14,292 matches
-
Indicatorii utilizați în analiza statistico-economică a stocurilor materiale Stocurile de materiale sunt formate din mijloacele materiale circulante existente în unitățile economico-sociale, în gospodăriile populației și sub forma rezervelor materiale de stat. Evidența lor se ține în unități fizice pentru un nomenclator restrâns de produse și valoric. Pentru determinarea valorii mijloacelor circulante, ca element al avuției acumulate, este necesară calcularea lor în prețuri comparabile (de regulă cele la care se evaluează producția bunurilor materiale). Principalele surse de informații pentru determinarea stocurilor materiale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anchetele statistice cu caracter special. Pentru a realiza analiza componenței și rolului stocurilor materiale în activitatea productivă, acestea se grupează<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 2004, p. 98. footnote> după diverse criterii: − pe activități conform nomenclatorului CAEN; − pe forme de proprietate; − după stadiul în care se află: • stocuri pentru producție (materii prime, materiale, combustibil, ambalaje, obiecte de inventar, piese de schimb etc.); • stocuri în producție (producție neterminată, semifabricate); • stocuri în sfera circulației (produse finite); − după fondul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
pe calea ferată, transport aerian și fluvial, servicii de corespondență și curierat, abonamente radio-TV) sunt înregistrate pe baza informațiilor primite de la unitățile care le practică; − Eșantionul de mărfuri și servicii - cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populației. Nomenclatorul utilizat este structurat pe trei nivele de agregare: grupe, posturi și sortimente, astfel: • grupa mărfurilor alimentare; • grupa mărfurilor nealimentare; • grupa serviciilor. 2) Informațiile colectate prin această cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind prețurile principalelor produse agricole vândute
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
îl declară. Doar trecînd dincolo de dimensiunea pe care Seiler ne-o supune atenției în mod explicit vom putea surprinde elementul dur al lucrării. Dimensiunea de "ghid al cetățeanului" este doar vîrful icebergului. Nu ni se înfățișează doar o inventariere, un nomenclator, ci, îndeosebi, factorii ce generează partidele politice din Europa. "Paradigma celor patru clivaje fundamentale", preluată de la norvegianul Stein Rokkon, este cea care ne conduce spre unele dintre motivele apariției partidelor politice. Conform acesteia, evoluția politică a Europei a fost afectată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe o concentrare excesivă a relațiilor comerciale externe cu țările membre ale CAER. În ceea ce privește fluxurile de export și import, cu toate că au avut loc schimbări de anvergură în structura acestora, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, în diversificarea nomenclatorului de produse precum și în creșterea ponderii produselor manufacturate, comerțul exterior al României nu s-a dovedit în ansamblul său eficient și nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creștere economică, ci dimpotrivă a condus la înregistrarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de modernizare a economiei României în ansamblul său este reflectată de efectele concurenței externe, care determină o preocupare continuă în vederea îmbunătățirii creativității și inventivității, a creșterii calității pentru atingerea standardelor internaționale și nu în ultimul rând înnoirea din ce în ce mai rapidă a nomenclatorului de export. În concluzie, activitatea din sfera comerțului exterior deține un rol esențial în cadrul economiei naționale prin influența deosebit de puternică pe care o exercită asupra dezvoltării sectoarelor producției și serviciilor cât și asupra eficienței economice în ansamblu. Tabelul 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
standarde relativ decente 12. În concluzie, având în vedere aceste elemente, se poate afirma că, deși au avut loc schimbări de anvergură în structura exporturilor și a importurilor țării noastre, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, diversificarea nomenclatorului și creșterea ponderii produselor manufacturate, de-a lungul întregii perioade postbelice, comerțul exterior al României nu s-a dovedit în ansamblul său eficient și nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creștere economică, ci dimpotrivă a condus
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
un grad înalt de prelucrare și diversificării insuficiente a sortimentelor de produse, eficiența economică a exporturilor acestei grupe nu a fost foarte ridicată. De asemenea, din cauza folosirii neraționale a bazei de materii prime precum și politicii de substituire a importurilor, nici nomenclatorul de import al țării noastre nu a fost foarte diversificat, accentul fiind pus doar pe un număr limitat de produse deficitare (produse de magnezită, cărămizi refractare, etc). În ceea ce privește materiile prime nealimentare și produsele aferente, și această grupă a înregistrat solduri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dificultăți ale balanței de plăți, protecția proprietății intelectuale, etc. În final, Acordul Central European de Comerț Liber și-a propus crearea unei zone de liber schimb între țările membre, atât pentru comerțul reciproc cu produse industriale cât și pentru un nomenclator extins de produse agricole. Prevederile principale ale Acordului de Aderare a României la CEFTA, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1997, a reprezentat unul dintre pașii cei mai importanți din cadrul strategiei naționale care are drept scop final aderarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de eliminare a taxelor vamale în cazul produselor industriale și acordarea unor concesii reciproce pentru comerțul cu produse agricole. În relațiile stabilite cu fiecare țară membră, România a negociat atât etapele de eliminare a taxelor vamale de import, cât și nomenclatorul de produse aferent fiecăreia dintre acestea. a) În domeniul comerțului cu produse industriale, realizarea zonei de liber schimb s-a finalizat, conform prevederilor Acordului, începând de la data de 1 ianuarie 2002, comerțul dintre România și celelalte țări CEFTA fiind liberalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
au fost suprimate progresiv până la 1 ianuarie 2000. Liberalizarea completă s-a realizat la 1 ianuarie 2002, când au fost eliminate complet și taxele vamale care se mai aplicau în cazul câtorva tipuri de autoturisme; În cazul Poloniei, pentru un nomenclator important de produse, taxele vamale au fost suprimate complet la data intrării în vigoare a Acordului. În situația produselor considerate de părți mai sensibile pentru piețele lor (câteva tipuri de autoturisme, etc.), eliminarea taxelor vamale s-a realizat gradual până la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de cereale, margarină, anumite conserve de carne, legume și fructe. În afara concesiilor menționate anterior, România a trebuit să garanteze o serie de facilități la nivel bilateral cu fiecare membru CEFTA, în vederea reducerii taxelor vamale în medie cu 50%, pentru un nomenclator diversificat de produse de interes reciproc. Astfel, în cazul exporturilor de produse agricole în Republicile Cehă și Slovacă, țara noastră va beneficia de taxe vamale reduse pentru legume și fructe (castraveți, roșii, prune și struguri), vinuri, uleiuri din semințe de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În ceea ce privește nivelul de armonizare a Tarifului vamal de import al României cu Tariful Vamal Integrat Comunitar acesta este destul de avansat, existând totuși și o serie de aspecte care necesită încă unele modificări radicale. Astfel 13: s-a realizat alinierea la Nomenclatorul Combinat de bunuri al UE; noul Cod Vamal din 1997 este aproape armonizat cu Codul Vamal al UE; prima coloană cu taxe vamale autonome, destinată aplicării asupra mărfurilor ce provin din țări cu care nu sunt încheiate acorduri comerciale în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002, p. 62 2 Exporturile românești în UE 15 aferente secțiunilor XI (Materiale textile și articole din acestea), XII (Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare) și XX (Mărfuri și produse diverse, inclusiv mobila) din Nomenclatorul Combinat dețin 52,7% din totalul exporturilor către această grupare integraționistă, pentru ansamblul perioadei 1991-2002. 3 G. Lafay, C. Herzog, Commerce international: la fin des avantages acquis, Ed. Economica, 1989, p. 375 4 B. Balassa, Trade Liberalization and Revealed Comparative
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în relațiile comerciale cu țările UE o utilitate ridicată prezintă folosirea în analiză a gradului de complexitate a mărfurilor comercializate, care constituie un element esențial pentru reliefarea nivelului de prelucrare încorporat într-un produs. Având ca punct de plecare clasificarea Nomenclatorului Combinat, se poate realiza gruparea produselor industriale în trei categorii principale, în concordanță cu nivelul de complexitate a acestora 6: A. produse cu un grad ridicat de complexitate (gr. XVI, XVII și XVIII); B. produse cu un grad mediu de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
procesul de specializare este în continuă expansiune, lucru evidențiat în mod foarte elocvent de către tendința clar ascendentă a valorilor indicatorului avantajelor comparative relevate ale României pentru produsele cu un grad ridicat de complexitate, mai ales cele aferente grupei XVI din Nomenclatorul Combinat (Mașini și aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile). Procesul este și mai pregnant scos în evidență de tendința descendentă și bine conturată înregistrată de avantajele comparative corespunzătoare produselor cu un nivel scăzut de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în evidență de tendința descendentă și bine conturată înregistrată de avantajele comparative corespunzătoare produselor cu un nivel scăzut de complexitate pe parcursul întregii perioade de tranziție. Efectuarea unei analize mai detaliate dezvăluie și trăsăturile caracteristice ale specializării pentru diferitele secțiuni ale Nomenclatorului Combinat, evidențiind o dată în plus faptul că România deține încă avantaje comparative în sectoarele tradiționale, intensive în forță de muncă (confecții, încălțăminte) și dezavantaje în industriile care utilizează preponderent capital uman și tehnologii performante, în special mașini și aparate electrice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produse vegetale și produse din lemn, exclusiv mobilier). În al doilea rând, se observă faptul că România este specializată întrun număr realtiv redus de sectoare, avantajele comparative în relația cu UE concentrându-se în mare parte în cinci secțiuni din Nomenclatorul Combinat: produse din lemn, exclusiv mobilier (IX), materiale textile și articole din acestea (XI), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (XII), metale comune și articole din acestea (XV) și mărfuri și produse diverse (XX). Tabelul 7.1. Avantajele comparative ale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și articole din acestea (XI), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (XII), metale comune și articole din acestea (XV) și mărfuri și produse diverse (XX). Tabelul 7.1. Avantajele comparative ale României în relația cu UE 15 pe secțiuni conform Nomenclatorului Combinat în perioada 1993-2002 Secțiuni din NC 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 I. Animale vii și produse animale 0,0067 0,0072 0,0044 0,0056 0,0077 -0,0008 0,0046 0,0011 -0
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1 X i gi n reprezintă ponderea fiecărei ramuri industriale i în cadrul exporturilor totale. ∑X i i1 constant. Astfel, în perioada 1991-2002 ponderea exporturilor către UE, a produselor industriei textile, pielărie și încălțăminte (grupele VIII, XI și XII din Nomenclatorul Combinat) în totalul exporturilor către această grupare integraționistă, s-a majorat de aproximativ trei ori, de la aproape 16% în primul an al perioadei considerate până la o valoare de peste 48% în 2002. În ceea ce privește nivelul de concentrare specific distribuției geografice a exporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ca destinație doar una sau două țări, lucru care induce un grad de vulnerabilitate sporit în sectoarele vizate, datorită unei dependențe acute de posibilele perturbații care pot avea loc în economiile țărilor respective. În cadrul produselor industriei textile (grupa XI din Nomenclatorul Combinat) exporturile către UE în anii 2000 și 2001 s-au concentrat în proporție de peste 66% în doar două țări (Italia și Germania), pentru bunurile aparținând grupei XII "Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare", mai mult de 77% din exporturi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pentru bunurile aparținând grupei XII "Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare", mai mult de 77% din exporturi au avut ca destinație doar Italia în anii 2000 și 2001, iar în cazul exporturilor de mărfuri aparținând industriei metalurgice (grupa XV din Nomenclatorul Combinat) peste 56% din acestea au ajuns în anii 2000 și 2001 în Italia și Germania 11. În plus, aceste ramuri dețin o pondere foarte ridicată în ansamblul exporturilor românești, aspect care conduce la sporirea vulnerabilității generale a acestor fluxuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Componenta principală a exporturilor de produse industriale românești către UE în perioada 1993-2002 a fost reprezentată de produsele cu un grad mediu de complexitate (grupele VI, VII, X, XI și XII din Nomenclatorul Combinat) care și-au majorat ponderea de la 40,23% în anul 1992 până la peste 55,72% în anul 2002. În același interval de timp, procentul deținut de produsele cu complexitate ridicată a crescut simțitor de la puțin peste 15% în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
agricol (peste 62% din suprafața totală), România este al doilea mare producător agricol din Europa Centrală și de Est, după Polonia. în cadrul exporturilor predomină produsele agricole primare și cele cu un nivel scăzut de prelucrare (secțiunile I și II din Nomenclatorul Combinat), printre care se numără animalele vii (în anul 2001 acestea dețineau 23,08% din totalul exporturilor de produse agroalimentare), fructele comestibile (6,00%), cerealele (15,46%), etc.; procentul deținut de produsele care prezintă un nivel ridicat de prelucrare (în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2001 acestea dețineau 23,08% din totalul exporturilor de produse agroalimentare), fructele comestibile (6,00%), cerealele (15,46%), etc.; procentul deținut de produsele care prezintă un nivel ridicat de prelucrare (în special cele cuprinse în secțiunile III și IV din Nomenclatorul Combinat) a oscilat în jurul valorii de 22%, între o valoare minimă de 16% în anul 1991 și o valoare maximă de 39% în anul 1997, aspect care evidențiază gradul limitat de competitivitate a industriei alimentare din țara noastră (figura 7
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]