1,735 matches
-
tânărul preot încremeni, fără să-și mai plece privirea, iar ochii lui buni păreau că zâmbesc, deși nu zâmbeau. Văzând acești ochi, preotul se făcu vânăt de mânie și îl chemă pe soldatul înlemnit cu lancea în mână. Arătând cu nuiaua spre lucrătorii argintari, preotul spuse: - Ucide-i! Soldatul căscă gura și se uită la preot cu ochii holbați. Nu pricepea. Și mai mânios, preotul strigă: - Ucide-i și adă alții în locul lor! Altfel, vei fi ucis tu! Apoi lovi iarăși
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lucrătorii argintari, preotul spuse: - Ucide-i! Soldatul căscă gura și se uită la preot cu ochii holbați. Nu pricepea. Și mai mânios, preotul strigă: - Ucide-i și adă alții în locul lor! Altfel, vei fi ucis tu! Apoi lovi iarăși cu nuiaua pe unul dintre purtătorii scaunului. Cei patru robi galbeni porniră spre poartă. Soldatul se frământă câteva clipe, neștiind ce să facă. Se gândea că dacă nu-i va ucide va fi ars de viu ca un blestemat care nesocotește porunca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Atunci soldatul își înfipse îngrozit lancea udă de sânge în robul rămas viu. Apoi și-o trase îndărăt, cu mișcări încete, privind-o cu jale și groază. Preotul plecă fără a rosti vreun cuvânt, decât făcîndu-le robilor săi semn cu nuiaua. Iar soldatul se sprijini de lance cu fruntea și începu să hohotească de plâns. Era un soldat aproape bătrân. Iahuben îl privi cu milă. Simți descleștîndu-i-se din inimă o mânie surdă. Se întoarse să se uite după preot: scaunul lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de struț... ca să nu plîngă! Nefert și străinul începură să râdă, în timp ce copilul urla ca la început. La ieșirea din piață le veni înainte din întîmplare un băiat care se văicărea în gura mare. Spinarea copilului era vărgată: semne de nuia. Auta îl opri. Speriat de veșmintele argintii nemaivăzute, copilul dădu să fugă, dar Nefert îi mângâie chica încîlcită și atunci el stătu pe loc. - De ce plîngi? îl întrebă Nefert, dîndu-i câteva curmale. - M-a bătut învățătorul pentru că n-am știut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o cocioabă de pământ și paie. Umblau prin piețele strălucitoarei cetăți. Cântau povești, alteori spuneau adevărul. Când adevărul spus arăta pe semenii lor puternici care stăteau în palatele Babilonului, nu li se dădea mâncare, ca pentru povești, ci lovituri de nuia. - Tu spui, Auta, că în lumea de sus unde ai fost adevărul e prețuit pentru că e adevăr și că acolo toate se petrec prin adevăr! zise o dată babilonianul. Mi-ai spus că și lumea noastră se va ridica o dată pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite (ale celor mai sărmani), de mirare, erau la fel ca înainte, numai că păreau mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două clădiri. Într-una locuia el cu mama, cu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lângă magazinele dinainte de Napier College. Acum e o așa-zisă universitate, dar orice puțoi o știe sub numele de Napier College. Toată lumea recunoaște o universitate adevărată când o vede, iar locul ăsta Împuțit unde se califică Împletitorii de coșuri din nuiele nu satisface cerințele În nici un fel. Aceleași reguli. Aici e o brutărie decentă, iar eu apelez sediul prin radio și le spun că traficul e scandalos și că o s-ajung când o să pot. Când Într-un final reușesc să intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
poetului și, în egală măsură, al pamfletarului. În spațiul publicistic arghezian, poetica agresivității, ca expresie fundamentală a unui reflex polemic funciar, se înscrie într-o configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite ale înverșunării: de la imaginarea unor corecții infantile, aplicate punctual (urecheatul, nuiaua, bastonul etc.), ca măsuri punitive hilare, trecând prin insultă, jignire și umilință publică, până la scenarii apocaliptice, în care agresivitatea verbală dezlănțuită (înjurătura, imprecația, anatema, afurisenia etc.) ia proporții apocaliptice. Indiferent de ipostaziere, violența argheziană este justificată de talent și artisticitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în Olt, și mirosea până la Calafat, nobilă spurcăciune!"205. Războiul, injust și amoral prin definiție, uzează aici de cel mai violent arsenal, folosind anatema, insulta trivială, denominarea abjectă ("spurcăciune", "căzătură"), amenințarea mortală: "Te aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta", "Ți-a sunat ceasul năpârcă. Îl asculți? A bătut ceasul tău din cimitir". Avem în față nu desfășurarea de imagini din ficțiunea iconică, ci un tir verbal de reproșuri, acuzații
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Războiul, injust și amoral prin definiție, uzează aici de cel mai violent arsenal, folosind anatema, insulta trivială, denominarea abjectă ("spurcăciune", "căzătură"), amenințarea mortală: "Te aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta", "Ți-a sunat ceasul năpârcă. Îl asculți? A bătut ceasul tău din cimitir". Avem în față nu desfășurarea de imagini din ficțiunea iconică, ci un tir verbal de reproșuri, acuzații, insulte, a cărui miză e exclusiv de ordin afectiv
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dovedit în cea mai mare parte distrusă de lucrări anterioare (fundația unei clădiri, acum dispărute) a fost posibilă efectuarea unor observații privind anumite detalii constructive. S-a putut observa, astfel, că pentru realizarea structurii lemnoase a pereților au fost folosite nuiele cu diametre cuprinse între 2,5 și 5 cm, ca și bârne cu diametre cuprinse între 7 și 10 cm. Podeaua locuinței avea o grosime de 20-30 cm și pare să fi fost realizată pe o platformă de bârne. Urmele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
plăcuțe de vatră în apropierea cuptorului ne face să credem aceasta a fost deranjată încă din vechime. La demontare, în colțul de SE al marginii cuptorului, s-a observat un fragment masiv de lutuială in situ, ce păstra amprente de nuiele, care a făcut parte probabil din bolta cuptorului. Diametrul nuielelor este de aproximativ 2,5-3 cm, lățimea la bază a gardinii fiind de aproximativ 20 cm. Placa acestuia s-a păstrat doar parțial, dimensiunile înregistrate ale acesteia fiind de 20
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
aceasta a fost deranjată încă din vechime. La demontare, în colțul de SE al marginii cuptorului, s-a observat un fragment masiv de lutuială in situ, ce păstra amprente de nuiele, care a făcut parte probabil din bolta cuptorului. Diametrul nuielelor este de aproximativ 2,5-3 cm, lățimea la bază a gardinii fiind de aproximativ 20 cm. Placa acestuia s-a păstrat doar parțial, dimensiunile înregistrate ale acesteia fiind de 20 cm, diametrul mare, și 18 cm, diametrul mic. La demontarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trei nivele de refacere, care marchează o creștere treptată a dimensiunilor. Pe alocuri, s-au păstrat fragmente din gardina vetrei. După demontarea nivelului de distrugere al acestui complex, s-a putut constata că structura lemnoasă a pereților era constituită din nuiele cu diametrele variind între 3 - 10 cm. Nu au fost identificate urme ale podelei, totuși, în legătură cu aceste locuințe s-au putut observa fragmente de șanțuri de fundație și mai multe urme de stâlpi de susținere a pereților, dar nu s-
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Suzdal îl trimitea pe David Rostislavici să se ducă în Berlad, căci nu-i mai permite să stea în Țara Rusească), l-a făcut pe Ioan Bogdan să reconstruiască, prin comparație cu ceha și slovaca, un străvechi radical slav berlo, „nuia“, „băț“, căruia i s-ar fi adăugat un sufix -adi (folosit în sîrbă și slovenă), rezultînd sensul „loc plin de nuiele, crengi, uscături“. Din ținutul în care se afla această așezare ar fi fost recrutați berladnicii, războinicii seminomazi și semitîlhari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
l-a făcut pe Ioan Bogdan să reconstruiască, prin comparație cu ceha și slovaca, un străvechi radical slav berlo, „nuia“, „băț“, căruia i s-ar fi adăugat un sufix -adi (folosit în sîrbă și slovenă), rezultînd sensul „loc plin de nuiele, crengi, uscături“. Din ținutul în care se afla această așezare ar fi fost recrutați berladnicii, războinicii seminomazi și semitîlhari, folosiți de cnejii timpului în năvălirile lor asupra ținuturilor care urmau a fi supuse (de altfel, termenul războinic are și el
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
burlatum (< burr/bor + latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea ceangăilor în Moldova, că rădăcina lui Bîrlui nu este Bîrl, ci Bîr (pentru că sufixul este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea ceangăilor în Moldova, că rădăcina lui Bîrlui nu este Bîrl, ci Bîr (pentru că sufixul este -lui, ca în Covurlui, Bahlui) și că toponimizarea unei formații cu sensul „la nuiele“, nu corespunde logicii denominative (cum să desemnezi un topic important în funcție de un reper ca nuiaua?). S-a apelat și la surse antroponimice, pornindu se de la prezența destul de frecventă în documentele din secolele al XV-lea și următoarele a unor nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că rădăcina lui Bîrlui nu este Bîrl, ci Bîr (pentru că sufixul este -lui, ca în Covurlui, Bahlui) și că toponimizarea unei formații cu sensul „la nuiele“, nu corespunde logicii denominative (cum să desemnezi un topic important în funcție de un reper ca nuiaua?). S-a apelat și la surse antroponimice, pornindu se de la prezența destul de frecventă în documentele din secolele al XV-lea și următoarele a unor nume de persoane similare toponimului (Bîrlad, Bărlad). A fost reconstituit și un hipocoristic *Brlat (alături de scr
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vol. II, 2002), este vorba despre două cuvinte omonime (cu aceeași formă). Frișcă având sensul de „smântână bătută“ este cel mai cunoscut și figurează în dicționarele citate cu etimologie necunoscută. Omonimul său popular frișcă < magh. fricska, are sensul propriu „vergea, nuia“, iar regional circulă și cu sensurile „bobârnac, tiflă“ (în Transilvania) sau „codobatură“, adică pasărea care bate din coadă (în Banat). Încă din DA (tomul II, partea I, 1934), unde cuvântul este înregistrat o singură dată, cu toate sensurile, S. Pușcariu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a face cu un singur cuvânt.“ În consecință, pentru sensul din Transilvania trimite la etimonul maghiar menționat mai sus, dar sugerează și o posibilă origine onomatopeică a cuvântului, cu toate sensurile sale, pornind de la înțelesul fundamental „a mișca repede (o nuia) prin aer și a produce un sunet șuierător cu ea“. Se poate presupune, așadar, că la originea sa îndepărtată este interjecția fâș, care exprimă șuieratul sau fluieratul, mai exact o variantă a acesteia, fliș, cu un l expresiv, ce însoțește
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. facula; rom. flămând < lat. famelicus „înfometat“). De la acest fliș s-a format substantivul flișcă „lovitură, palmă; fluier; femeie vorbăreață“ (toate sensurile se referă la șuierat). Frișcă nu ar fi altceva decât o variantă a lui flișcă „lovitură“, de unde ulterior „nuia“. Cum s-a ajuns însă la sensul de „smântână bătută“? Totul vine tocmai de la faptul că acest produs culinar este o smântână bătută. În sprijinul acestei explicații poate fi invocată situația din celelalte limbi romanice: în spaniolă i se spune
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în franceză crème fouettée, adică „smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul crème Chantilly, cuvântul Chantilly fiind numele unei localități din Picardia, care apare în denumirea unor diverse preparate culinare (poularde à la Chantilly), dar în mod special pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de Hasdeu cu scopul de a demonstra originea lui
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]