11,656 matches
-
In garaj In fiecare țară civilizată există o fundație care protejeaza femeile maltratate de bărbați. In presă s-au făcut referiri ample și la bărbații „faultați” de femei. Intr-un garaj,proprietatea domnului Guguștiuc se adună periodic soții bătuți de neveste,din diferite motive casnice,bărabați de diferite vârste,profesii sau culoare politică. Pe interior,ușa garajului e tapetată cu un vechi catren: „Dacă-n adevăr se spune Că toate damele sunt bune, Cum se face că din ele Multe ies
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
din diferite motive casnice,bărabați de diferite vârste,profesii sau culoare politică. Pe interior,ușa garajului e tapetată cu un vechi catren: „Dacă-n adevăr se spune Că toate damele sunt bune, Cum se face că din ele Multe ies...neveste rele?”.(Anonim) Pentru acești soți minunați,iubitori de frumos și molestați de consoarte nu s-a înființat încă o fundație protectoare. Deocamdata bărbații sunt jenați,dar speră ca un eveniment fericit să ducă la apariția unei fundații de ambele sexe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
auzi lucruri de care o să-ți pară rău...”(Chilion). Deschid cea de-a treia ușa.Alt dicton. „Binele are nevoie de dovezi,frumusețea niciodată...”(Sarah Bernard). Deschid cea de-a patra ușă.Inca un dicton. „Omul să nu-și dezmierde nevasta și să nu se certe în fața străinilor,căci una înseamnă prostie și cealaltă,nebunie”(Socrate). La ultima ușă era încrustat în piatră: „Până le pierdem,două lucruri nu le apreciem așa cum s ar cuveni:tinerețea și sănătatea”(Proverb turc). Cei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru supravegherea consoartelor. Vaporeanul ei s-a întors acasă după un voiaj îndelungat și a aplicat sistemul românesc de informare.S-a dus la o vecină de apartament și a acuzat-o de infidelitate. „Cine,eu?!” se arătă mirată femeia. „Nevastă-ta a călcat în strachini cu...”. Dupa un an de zile,divorțul a pus capăt unei căsătorii eșuate.... Morala : Intr-o relație autentică trebuie să existe înțelegere,să existe încredere,să existe sinceritate și să existe respect reciproc... „Iubirea ta
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
arătăm camera. Poftiți!E la etaj!(O conduce la etaj) Scena 2 Nelu șterge praful de pe mobilier.Costel citește o carte de bucate. Nelu:Predă istoria modernă.E cultă. Costel:Și ce ochi frumoși...ca marea. Nelu:Dacă te aude nevastă-ta,treci marea la turci. Costel:Ai uitat că sunt în stațiune la Sulina?Singurele,singur...Oare nu ne simt lipsa? Nelu:Nu cred.Peste două zile sunt aici.S-au pozat în Deltă,la inundații. (Intră Popa cu șapca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Chiar așa i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de nevastă-sa, a făcut ochii mari. Asta i-a plăcut lui cel mai tare, cum a rămas ea cu ochii mari acolo, în mijlocul depoului. Se umfla în pene și își arăta mușchii mândru, dar noi știam că făcea asta mai mult
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ne lăsase pe toți cu gura căscată când ne povestise cum îi e lui drag de ea. Adică așa, de-adevăratelea. Noi mai întâi parcă nu puteam să credem, dar el ne-a zis, trăgând cu ochiul la hâda de nevastă-sa: — Măi băieți, vouă v-ar fi drag de ea? Noi cam dădeam din colț în colț. — Aia-i, nu v-ar fi, a cam bodogănit el. Păi cum să vă fie, mă, drag de balena asta? De chitul ăsta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
face nenorocita? Bea o soluție d-aia de-a ei magică și se face urâtă. La asta nu ne mai așteptam. Parcă ceva nu mergea. Ce poveste-i asta dacă se face urâtă? — Da, bă, se face o hâdă. Ca nevastă-mea! După aia, când nici nu poți să te mai uiți la ea fără să țipi, ei stau împreună și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Ăăă, așa-i, Justino? Și aicea îi făcea namila un zâmbet de ne topeam toți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
plină și-ți dă cu ea peste ochi. Ia un biban, ți se topește-n gură, zăbăucule. Auzi, cum a dat ortu` popii ăsta de s-a înecat aici, e cu suspans sau cu amor ghebos? Cică și-a prins nevasta cu unu`, în sufragerie, i-a omorât cu un topor - nu-nțeleg cum de-au stat ăia doi și nu s-au tirat, or fi rămas îmbârligați, cine știe? și pe urmă a venit aici și a intrat în apă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
îi intrase și apa în gură, deja, nu l au mai văzut. Am auzit că mai iese, noaptea, din când în când, și strigă că vrea un topor, da` io nu cred. Doar n-a dat și-n baltă peste nevastă-sa, cu ăla în ea. Vai de capu` lui, da` așa e cu sinuciderile din dragoste, n-ai liniște. De unde știi, te-ai sinucis? Oi fi strigoi și eu habar n-am... Tică, hai, bă, să mergem de aci, că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la casa lui, iar unele muieri oftaseră pe ascuns -, moș Zgârci o dusese cu căruța la cimitir, urmat de câțiva săteni și de popă. Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe nevastă-sa, înfipsese lopata cu ură în pământul tare ca piatra și, după slujba de înmormântare, trăsese cu pușca înspre cer. Pentru asta plătise moș Zgârci și o amendă, dar nu mai contase. Unii ziseseră că se ceartă cu Dumnezeu. Popa
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
doar un pas de tine, ce minciună, dar fraierii cad întotdeauna în plasă, sunt ca fluturii amețiți de razele soarelui, și pe urmă unii își freacă mâinile, nu doriți și o casă care să vă turtească atunci când faceți amor cu nevasta? Poate chiar un conac cu arhitectură înzorzonată care să vă scuipe între ochi atunci când ajungeți la ușă, home, sweet home... - erau mână în mână cu proprietarul clădirii. Firesc, nu se putea altfel, iar creierul începu să prelucreze rapid toate informațiile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ca în filme, strigă unul motor și se trage imediat din toate direcțiile. Ai priceput? Vorbești din cărți, trăiești ca-n sala de cinematograf. Ești citit. Mai bine te apucai de o meserie serioasă, opt ore, bani deloc, doi-trei plozi, nevastă în capot. Nu degeaba vrei să-ți scrii memoriile. Apropo, se vând bine memoriile astea? Dacă ești celebru. Și tu ești? Poate deveneai, dacă ajungeai la Sing Sing. Nu sunt. Acum. Dar voi deveni. Vom deveni. După lovitura asta. Și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
foarte multă vreme, când vor reuși să doarmă liniștiți, noapte de noapte, pe un morman de bani, fără grija zilelor viitoare. Johhny & Jimmy Am o strângere de inimă. Nu-mi place de hoașca asta. Nu trebuie s-o ceri de nevastă, totuși, nu fii speriat. Mergem să-i săltăm tablourile, nu te duc la altar. Mă uimești și mă întristezi. Am studiat terenul cinci zile la rând, nicio mișcare, același program, n-are musafiri dea dracu` ce e ea, îi place
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se miște. În pofida faptului că ei dădeau senzația clară că tocmai asta ar fi dorit să facă în acele momente. O lucrare deosebită, valoarea artistică nu putea fi pusă la îndoială nici de către un critic nervos fiindcă și-a surprins nevasta în pat cu băiatul angajat pentru a curăța piscina, dar senzația pe care o avea privitorul - mai puțin Lady Esmeralda, să spunem - era aceea de teamă profundă, zugrăvită până în cele mai mici amănunte. Frica năpasnică ieșea, pur și simplu, dintre
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
au făcut ochi dulci colegelor sclifosite, cu ifose de vedete, și-au mâncat sandvișurile în pauza de masă, plescăind oribil, s-au fofilat prin decor, dând senzația că lucrează, apoi au plecat către case, au ajuns acasă, și-au pupat nevestele pe obraji, femeile au pus masa bărbaților - ciorbă, tocăniță, vrei și deset, dragule?, mulțumesc, dragă -, bărbații au răsfoit pagina de sport a ziarelor, femeile au deschis televizoarele... Zi de zi, aceleași mișcări. Zi de zi, aceleași trasee. Zi de zi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
l-am rugat să-mi povestească despre sirena aia, cum de i-a venit ideea, unde și-a făcut-o și în compania cui, a zis că așa erau femeile, pentru el, ca niște sirene. Tata dorise să ia de nevastă o sirenă, mi-am spus. Dar o cunoscuse pe mama. Mă-ta, spunea râzând, a desfăcut picioarele repede, iar eu, ca un prost ce sunt și am fost, m am și aruncat cu capul înainte. Omul face multe prostii la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ale vieții în care se descoperă pe sine și limitele sale. Cuvintele își capătă mare parte din înțeles în funcție de contextul social în care sunt folosite. Spre exemplu, folosirea termenilor "fă", "fă muiere" și a altora asemenea de către țăranul român față de nevasta sa, cuvinte care oripilează orice feministă (sau feminist) cu pretenții, trebuie înțelese și prin prisma faptului că nu se grăbește să o părăsească, că aceste apelative survin pe fondul credinței că-i este sortită, ba deseori constituie forma în care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nimic n-o mulțumea. Când venea feciorul babei acasă de la muncă, Îi Îndruga multe și nevrute: că e leneșă, că e trândavă, că așa și pe dincolo. Bărbatul o ascultă pe maică-sa cu atenție, apoi zâmbea și Își pupa nevasta bucuros, că doar știa cu cine se Însurase: cu o Anișoară tânără și frumoasă, harnică, veselă, blândă și iubitoare. Asta o scotea pe baba Dochia din minți.Și o ura și mai tare pe norusa și Își puse În gând
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În vileag, pentru că, Întradevăr, nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea nevasta, defel nu-l mulțumea pe bărbatul ei Crăciun, mereu sta cu gura pe ea și o ocara.Că aia nu se face așa, că cealalată n-a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea nevasta, defel nu-l mulțumea pe bărbatul ei Crăciun, mereu sta cu gura pe ea și o ocara.Că aia nu se face așa, că cealalată n-a făcut-o bine.Încetîncet biata nevastl ajunse tot mai tăcută, nu mai cânta
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai tăcută, nu mai cânta și nu mai era veselă. Dar ea Își iubea bărbatul și se gândi că dacă ar avea copii, poate l-ar Îmbuna și l-ar face un om mai domol.Cum auzi ce-i spune nevasta, Crăciun Înlemni:copii? Cine are nevoie de copii? Țipă, nu te lasă să dormi noaptea, trebuie să te spetești muncind pentru ei, le curge nasul și fac pe ei.Nevasta nu se lăsă și din când În când iar Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
face un om mai domol.Cum auzi ce-i spune nevasta, Crăciun Înlemni:copii? Cine are nevoie de copii? Țipă, nu te lasă să dormi noaptea, trebuie să te spetești muncind pentru ei, le curge nasul și fac pe ei.Nevasta nu se lăsă și din când În când iar Îi amintea bărbatului de copii, cât sunt de mici ăi de drăgălași, ce frumos este să-i strângi la sân, să-i legeni, să-i strigi la masă și să-i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și să-i ții pe genunchi. Dupa ce răcni pe săturate, Crăciun ieși trântind ușa și nu se Întoarse decât seara.Și nu se Întoarse singur, ci cu o droaie de copii după el.Îi adunase de pe străzi de pe la cerșit.Nevasta nu-și Încăpea În piele de bucurie. Îi Îmbăie, le umplu castroanele cu zeamă și le cârpi hăinuțele. De a doua zi Crăciun Îi puse la muncă, că doar n-o să le dea să mănânce pe degeaba.Aveau de săpat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]