1,216 matches
-
să o exprime mai plastic și mai concentrat în două imagini”; „Hurmuz găsește cuvîntul, îl trîntește și trece ușor înainte, avînd aerul că-și urmărește fabula care, de fapt, e inexistentă”; „Ideia ridicolului și nimicniciei omului față de necunoscut, precum și ideia nonsensului general al existenței se degajează la fiecare pas în opera lui Hurmuz. Pentru mentalitatea mediocră Hurmuz apare ca incoerent și dezechilibrat — de aceea producția sa nici nu se adresează mulțimei”; „Cînd cele 7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
persiflarea clișeului, satira locului comun (acesta adăpostind cel mai adesea generalitatea ideii și absența emoției). Importanța scrierilor lui Urmuz rămîne documentară („un document lingvistic de mare însemnătate, un prilej de a demasca unele din procedeele limbii”), limbajul urmuzian conținînd „vocabule, nonsensuri de genul celor pe care le folosea Lewis Caroll” („nonsensurile prin echivoc ale lui Dodgson”). Dezacordul urmuzian în raport cu „folosința obștească a cuvintelor” țintește, într-adevăr, luminarea „nonsensurilor realității”. Pe urmele lui G. Călinescu, Tudor Vianu cade însă în capcana „iluziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
generalitatea ideii și absența emoției). Importanța scrierilor lui Urmuz rămîne documentară („un document lingvistic de mare însemnătate, un prilej de a demasca unele din procedeele limbii”), limbajul urmuzian conținînd „vocabule, nonsensuri de genul celor pe care le folosea Lewis Caroll” („nonsensurile prin echivoc ale lui Dodgson”). Dezacordul urmuzian în raport cu „folosința obștească a cuvintelor” țintește, într-adevăr, luminarea „nonsensurilor realității”. Pe urmele lui G. Călinescu, Tudor Vianu cade însă în capcana „iluziei realiste”: „Ridiculizarea clișeelor e un mijloc curent în umorul realist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un prilej de a demasca unele din procedeele limbii”), limbajul urmuzian conținînd „vocabule, nonsensuri de genul celor pe care le folosea Lewis Caroll” („nonsensurile prin echivoc ale lui Dodgson”). Dezacordul urmuzian în raport cu „folosința obștească a cuvintelor” țintește, într-adevăr, luminarea „nonsensurilor realității”. Pe urmele lui G. Călinescu, Tudor Vianu cade însă în capcana „iluziei realiste”: „Ridiculizarea clișeelor e un mijloc curent în umorul realist” (p. 178). Dezvăluind unul dintre „paradoxurile” avangardismului, esteticianul tinde să explice totul prin echivocul semantic, automatism și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
expresiile gata făcute ale lumii și limbajului urban, tot așa cum autorii baladelor populare folosesc clișeele (...) dintr-o tradiție moștenită, orală”. Ideea unor posibile „rădăcini folclorice” rurale este respinsă cu vehemență polemică: „Un amăgit comparatist ar adăuga că numărul mare de nonsensuri și absurdități din literatura populară l-ar fi putut influența. Ar fi, fără îndoială, nu prima și nici ultima enormitate demnă de deriziunea lui Urmuz — căci este probabilă, dacă nu sigură, totala sa ignorare a folclorului”. Apariția protocronismului și transformarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Caragiale, „măgari și fără manieră”, în relațiile diplomatice cu alte țări. Auzi dumneata, manieră la văcarii din Texas, fugi țațo de aici, că mor, unde-ai mai văzut matale măgari, pardon, voiam să zic americani, cu maniere. Ar fi un nonsens, ca ursul cu coadă, sau ca un Băsescu vegetarian, care bea doar apă, îmbuteliată artistic în sticle de whisky. Și uite așa, peste noapte, un australian famelic și etiolat, precum o plantă crescută-n beci, a reușit să facă pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să ascult, ca și cum totul ar alerga invers pe lângă mine fără să mă observe, ca și cum aș fi absentă. Alteori sunt îngrozitor de lentă, stagnantă aș putea spune. Alerg gâfâind în urma timpului, și-mi dau seama că însăși ideea de recuperare este un nonsens. Aproape nimic nu se poate recupera, cu atât mai puțin timpul. De multe ori, când sunt cu mult în fața timpului, dintr-un sentiment iremediabil de nerăbdare, stric tot ce timpul a construit temeinic în urma mea. Eu vin și distrug, crezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vieții, a vieții fenomenologice transcendentale și absolute care suntem noi nu este entropia. Realitatea acestei vieți nu are nimic de-a face cu realitatea fizică și nu se poate înțelege pornind de la aceasta; orice model științific impus culturii este nu nonsens. E elibera energia înseamnă exact contrariul: a-i da frâu liber, a-i desfășura ființa, a-i permite să sporească, în așa fel încât acțiunea culturii nu are altă finalitate decât această permisiune acordată Energiei să sporească, adică să fie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
uită în sus cu ochii scânteind. —Păi, hai să începem chiar cu primul lucru pe care l-a spus. Știi, „am pus-o la păstrare într-un loc, unde doar tu și fratele meu ați putea-o găsi“. E un nonsens. —Nonsens? Cum? —E foarte simplu, Maggie. Făcu o pauză și se uită în ochii ei. Tatăl meu nu avea un frate. Capitolul 41 Tabăra de refugiați Rafah, Gaza, trei zile mai devreme Rămăseseră fără locuri de întâlnire. Regula de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în sus cu ochii scânteind. —Păi, hai să începem chiar cu primul lucru pe care l-a spus. Știi, „am pus-o la păstrare într-un loc, unde doar tu și fratele meu ați putea-o găsi“. E un nonsens. —Nonsens? Cum? —E foarte simplu, Maggie. Făcu o pauză și se uită în ochii ei. Tatăl meu nu avea un frate. Capitolul 41 Tabăra de refugiați Rafah, Gaza, trei zile mai devreme Rămăseseră fără locuri de întâlnire. Regula de aur într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
imediat negocierile, interveni unul dintre cei mai de încredere locțiitori ai lui Salim. —Așa vor face. Și această parodie de proces de pace se va termina. Nu se va mai pune în discuție entitatea sionistă. Nu se vor mai profera nonsensuri legate de pactizarea cu dușmanul. Ne putem întoarce la lupta legitimă, cea pe care Profetul, pacea fie cu el, a prevăzut că o vom câștiga. — Deci, începu altul. Spuneți că e în interesul nostru ca acest testament să devină public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu Între un existent și o absență. La ce se raportează pentru a dobândi relevanță morală noul lucru făurit de Creator, atâta vreme cât el este singurul lucru existent pe lume? Dați-mi voie să vă contrazic: „bine În sine” este un nonsens, o aberație. - Mă consolez că nu-i, totuși, cea mai mare din câte există... - Înțeleg aluzia, Însă refuz să răspund la provocări. Prefer să vă mai semnalez ceva privitor la decalajul uriaș dintre durata vieții Celorlalți și cea a pământenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a te hotărî să acționezi efectiv. Aici, ai mult tare de lucrat. De regulă, știi prea bine că eu tratez totul cu seriozitate, dar, totodată, și cât se poate de lejer. Și nu zâmbi, căci acesta nu este deloc un nonsens. Abia aceasta este calea cu adevărat corectă, de fapt. Ia gândește-te puțin, majoritatea lumii, destul de proastă și de puțin profundă fiind - asta trebuie s-o recunoști! -, mai întotdeauna tinde să trateze lucrurile, până și pe cele mai mărunte fleacuri
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
În care un popor merge cu ochii legați spre prăpastie. Dacă noțiunea de revoluție poate instaura arderea cărților pe rug și extirparea conștiinței printr-o supunere oarbă la deciziile unui partid conducător, manipulat de un dictator obtuz și retrograd - iată nonsensul! - dacă noțiunea de patriotism devine o frumoasă emblemă pentru edificiile masacrului și ale teroarei - vezi absurdul! - ca să nu mai vorbim de Însuși sensul de a fi al spiritului, asemănările sînt prea izbitoare, gîndește-te ce enormitate, cuvîntul „Weltanschauung“ extins la „Weltanschauungsstaat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
religios, de care dă dovadă scriitoarea. Se vorbește despre un IIsus dominat de slăbiciuni omenești izvorâte, culmea, din impulsul unei iubiri declanșatoare de plăcere. Este o aberație! Viziunea îngustă de a-l admira pentru faptul că refuza femeia este un nonsens. IIsus nu este firesc să fie analizat din punct de vedere uman, ca un om plin de voință, divinitatea este un fenomen. Parcă geniul are voința studiului, cunoașterii, simțirii? El există, e geniu și e suficient! Își poate permite, chiar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ea a oferit românilor un "specific", fie și depășit. Căci și "veșniciile" expiră. Simt nevoia să reiau ideea că Dumnezeu e țăran. Un Dumnezeu burghez mi se pare, din multe motive, o blasfemie. Un Dumnezeu intelectual mi se pare un nonsens. Cum să aibă Dumnezeu dubii? În schimb, mi-l pot închipui pe Dumnezeu ascultând cum se trezesc sevele pământului primăvara. Nopțile de Înviere, în București, au ceva de chermeză, vag religioasă. E adevărat că despre "cerul înstelat de deasupra noastră
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pare că le interpretez, deși eu nu vreau să le interpretez ca alții dinaintea mea (când spun „interpretez”, mă refer la schemele narative cunoscute, din care aș vrea să ies cu orice preț; a scrie conform cu rețeta literarității e un nonsens, a te situa În previzibil nu mai amuză nici pe amatorii de romane polițiste, unde oricine descoperă mai devreme sau mai târziu cine e asasinul; nu este exclus ca personajul meu să fie un asasin; tocmai de aceea nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
qitel espace qui coulait Autour du cou, comme une corde, el qui tirait. Cela sombrait à vue d'oeil... * 1919 s-a eliberat de conformism, a eliberat scriitura și a lansat talentele într-o nouă provocare: aceea a esteticii împotriva nonsensului sau grație nonsensului. Marii romancieri ai anilor '20 se confruntă cu această invazie a experienței și amintirea războiului. Există trei texte majore care jalonează această perioadă: Pădurea spînzuraților, de Liviu Rebreanu (1922), Întunecare, de Cezar Petrescu (1927), Ultima noapte de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
coulait Autour du cou, comme une corde, el qui tirait. Cela sombrait à vue d'oeil... * 1919 s-a eliberat de conformism, a eliberat scriitura și a lansat talentele într-o nouă provocare: aceea a esteticii împotriva nonsensului sau grație nonsensului. Marii romancieri ai anilor '20 se confruntă cu această invazie a experienței și amintirea războiului. Există trei texte majore care jalonează această perioadă: Pădurea spînzuraților, de Liviu Rebreanu (1922), Întunecare, de Cezar Petrescu (1927), Ultima noapte de dragoste, întîia noapte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și lipsite de continuitate, care nu se referă decît la ele însele ori cărora le lipsește profunzimea dată de sens, colajul realizat în majoritatea muzicii rap aduce adesea ceva nou în zona afirmațiilor politice, ceva întrucîtva diferit de fragmentele de nonsens sau de sensul minimalist. Rapul se identifică adesea cu politici specifice, precum radicalismul negrilor din anii '60 ori afrocentrismul, mai curînd decît să devină o evacuare a politicii, ca în unele texte postmoderne 42. Albumele rap ale celor de la Public
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nivel global înseamnă echilibrul între unitate și diversitate, mai degrabă decât crearea unei identități globale omogene, în cadrul curentului ecologist se face simțită opinia conform căreia comunitatea are sens numai la nivel local ideea de "comunitate globală" este pentru ecologiști un nonsens, dacă nu un potențial totalitar (Esteva și Parkash 1997). Totuși, există un sentiment împărtășit că scopul teoriei este să promoveze emanciparea (Laferrière 1996; Laferrière și Stoett 1999). Alături de această respingere normativă a sistemului de state apare și o respingere a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
va alege căi și mijloace mai pretențioase de gândire și de acțiune. Așa se explică, de pildă, de ce la altitudini psihice mai Înalte probabilitatea Întâlnirii cu idei ori stări mai sofisticate sau chiar ciudate este mai mare (de exemplu, ideea „nonsensului vieții” sau „complexul tragic al neputinței umane”, Întâlnite la unii filosofi). Μ Iată un aspect frecvent de iluzie intelectuală: una e dorința de a crede că știi ceea ce afirmi, și alta e să știi, Într-adevăr, ceea ce afirmi că știi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu transcendentul. De fapt, "poemele acestui volum se înșiră lent, spunându-ne povestea unei călătorii. Este călătoria unui om prin viață, dar nu a unui om obișnuit, ci a unii om, ce caută și descoperă, rând pe rând, sensul și nonsensul universului"94. Călătoria nu este altceva, decât aceeași căutare de sine, căutare, care, poate, de data aceasta, are șansa unei reușite, dacă presupunem iubirea drept constanta nemuritoare, profundă, a ființei umane. "Căutarea cunoaștere se sprijină când pe dragostea cuplu, când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă în nonsens, în vacuitate, într-un vid absorbant unde, cu eul împuținat, nu mai știi și nici nu prea mai are importanță cine ești și cum te cheamă. Nu degeaba pidosnicului Popescu îi vine ideea să-și construiască un cavou. Nevroza lui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
română. Păstrînd proporțiile, eu sînt fericit că m-am născut în TEATRU. Petru Ciubotaru Frica naște frică... "Lasă domnule, trecutul!; avem de construit viitorul!", aud pe câte unii, fie persoane civile; fie oameni cu rang politico-social, aruncând în derizoriu, în nonsens nevoia de a ști cine au fost ieri, pentru a ști cine suntem azi și cine vom deveni mâine... Aud, văd, înțeleg (și nu-nțeleg), și mi se face frică... Oare chiar putem construi un viitor fără a înțelege cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]