3,918 matches
-
la care se referă dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală nu mai subzistă. Dispozițiile Codului de procedură penală cuprind garanții suficiente pentru un inculpat trimis în judecată, în sensul că drepturile sale vor fi respectate, inclusiv prezumția de nevinovăție sau principiul aflării adevărului. Primul filtru al verificării respectării principiului oportunității - al existenței interesului public în exercitarea acțiunii penale - este cel care permite verificarea rechizitoriului, sub aspectul legalității și temeiniciei, de către procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale (Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
cameră preliminară. Astfel cum anterior s-a arătat, nu intră în competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară analiza elementelor constitutive ale infracțiunii sau a cazurilor care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale cu consecința stabilirii vinovăției sau nevinovăției inculpatului. ... 20. Astfel, analiza îndeplinirii condițiilor anterior menționate nu ține de resortul judecătorului de cameră preliminară, ci va fi analizată, pe lângă celelalte elemente, de către instanța judecătorească în cadrul cercetării judecătorești în primă instanță/apel. Așadar, decizia Curții Constituționale pronunțată
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
fost ridicată excepția de neconstituționalitate are ca obiect o cerere de extrădare întemeiată pe învinuiri cuprinse în Legea RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations) din Statele Unite ale Americii. Susține că este considerat vinovat din start, prin răsturnarea prezumției de nevinovăție, doar pentru că aparține unui motoclub internațional, a cărui imagine este foarte controversată, respectiv Hells Angels Motorcycle Club (HAMC). Astfel, susține că, deși se află în situația descrisă de textul de lege criticat, lipsa unei definiții a noțiunii de „grup
DECIZIA nr. 283 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290201]
-
că soluția legislativă prevăzută de dispozițiile legale criticate, potrivit căreia declarațiile suspectului sau ale inculpatului nu sunt enumerate printre mijloacele de probă care au o valoare probatorie condiționată, încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate. În acest sens, se susține că suspectul sau inculpatul, în calitatea sa de subiect pasiv al procesului penal, are deplina libertate de a da declarații potrivit propriei sale strategii de apărare. Se arată că acesta beneficiază, totodată
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
verificate faptele ce pot constitui abateri disciplinare și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate; ... d) monitorizarea implementării - supravegherea și analiza punerii în aplicare de către entitățile controlate a măsurilor aprobate prin raportul de control; ... e) planificarea anuală a activității - plan elaborat la nivelul Corpului de control al ministrului în vederea stabilirii acțiunilor
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]
-
ori din oficiu, inspectorul poate administra orice probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea existenței faptelor, a urmărilor acestora și a împrejurărilor în care au fost săvârșite, relevante sub aspectul incidenței răspunderii disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate. (5) Inspectorul care efectuează cercetarea prealabilă poate acorda, la cererea persoanei cercetate disciplinar sau a avocatului acesteia, unul sau mai multe termene pentru imposibilitatea dovedită de prezentare, pentru formularea de apărări sau depunere de înscrisuri. Inspectorii resping cererea
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]
-
negative asupra sănătății, iar Legea nr. 55/2020 nu instituie nicio excepție de la obligativitatea purtării măștii, de exemplu pentru situații medicale, ceea ce contravine dreptului la sănătate, consacrat de art. 34 din Constituție. Textele criticate încalcă și principiul prezumției de nevinovăție, derivat din principiul stării de normalitate, așa cum este și starea de sănătate a omului. Prin impunerea obligativității purtării măștii de protecție tuturor persoanelor, sănătoase sau nu, se instituie prezumția de boală și de pericol public asupra tuturor celor care
DECIZIA nr. 322 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289790]
-
a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, a administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. Împrejurarea că instanța competentă să judece cauza pe fond
DECIZIA nr. 634 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282324]
-
aplicabile considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 236 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 8 iulie 2020, cât privește dreptul la tăcere și dreptul la neautoincriminare, care decurg direct din prezumția de nevinovăție, ce implică faptul că organele de urmărire penală sunt cele care trebuie să probeze vinovăția suspectului de facto, iar nu acesta din urmă, așa încât constrângerea la autoincriminare, deși indirectă, ar avea drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. ... 29. În
DECIZIA nr. 80 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282041]
-
introduce o sancțiune specifică, având rol de constrângere a contravenientului de a preda permisul de conducere, în condițiile în care, prin exercitarea plângerii contravenționale, acesta este restituit titularului până la soluționarea definitivă a plângerii sale, ca expresie a prezumției de nevinovăție de care acesta beneficiază. Sancțiunea este justificată, având în vedere că, în lipsa acesteia, sancțiunea complementară aplicată inițial ar fi golită de conținut în condițiile în care cel sancționat ar refuza să predea permisul de conducere sau ar exercita, în
DECIZIA nr. 720 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284161]
-
a fost constatată fapta, iar plângerea suspendă executarea amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunțării hotărârii judecătorești. Pe durata soluționării cauzei, sancțiunile dispuse prin procesul-verbal sunt suspendate în vederea respectării prezumției de nevinovăție a contravenientului. Permisul de conducere i se restituie pe această durată conducătorului autovehiculului. ... 17. În cazul respingerii plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, contravenientul este obligat ca în termen de 15 zile de la data pronunțării hotărârii judecătorești să
DECIZIA nr. 720 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284161]
-
a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, a administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. Împrejurarea că instanța competentă să judece cauza pe fond
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
iulie 2003, pronunțată în Cauza Smirnova împotriva Rusiei, paragraful 61, instanța europeană a statuat asupra necesității de a identifica indicii concrete care să justifice necesitatea menținerii privării de libertate, indicii care fac ca interesul public să prevaleze asupra prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului fundamental la libertatea individuală a celui arestat. Astfel, Curtea europeană a reamintit că nu se poate face o evaluare abstractă a caracterului rezonabil al duratei unei detenții (Hotărârea din 6 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
În consecință, din moment ce statul a aplicat unul dintre mecanismele care justifică o derogare permisă de la inviolabilitatea libertății individuale și ulterior s-a dovedit că acuzația în materie penală adusă nu a fost aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, acțiunea inițială a statului nu poate fi calificată decât ca o faptă nejustificată și, în consecință, ilicită, care angajează răspunderea sa delictuală în temeiul art. 1.349 din Codul civil, astfel că ea trebuie valorizată în procedura specială reglementată de art.
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
persoanelor care întocmesc procese-verbale potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, aceasta constituindu-se, în egală măsură, într-o garanție a exercitării dreptului acuzatului de a interoga martorii, expresie a exercitării dreptului la apărare și implicit a prezumției de nevinovăție, ca garanție a dreptului la un proces echitabil. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIA nr. 663 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283370]
-
principiu, trebuie să fie judecătorul care soluționează cauza, competența judecătorului inițial învestit este limitată la o verificare-filtru a actelor efectuate până la acest moment procesual și la luarea unor măsuri după finalizarea urmăririi penale și nu vizează stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului, sens în care intervenția unor modificări în componența completului de judecată nu este susceptibilă să atragă reluarea procedurii de la data sesizării instanței de judecată. Emiterea încheierii de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecății, rămasă definitivă
DECIZIA nr. 759 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282972]
-
nu sunt suficiente pentru a întemeia o acuzație. Prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Reține că, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Astfel, în cazul în care
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]
-
constatând identitatea dintre acesta și autorul faptei penale, gradul de vinovăție cu care aceasta a fost săvârșită, precum și inexistența unei cauze de exonerare de răspundere penală. În schimb, achitarea presupune o situație cu totul deosebită, în care instanța constată nevinovăția inculpatului, printr-o hotărâre definitivă. ... 20. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere că tratamentul diferențiat al persoanelor are o justificare obiectivă și rezonabilă și urmărește un obiectiv legitim, necesar
DECIZIA nr. 644 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279101]
-
asupra acestui subiect, curtea de apel nu a procedat la o nouă audiere a martorilor și nu a examinat noi probe. ... 19. În acest context, trebuie reamintit că autorităților cărora le revine sarcina de a decide asupra vinovăției sau a nevinovăției unui inculpat trebuie, în principiu, să asculte martorii personal și să le evalueze credibilitatea. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă care, în general, nu poate fi dusă la bun sfârșit prin simpla lectură a unor declarații scrise (Dan
HOTĂRÂREA din 26 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279336]
-
atestatului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate nu sunt clare și precise, nu se corelează cu normele dreptului penal și procesual penal și contravin dispozițiilor constituționale și convenționale, care reglementează prezumția de nevinovăție. Noțiunea „persoana a săvârșit o infracțiune“ ar trebui înțeleasă și interpretată prin raportare la dispozițiile ce reglementează prezumția de nevinovăție, respectiv ca fiind situația în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare prin care s-a stabilit vinovăția unei
DECIZIA nr. 553 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279357]
-
nu se corelează cu normele dreptului penal și procesual penal și contravin dispozițiilor constituționale și convenționale, care reglementează prezumția de nevinovăție. Noțiunea „persoana a săvârșit o infracțiune“ ar trebui înțeleasă și interpretată prin raportare la dispozițiile ce reglementează prezumția de nevinovăție, respectiv ca fiind situația în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare prin care s-a stabilit vinovăția unei persoane cu privire la săvârșirea unei anumite infracțiuni, și nu situația în care, față de o anumită persoană, există o
DECIZIA nr. 553 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279357]
-
este suficient să existe doar o ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale, ca în speță, ci trebuie să existe o hotărâre definitivă de condamnare. Doar în cazul în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare, prezumția de nevinovăție este răsturnată. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile art. 6 alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind
DECIZIA nr. 553 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279357]
-
neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile art. 6 alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. ... 6. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că se impune respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, fiind în discuție
DECIZIA nr. 553 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279357]
-
pentru exercitarea acestei profesii va determina aplicarea măsurii retragerii dreptului de a o exercita. De asemenea, valoarea socială protejată este integritatea/probitatea persoanei căreia i s-a acordat atestatul, iar constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și o plasează prin ea însăși în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității/probității, condiție esențială pentru acordarea atestatului, fără de care persoana în cauză nu
DECIZIA nr. 553 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279357]