1,775 matches
-
voluntare. Chiar și acolo unde legătura dintre participare și încredere este pusă în evidență, ea este de obicei slabă statistic și de o intensitate redusă. Aceasta este inconsistentă în studii la nivel agregat de țară (Newton, 1999). În teorie, crede Newton, există puține argumente pentru care participarea să producă astfel de efecte: timpul pe care-l petrec în organizații secundare este incomparabil mai redus decât cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de muncă, cartier). Există, de asemenea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politică se asociază cu interesul politic, mândria pentru sistemul politic național, credința în societatea deschisă, importanța redusă a ordinii sociale și a identificării pe scara stânga-dreapta. Astfel, cele două tipuri de încredere sunt exprimate de diferiți oameni din motive diferite (Newton, 2001a). Sprijinul politic într-o democrație s-ar putea să nu fie atât de legat de efectele participării în organizații secundare, iar performanța politică și economică a guvernelor să fie mai importantă decât ne așteptăm (Newton, 2006). În afara acestor probleme
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
oameni din motive diferite (Newton, 2001a). Sprijinul politic într-o democrație s-ar putea să nu fie atât de legat de efectele participării în organizații secundare, iar performanța politică și economică a guvernelor să fie mai importantă decât ne așteptăm (Newton, 2006). În afara acestor probleme, nici relațiile măsurate dintre participare și presupusele sale efecte benefice nu sunt foarte consistente. Dacă unii par să descopere probe care să le susțină argumentele în favoarea teoriei capitalului social (Hooghe, 2003), alții nu găsesc decât legături
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
teoriei capitalului social (Hooghe, 2003), alții nu găsesc decât legături inconsistente. Nu doar că legătura dintre participarea voluntară și încrederea socială este slabă, dar importanța participării pentru încrederea politică este foarte mică, mult mai mică decât pretențiile teoriei capitalului social (Newton și Norris, 2000). Desigur, aici intervine și probleme nivelului măsurării capitalului social. Unde ar trebui măsurat acesta, la nivel individual sau la nivel agregat, pentru a pune în evidență relațiile sale cu alte variabile semnificative? Nu există un consens în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Ralf (1990). Reflections on the Revolution in Europe. New York: Random House. Dalton, Russel J. (1999). Political Support in Advanced Industrial Democracies. În Pippa Norris (edit.), Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press. Delhey, Jan și Kenneth Newton (2002). Who Trusts? The Origins of Social Trust in Seven Nations. FS III 02-402, Social Science Research Center, Berlin. Dragoman, Dragoș (2005a). Capital social et tolérance ethnique. Coopération, confiance et préjugés ethniques en Roumanie. Studia Politica. Romanian Political Science Review
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Politics & Society 30(3): 497-523. Mungiu-Pippidi, Alina (2000). Politica după comunism. București: Humanitas. Narayan, Deepa și Michael F. Cassidy (2001). A Dimensional Approach to Measuring Social Capital: Development and Validation of a Social Capital Inventory. Current Sociology 49(2): 59-102. Newton, Kenneth (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist. 40(5): 575-586. Newton, Kenneth (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Narayan, Deepa și Michael F. Cassidy (2001). A Dimensional Approach to Measuring Social Capital: Development and Validation of a Social Capital Inventory. Current Sociology 49(2): 59-102. Newton, Kenneth (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist. 40(5): 575-586. Newton, Kenneth (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (3-24). Newton, Kenneth (2001a). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Validation of a Social Capital Inventory. Current Sociology 49(2): 59-102. Newton, Kenneth (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist. 40(5): 575-586. Newton, Kenneth (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (3-24). Newton, Kenneth (2001a). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review 22(2): 201-214. Newton, Kenneth (2001b). Social Trust and Political Disaffection: Social Capital
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist. 40(5): 575-586. Newton, Kenneth (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (3-24). Newton, Kenneth (2001a). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review 22(2): 201-214. Newton, Kenneth (2001b). Social Trust and Political Disaffection: Social Capital and Democracy. Lucrare prezentată la EURESCO Conference on Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, Exeter. Newton
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
in Modern Europe. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (3-24). Newton, Kenneth (2001a). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review 22(2): 201-214. Newton, Kenneth (2001b). Social Trust and Political Disaffection: Social Capital and Democracy. Lucrare prezentată la EURESCO Conference on Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, Exeter. Newton, Kenneth (2006). Political Support. Social Capital, Civil Society, and Political and Economic Performance. Center for the Study
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Newton, Kenneth (2001a). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review 22(2): 201-214. Newton, Kenneth (2001b). Social Trust and Political Disaffection: Social Capital and Democracy. Lucrare prezentată la EURESCO Conference on Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, Exeter. Newton, Kenneth (2006). Political Support. Social Capital, Civil Society, and Political and Economic Performance. Center for the Study of Democracy, University of California, Irvine, paper 06'07 disponibil la http://repositories.cdlib.org/csd/06-07 Newton, Kenneth și Pippa Norris (2000
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, Exeter. Newton, Kenneth (2006). Political Support. Social Capital, Civil Society, and Political and Economic Performance. Center for the Study of Democracy, University of California, Irvine, paper 06'07 disponibil la http://repositories.cdlib.org/csd/06-07 Newton, Kenneth și Pippa Norris (2000). Confidence in Public Institutions. Faith, Culture or Performance. În Susan J. Pharr, Robert D. Putnam (eds.), Dissafected Democracies: What's Troubling the Trilateral Countries. Princeton: Princeton University Press. Norris, Pippa (1987). Politics and Sexual Equality
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Type, and the Creation of Social Capital. American Behavioral Scientist 42(1): 47-65. Stolle, Dietlind și Thomas S. Rochon (1999). The myth of American exceptionalism: a three-nation comparison of associational membership and social capital. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (192-209). Sum, Paul (2005). Political Mobilization in Romania. Social Capital, Socialization, and Political Participation. Romanian Journal of Society and Politics 5(1): 33-55. Tocqueville, Alexis de (2005). Despre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în America. (trad rom. M. Boiangiu și B. Staicu). București: Humanitas. Torcal, Mariano și José Ramon Montero (1999). Facets of Social Capital in New Democracies. The Formation and Consequences of Social Capital in Spain. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. Londron: Routledge (167-191). Uslaner, E. M. și Paul Dekker (2001). Politics in Everyday Life: Social Capital and Participation. London: Routledge. Uslaner, Eric M. (1999). Democracy and Social Capital. În Mark Warren
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Political Research 31(4): 331-336. Uslaner, Eric M. și Gabriel Bădescu (2005). Making the Grade in Transition: Equality, Tranparency, Trust, and Fairness. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Session of Workshops, Granada. van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (1999) (eds.). Social Capital and European Democracy. London: Routledge. van Schaik, Ton (2002). Social Capital in the European Values Study Surveys. Lucrare pregătită pentru OECD-ONS International Conference on Social Capital Measurement, London. Verba, Sidney, Nie, Norman
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Review of Sociology 15(1): 81-108. Whiteley, Paul (1997). Economic Growth and Social Capital. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Workshop, Universitatea din Berna. Whiteley, Paul (1999). The Origins of Social Capital. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (25-44). Wollebaek, Dag și Per Selle (2002). Does Participation in Voluntary Associations Contribute to Social Capital? The Impact of Intensity, Scope, and Type. Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
depozitar al unor energii metafizice de mare anvergură (...) Literatura este reintegrată ca intenție și ca portant de sens, în marea mișcare a cosmosului: textul devine dramă cosmică, o provoacă, face parte din ea"68. În Jurnal, Eliade făcea referire la Newton, care, ca și hermetiștii din epoca elenistică și din Renaștere, credea într-o revelație primordială, pierdută, regăsită de inițiați și transmisă camuflat, în fabule și mituri, pentru a fi inaccesibilă profanilor; Newton credea că adevăratele secrete se găsesc camuflate în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ea"68. În Jurnal, Eliade făcea referire la Newton, care, ca și hermetiștii din epoca elenistică și din Renaștere, credea într-o revelație primordială, pierdută, regăsită de inițiați și transmisă camuflat, în fabule și mituri, pentru a fi inaccesibilă profanilor; Newton credea că adevăratele secrete se găsesc camuflate în textele ezoterice 69. În elementele marginale se păstrează adevăruri fundamentale: superstiția - în înțelesul etimologic, super stat, "ceea ce stă deasupra", ceea ce rămâne, se păstrează 70. "Uneori etimologiile pot salva un cuvânt restaurându-i
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nici cu conceptul de cunoaștere pe care acesta îl vehiculează. În opinia lui Blaga 276, Kant ia ca punct de plecare în critica sa asupra metafizicii un ideal de cunoaștere extras din știința teoretică a naturii, constituită prin Galilei și Newton, având în centru posibilitatea unor cunoștințe necesare și universale 277. Secretul acestui tip de cunoaștere este descoperit de către filosoful german în modul de aplicare a categoriilor intelectului asupra materialului primit prin experiență. Lucrând în spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La 1700, aceste două teorii erau considerate incompatibile și nu puteau fi ambele adevărate. Datorită prestigiului lui Newton, teoria corpusculară va domina tot secolul al XVIII-lea. Secolul al XIX-lea va schimba radical situația, datorită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La 1700, aceste două teorii erau considerate incompatibile și nu puteau fi ambele adevărate. Datorită prestigiului lui Newton, teoria corpusculară va domina tot secolul al XVIII-lea. Secolul al XIX-lea va schimba radical situația, datorită lui Thomas Young și Augustin Fresnel, care, interpretând fenomenul de interferență a luminii, vor face ca teoria corpusculară să fie considerată în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru am vorbit în capitolul anterior, astfel încât nu voi mai reveni aici. Ideea unei logici a contradicției se va concretiza mai târziu, în anii '70, într-un program de cercetare cu mare răsunet, logica paraconsistentă, al cărui inițiator este brazilianul Newton da Costa. Se pare că logica paraconsistentă "apare ca o reacție întârziată la criza din fundamentele logicii și matematicii, declanșată la începutul secolului al XX-lea de apariția paradoxurilor (antinomiilor)"804. Paradoxurile au ridicat problema consistenței teoriilor. O teorie în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
falso sequitur quodlibet, considerat unul dintre principiile cele mai intuitive ale raționalității logice 813. În legătură cu aceste chestiuni, voi aduce în atenție unele dintre gândurile inițiatorului logicii paraconsistente. Astfel, în capitolul al 3-lea al lucrării sale Logici clasice și neclasice, Newton da Costa arată că în contextele raționale au apărut mereu contradicții. Mereu gândirea a avut de-a face cu antinomii, paradoxuri, aporii. El chiar le clasifică în funcție de aspectul sau registrul în care apar. Ceea ce este important e faptul că toți
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concluziei sale"814. Uneori, o astfel de soluție pare imposibilă, gândirea rămânând în încurcătură. Este cazul aporiilor, cum ar fi paradoxul Mincinosului sau paradoxul lui Russell. Logica paraconsistentă este o salvare pentru situațiile în care contradicția pare de nedepășit, crede Newton da Costa 815. Alegerea unei logici paraconsistente în locul uneia clasice repune problema statutului anumitor antinomii, putând converti o antinomie ce pare a eșua într-o contradicție iremediabilă într-un paradox pentru care există, cel puțin în principiu, o soluție pozitivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
N., ș.a., Antologie filosofică, Editura Universal Dalsi, București, 1995. Bancilă, Vasile, Lucian Blaga energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. Barrow, John D., Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]