2,642 matches
-
însoțit de numele proprietarului și anul primei publicări, în concordanță cu cerințele Convenției Universale a Copyright-ului (UCC - Universal Copyright Convention). Deoarece mai sunt sisteme de prelucrare automată a datelor care nu dispun de acest simbol se poate utiliza și notația (C), sau poate fi scris efectiv cuvântul Copyright; • detectarea și identificarea încălcărilor copyrightului sunt destul de dificile, mai ales când sunt realizate cu scopul includerii anumitor elemente în alte produse care nu sunt înregistrate sub aceeași descriere. Pentru aceasta nu este
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de legea proprie a copyrightului, iar convențiile stabilesc numai drepturile reciproce care se respectă între țările semnatare. Nu există cerințe stricte legate de modul de marcare a copyrightului, dar, potrivit prevederilor UCC, drepturile reciproce pot fi respectate dacă se folosește notația standard: © Proprietarul lucrării, anul primei apariții Simbolul poate să apară fie pe prima pagină a publicației, fie la sfârșitul paginii de titlu. Problema care apare la introducerea notației nu se referă la publicații sau alte materiale, ci la includerea ei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dar, potrivit prevederilor UCC, drepturile reciproce pot fi respectate dacă se folosește notația standard: © Proprietarul lucrării, anul primei apariții Simbolul poate să apară fie pe prima pagină a publicației, fie la sfârșitul paginii de titlu. Problema care apare la introducerea notației nu se referă la publicații sau alte materiale, ci la includerea ei în cadrul software-ului. Se recomandă ca o notație să fie înregistrată astfel încât să fie vizibilă pentru utilizatori, iar o altă notație să fie citibilă numai pentru calculator. În
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
poate să apară fie pe prima pagină a publicației, fie la sfârșitul paginii de titlu. Problema care apare la introducerea notației nu se referă la publicații sau alte materiale, ci la includerea ei în cadrul software-ului. Se recomandă ca o notație să fie înregistrată astfel încât să fie vizibilă pentru utilizatori, iar o altă notație să fie citibilă numai pentru calculator. În acest sens, Oficiul Copyright din SUA a promulgat câteva recomandări pentru plasarea corespunzătoare a notației copyright. Astfel, pentru lucrările reproduse
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de titlu. Problema care apare la introducerea notației nu se referă la publicații sau alte materiale, ci la includerea ei în cadrul software-ului. Se recomandă ca o notație să fie înregistrată astfel încât să fie vizibilă pentru utilizatori, iar o altă notație să fie citibilă numai pentru calculator. În acest sens, Oficiul Copyright din SUA a promulgat câteva recomandări pentru plasarea corespunzătoare a notației copyright. Astfel, pentru lucrările reproduse prin copii pe diferite suporturi de memorare, de pe care notația nu poate fi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-ului. Se recomandă ca o notație să fie înregistrată astfel încât să fie vizibilă pentru utilizatori, iar o altă notație să fie citibilă numai pentru calculator. În acest sens, Oficiul Copyright din SUA a promulgat câteva recomandări pentru plasarea corespunzătoare a notației copyright. Astfel, pentru lucrările reproduse prin copii pe diferite suporturi de memorare, de pe care notația nu poate fi vizualizată decât cu ajutorul echipamentului, pot fi folosite următoarele metode de poziționare a simbolului: • un simbol care să fie perceptibil la listare, fie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
iar o altă notație să fie citibilă numai pentru calculator. În acest sens, Oficiul Copyright din SUA a promulgat câteva recomandări pentru plasarea corespunzătoare a notației copyright. Astfel, pentru lucrările reproduse prin copii pe diferite suporturi de memorare, de pe care notația nu poate fi vizualizată decât cu ajutorul echipamentului, pot fi folosite următoarele metode de poziționare a simbolului: • un simbol care să fie perceptibil la listare, fie în titlu, fie la sfârșitul lucrării; • un simbol care să fie afișat pe monitorul utilizatorului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un receptor permanent al copiilor. Trebuie avut în vedere că simbolul care apare în codul-sursă, în momentul generării codului-mașină, cu ajutorul translatoarelor (asambloare, compilatoare), fiind considerat un comentariu al programului, ar putea fi omis de la translare. De aceea, este necesar ca notația copyrightului să fie realizată într-un format recunoscut la transformarea codului-sursă în cod-obiect. Acest lucru poate fi realizat prin includerea unei linii duble a notației copyrightului, care să apară în format alfanumeric ce va conține cele trei elemente ale notației
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un comentariu al programului, ar putea fi omis de la translare. De aceea, este necesar ca notația copyrightului să fie realizată într-un format recunoscut la transformarea codului-sursă în cod-obiect. Acest lucru poate fi realizat prin includerea unei linii duble a notației copyrightului, care să apară în format alfanumeric ce va conține cele trei elemente ale notației (simbolul de copyright, numele autorului și anul primei apariții). 10.4.2.3.Protecția copyrightului în Româniatc "10.4.2.3. Protecția copyrightului în România
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
notația copyrightului să fie realizată într-un format recunoscut la transformarea codului-sursă în cod-obiect. Acest lucru poate fi realizat prin includerea unei linii duble a notației copyrightului, care să apară în format alfanumeric ce va conține cele trei elemente ale notației (simbolul de copyright, numele autorului și anul primei apariții). 10.4.2.3.Protecția copyrightului în Româniatc "10.4.2.3. Protecția copyrightului în România" În România, prima lege care reglementează drepturile de autor și cele conexe a fost Legea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
el o rețea de desfacere. De aici rezultă, în mod evident, necesitatea de a se stabili o legătură contractuală între producător și utilizatorul final, care implicit este considerat un contract de licență. Marcajul licenței, care este mult mai detaliat decât notația copyrightului, este inclus în ambalajul de plastic transparent al dischetelor, CD-urilor pe care programul este înregistrat. O etichetă exterioară atenționează cumpărătorul să nu rupă învelișul de plastic până nu a citit cu atenție și a acceptat condițiile de licență
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
are dimensiune standard, a unor culori rezistente la fotocopiere etc. Din studiile întreprinse în diverse firme din Marea Britanie, s-au desprins următoarele metode tehnice de protecție: 1. măsuri pentru depistarea copierii și utilizării neautorizate a programelor, care constau în includerea notației copyrightului sau a altor observații în cadrul programului. Aceste notații vor fi afișate în momentul folosirii programului, astfel încât operatorul va fi atenționat asupra dreptului de copyright al furnizorului și/sau a numelui cumpărătorilor autorizați să realizeze copii ale programului; 2. măsuri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
etc. Din studiile întreprinse în diverse firme din Marea Britanie, s-au desprins următoarele metode tehnice de protecție: 1. măsuri pentru depistarea copierii și utilizării neautorizate a programelor, care constau în includerea notației copyrightului sau a altor observații în cadrul programului. Aceste notații vor fi afișate în momentul folosirii programului, astfel încât operatorul va fi atenționat asupra dreptului de copyright al furnizorului și/sau a numelui cumpărătorilor autorizați să realizeze copii ale programului; 2. măsuri de prevenire a copierii neautorizate a softului prin care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ieșire din chingile oricărui corset exprimă o atitudine contestatară, al cărei dramatism e sublimat metaforic. De aici, și meditația gravă asupra condiției umane, ce face verbul tăios ca o lamă. Uneori poetul recurge la formula unor pseudopsalmi (Știu) ori la notația sentimentală, într-o delicată și grațioasă caligrafie imagistică (Ziua lacrimei), ca și la pastelul ingenios și rafinat. SCRIERI: Întâlniri cu peștera, Cluj-Napoca, 1979; Arcul voltaic, București, 1986; Chei și defilee în Munții Apuseni, Cluj-Napoca, 1988; Jocul cu umbra, Cluj-Napoca, 1994
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
panaceu împotriva urâtului. Este greu de spus care ar fi fost traiectoria lui P. dacă destinul său ar fi fost altul. Senzația acută a materiei colcăitoare, teroarea de ceea ce e grotesc și absurd în ordinea naturii se traduc într-o notație lipsită, deliberat, de grația caligrafiei. Metafora e făcută să descurajeze ochiul obișnuit cu subtilități livrești... În această cruzime a sincerității poetice, trebuie să observăm nu numai o expresie temperamentală, ci și o reacție față de extraordinara inflație de abstracțiuni din poezia
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
lui Vasile Popa, maistru militar de aviație. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1940-1948) și Facultatea de Drept (1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura Eminescu (1969-1975). P.M. scrie o poezie de notație lirică în volumele Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989), Al cincilea anotimp (2003), cu unele accente de sentimentalism desuet, apelând la o recuzită imagistică lipsită de relief. Dominate de sentimentul vremelniciei, versurile câștigă în profunzime și dramatism în Al cincilea anotimp
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă) sau cercetează datinile și istoria Maramureșului în încercarea de a descifra adevăruri uitate (Student la istorie), autorul este egal cu sine însuși, în pofida încercărilor de înnoire a formulelor epice. El experimentează modalități diferite, de la notația lirică la cea alegorică, de la tușa fantastică la observația directă de reporter, recurge la expresia frustă, condensată și dinamică a ziaristului, dar și la mijloace ale prozatorului modern, cum ar fi fracturarea fluxului temporal, întretăierea planurilor narative, sondarea inconștientului și
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau satanice. În Careul cu raci (2003), cea mai importantă carte de versuri a sa, P. se dezvăluie un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este însă un poet social, al „vinei” tragice de a se fi născut basarabean: „Cărări de câini se adâncesc în ploaie,/ cărări mereu speriate de gheare,/ de lanțuri,/ de stârvuri osoase
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Aparent (sau în primă instanță) înregistrare a cotidianului mecanic, impur și hâd, lirica lui traduce, de la un capăt la celălalt, o voltaică tensiune de depășire a cotidianului și a materiei joase, ceea ce în planul limbajului corespunde cu stilizarea și esențializarea notației, până la punctul în care imaginea ei devine epură confină cu figura (opusă polemic) a spiritului. Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral și
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Foc (1993). O revoluție, o poveste de dragoste, problematică politică, morală, proiecție în fantastic, toate acestea compun o poveste ce amintește de un roman de Jules Verne, cu aventuri și personaje exemplare. Scriitorul probează capacitatea de a crea atmosferă din notații pline de acuratețe privind natura, prezența umană, specificul local. Textele din „Momentul adevărului” și alte prospectări critice (1994) sunt eseistice, scrise într-o manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
în Itinerar spiritual (1943), P. își adună o parte din publicistică, îndeosebi din paginile ziarului „Țara” și ale revistei „Luceafărul”. Sunt înmănuncheate, în prima carte, articolele de susținere a scrierilor lui Lucian Blaga și Octavian Goga, iar în a doua - notațiile pe marginea aparițiilor recente din literatură și filosofie, volume și ediții din Martin Heidegger, Raymonde Vincent, Daniel Rops, Stéphane Mallarmé, Léon Daudet, Giovanni Papini ș.a. SCRIERI: Inteligența socială și psihologia conducătorului, Cluj, 1935; L’Actualité de Pascal, Paris, 1937; Stiluri
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
prezentat elogios de Vladimir Streinu și de George Ivașcu, a reținut atenția e pentru că versurile consonau cu tendințele timpului: „ne consideram niște novatori” („Un singur fel de ocupație în starea civilă: inovatori”). Și totuși, poezia lui P., ce fixează în notații obstinate febra mecanică a unui veac încins „cu arc voltaic”, pulsând în „ritmul tacheților”, în „angrenajul pistoanelor” și „violența reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
memorialistul capabil să supună faptele și personajele care le produc unor analize atente, să descifreze intenții și mobiluri și să descrie destine, să stăruie asupra unei idei, urmărindu-i drumul ciclic în care preceptul ordonează substanța epică. Când trece la notația ca de jurnal, cronica se umple de mărunțișuri a căror banalitate autorul se preface a nu o observa. Textul se transformă într-un fel de almanah-calendar în care sunt aglomerate, fără efort selectiv, incendii, perioade de secetă, molime, războaie turco-austriece
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
1967), popularizează producția autohtonă de vinuri (Țara vinurilor, 1961) sau prezintă obiective turistice (Mănăstirea Neamț, 1969, cu versiuni în germană, engleză, franceză). Textele nu au calități literare deosebite, ilustrând fidel directivele ideologice ale epocii. Reportajele din Catedrala scufundată (1968) îmbină notațiile asupra locurilor vizitate cu observații muzicale, artistice, într-un stil facil, de vulgarizare, departe de modelele consacrate ale genului. SCRIERI: După alungarea faraonilor, București, 1957; Însemnări din țara nouă, București, 1959; Țara vinurilor, București, 1961; Bacchus în România, București, 1964
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]
-
în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin acuitatea notației născute din faptul trăit, se dovedesc compunerile intitulate Poeme de front. Când, în Orații (1972) de pildă, poetul încearcă să cânte cu tot dinadinsul „noul”, Pillat și Blaga sunt uitați cu totul și banalitățile goale își fac locul de îndată
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]