beldiceanu. Căminul a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se adresează Führer-ului într-o telegramă: „Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului în Austria germană Toate puterile francmasonice sunt înfrânte înaintea luminei triumfătoare a adevărului Dvs. Sunteți purtătorul acestei lumini și nici o putere nu va putea vreodată s-o înfrângă”... Atunci când dispunea de cele mai proeminente figuri ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mult decât suficient. Oamenii în cauză nu erau niște anonimi, ci figuri bine cunoscute în rândul legionarilor. Mi se pretinde să fac totul, dar când este vorba de o mână de ajutor sunt lăsat să mă lupt singur, cu o nespusă serie de greutăți și pe deasupra calomniat și expus unei campanii de descalificare. Nu știu într-adevăr dacă s-a urmărit acest scop, căci în caz afirmativ n-ar mai avea nici un rost să mă mai apăr. Aceasta îmi este declarație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ne mijlocește răspunsul: „Le coeur a ses raisons, que la raison ne connait pas” (inima își are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște). Iar de aici, pasul la predica de pe munte a Mântuitorului cu consolarea și încurajarea ei nespuse: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” vine de la sine. Ori, curată a fost - o afirm cu toată tăria - inima lui Nicolae Petrașcu. Sebastian Mocanu P.S. Unele date din traiectoria vieții lui Nicolae Petrașcu mi le-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cu ultimul răsuflet al muribundului mi-am amestecat respirația,/ Din sursele de pe urmă ale ființei își trage seva poemul meu” (De mai puțină crezare). Chiar și în relația erotică expierea copleșește trăirea sentimentului („Sunt locuit de tine ca de moarte” - Nespusul), totuși pasul apropierii de ființa iubită emană candoare și o emoționantă delicatețe („Cortul tău e o piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în anexa la raportul comisiunii pentru revizuirea bibliotecii și a colecțiilor, referindu-se la colecția de medalii, se aduceau „mulțumiri unei stăruințe de număr și ani, unor sume importante sacrificate din propria-i avere, și a unui studiu ale cărui nespuse dificultăți le-a învins numai dragostea de țară, onorabilul nostru coleg Dim Sturza care a dus Societății cea mai prețioasă din colecțiile pe care le putea spera să le aibă - colecția sa, aproape unică în lume, de medalii române" (op. cit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evoluției viziunii Sfântului Scaun asupra rolului și locului mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii și al societății). Cercetarea istorică nu poate epuiza un subiect, nu poate spune totul despre el; mereu există surse neconsultate și lăsate în urmă, lucruri și realități nespuse. Nici teza de doctorat despre care am crede că prin natura sa "rezolvă" complet o problemă nu "consumă" total subiectul supus cercetării (se pot ridica alte probleme, de natură teoretică sau de interpretare). În această lucrare nu ne propunem așadar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
franceze. În ciuda politeții și amabilității ofițerului neamț, cunoscător și admirator al limbii și civilizației țării ocupate, în ciuda dorinței sale de a fi acceptat și integrat de familia de a cărei fată se îndrăgostește, o serie întreagă de gesturi, de cuvinte nespuse, dispunerea chiar a mobilierului într-un anume fel, totul arată că ospitalitatea adevărată este refuzată, ea fiind imposibilă pe fundalul relației invadator-invadat. Un alt tip de ospitalitate constrânsă, când oaspetele, un străin naufragiat, este aproape acaparat de familia gazdă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și pierdută. Hermetismul pornește deci de la presupoziția că limbajul vorbește despre ceva, vorbind în realitate despre opusul acelui ceva - orice poate însemna orice: ceea ce ți se spune poate însemna contrariul. Orice text univoc e rezultatul unui demiurg rău. Cuvintele evocă nespusul pe care îl maschează. Adevăratul sens al unui text este vidul său. *r 14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey) Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii aparține contextului religios, istoric și cultural al Reformei. Ruptura care intervine o dată cu acest context este tot
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
modelor literare, de tehnica încântată de sine a narațiunii post-moderne etc. - deși seducțiile tehnice în proză (și celelalte) au fost mari de câteva decenii încoace. Ea încearcă doar să își servească substanța prozei atât cât este omenește posibil, printr-un nespus jurământ de credință, fără priviri cochete în oglindă, fără preocupare despre ce ar fi comercial. Succesul ei vine din faptul că pune întrebările autentice ale timpului și ale omenescului din noi. Gabriela, dimineața asta nu a fost pierdută! Dan Perjovschi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
el a eșuat, că cei pe care îi invidiază sunt self-made-men care au început în aceleași condiții. Mai rău, realizează că toți ceilalți își dau seama de acest fapt. El citește în ochii soției sale și ai propriilor copii reproșul nespus: ,,de ce tu nu ai fost mai isteț?". Vede cum oamenii îi admiră pe cei ce au avut mai mult succes decât el și privesc cu dispreț sau cu milă propriul său eșec"25. Este un lucru cert, pus în evidență
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o viață misterioasă și fascinantă, bogat și excentric. În copilărie, cei doi au fost extrem de apropiați, au crescut împreună, fiecare oferindu-i celuilalt ceva ce acela nu ar fi putut altfel avea: primul, Jean, pasiunea pentru studiat, seriozitatea, o căldură nespusa în cuvinte, dar totuși atît de evidentă încît să poată furniza o imensă platformă de stabilitate și calm cuiva obisnut să trăiască totul la înaltă tensiune; al doilea, Bernard, frenezia de zi cu zi, pasionantele cronici ale cuceririlor sale amoroase
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Interviu cu David Schwartz Moldova independența. Erată de: Ion Borș, David Schwartz, Dumitru Stegărescu, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc Producția: Teatrul-Spălătorie din Chișinău, Moldova Spectacolul construiește o istorie subiectivă a Republicii Moldova, care completează și corectează istoria oficială. Este istoria nescrisa și nespusa la scoala, despre perspectivele oamenilor obișnuiți asupra schimbărilor economico-politice. Spectacolul pune alături reprezentarea anti-eroizantă a principalelor evenimente publice și transmiterea vocilor celor care nu ajung în manualele de istorie decât, cel mult, sub formă de statistică. Într-un context în
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
dealului neunse cu seu scîrțîie lung seară de seară. Aici unde lucrurile Aici unde lucrurile tac și tac și nu se mai întorc niciodată ca și cum ar fi fost plecate deja cele mari intrînd în alveolele celor mici fără greș cu nespusă răbdare și mizericordie. Sunt visuri Sunt visuri (libertăți, ei da!) care se-ncumetă să-ți ia măsura trupului amprente probe de sînge ș.a.m.d. dar n-am habar ce-ar putea face cu ele. Cuvinte și lacrimi Cuvinte care
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
scris mai multe cărți despre experiențele sale în armata sovietică și s-a alăturat echipei britanice condusă de generalul Sir John Hackett în efortul de scriere a cărții "The Third World War: The Untold Story - Al treilea război mondial: povestea nespusă" . Publicată în 1982, această carte a fost urmarea primei cărți pe aceiași temă apărută în 1978 "The Third World War - Al treilea război mondial", în care Hackett și echipa sa făceau speculații pe seama posibilului curs al unui război URSS-NATO în
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
poporului, până când nu am căzut în urgia pizmașilor” (Scrisoare, 1764). „Rog pe Preafericita Fecioară Maria (...), pe toți Sfinții și pe toți cetățenii Curții Cerești (...), ca în acea ultimă Luptă să fie de față și să fie lângă mine și de la nespusa milă (a lui Dumnezeu) să-mi obțină ca ultima clipă a vieții mele să o sfârșesc în mărturisirea credinței catolice și în Unirea cu Sfânta Biserică Romană pe care totdeauna am iubit-o și cât am putut n-am încetat
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
succes. Încă în acea noapte, Goethe îi scria lui Herder: "Ich habe gefunden - weder Gold noch Silber, aber was mir unsägliche Freude macht - das Os intermaxillare am Menschen"(N-am găsit - nici aur, nici argint, dar ceea ce îmi face bucurie nespusă este osul intermaxillar la om). Cu această descoperire în zoologie și în special la embrionul uman, Goethe credea a fi reușit să găsească un argument decisiv pentru a dovedi rudenia între om și maimuță. Ulterior, s-a dovedit că ,descoperirea
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
nu era născut, nici crescut în țară. Vorbea acel jargon amestecat, românește, grecește și câteodată chiar turcește cu un accent, care-i trăda originea sa exotică și care dădea istorisirilor sale un gust și mai bun. Istorisea cu un farmec nespus și cum se întîmplă câteodată tocmai nestăpanirea perfectă a limbii și acentul diferit interesa. Ca și la teatru, Junimiștii îi cereau lui Caragiani să repete anecdota care le plăcuse cel mai mult în ședința trecută. Junimea avea deprinderi foarte libere
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
VINO VINO ", dar de sus, din înălțimile cerului, voci limpezi rostesc: "E MANTUITAAA... Sufletul Margaretei se înalță la cer. EPILOG (în traducerea lui LUCIAN BLAGA) : "TOT CE ESTE VREMELNIC E NUMAI SIMBOL, CE ESTE CHIP ÎNDOIELNIC AICI S-A ÎMPLINIT, NESPUSUL DEPLINUL IZBANDEI, ETERN FEMININUL NE ÎNALTĂ ÎN TĂRIE "
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
legea sa. Cu aceasta vrînd Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia. Iară ce cerea pravoslaviia și legea creștinească nu ținea, că mai apoi nu numai lăcomiia și asupreală făciia, ce și curvie nespusă era într-însul, nu răbda de muieri cu bărbați, nu era fecioarile nebatjocurite, nu jupînesile boiarilor săi neasuprite“. Iar Nicolae Costin adăuga în "Istoria Țării Moldovei": „Pre proastă cale purcese Ștefan Vodă cu aceste, izgonirea și silirea armenilor, socotind că
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
cât și pe Dunăre (flota ajunsese, între timp, urcând fluviul, până acolo), urmărindu-se, în acest fel să-l prindă ca într-un clește pe acest dușman de temut al lor. Sosirea acestei flote îi umplu pe romani de o nespusă bucurie, iar sciții fură cuprinși de spaimă. Cronicarul Leon Diaconul spune că taurosciții (rușii-n.n.) își îngrămădiseră trupele în formații înguste și ascuțite ca niște ziduri spre a cuprinde dușmanul la mijloc. Împăratul îi rândui pe romani în față
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]