4,111 matches
-
a luat mințile, procleta! - De, e nepoată de Mgar, dar se va rupe căruța: Leană, cu-un așa tâlhar, o să facă scârța-scârța. O-ntrebai pe doda Lala: cum pot să-l despart de ea? - "Vin rece să-i dai cu oala, să răcească, draga mea! Când Prian va răguși, spune-i că de boală va scăpa Să sugă lapte de la măgăriță, nașe-sa Ana-i va da". După-o lună, poate... două,Prian mi-i răgușit, copt; A-nghțit vreo zece ouă
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
în timpul nopții... Am șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
din urmă, al ciuruitului. Dă indicații prețioase boborului, care nu muncește eficient, oferindu-i Guvernului pontist tot felul de sfaturi și strategii, nesolicitate de careva, Într-un cuvânt o face pe șeful de stat. Se bagă unde nu-i fierbe oala. Demis oficial... dar șef! De stat degeaba. Sunt declarații iresponsabile, ce cad sub incidența multor legi, inclusiv românești. Cum reacționează aleșii. Cu 70%! Ca niște papagali. Ori se fac (a câta oară?), că nu aud gravele acuzații, hipnotizați de această
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Și va lovi sub centură. Rămâne de văzut cine va fi afectat mai drastic, dar nutresc sentimentul amar că tot plătitorul de taxe, omul conștiincios ce își vede de serviciul sau de gospodăria lui, va fi cel care va plăti oalele sparte. „Te întreabă și socoate” așadar, „Ce e rău și ce e bine”, până nu e prea târziu... Dixit! Referință Bibliografică: Mass-media mioritică / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
la ore de vârf! Demisul național, care a adunat zeci de dosare penale pe lângă cele vechi îngropate, s-a reprofilat ca analist politic în sens mioritic (gura nu-i mai tace), ajungându-se la străvechea vorbă strămoșească „râde hârb de oală spartă”. Udreniana s-a convertit! S-a lepădat de B1 și a trecut la ridicarea de osanale Antenei 3! Sectorul V a fost devanghelizat! Litoralul se anunță trist fără deghizările primarului-legumă și la propriu! Se interzice autostopul civililor (sic!), dar
TABLETA DE WEEKEND (115): UNDE-I ONOAREA? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362985_a_364314]
-
de flori pictate pe-o parte cu formă ușor conică, m-a însoțit toată copilăria. Și acum, mă minunez cum n-am spart-o. Mi-ar fi părut rău! Spre seară, când mamare mulgea capra, stăteam nerăbdătoare să se umple oala. Nu așteptam să-l fiarbă, nu, beam laptele cald plin de spumă, făcându-mi mustăți și râdeam zgomotos, iar buna mea mamare mă dojenea prefăcut, abia ascunzându-și râsul. Nici nu știu ce-o amuza... mustățile din spuma laptelui sau
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
dar în papuci. Îl dureau picioarele. A început să râdă. Ce faci, dragă R.?-mă întreabă. Bine, Mihai! De ce râdeai? „ Uite ce e- îmi răspunde- Când am fost la via lui Ion Creangă de lângă Iași ne-a dat câte-o oală cu vin!” Și s-a pus pe râs de nu-l mai puteai opri... 5. La magazia de mărfuri a CFR-ului din Botoșani. Un Șef de gară: - L-ai cunoscut pe Eminescu? -Da. Eram Șef de Gară la Botoșani
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
Saxone Horodi, cu care ne mândrim, firește). Voi începe cu o digresiune, despre artista însăși. Unele din trăirile ei personale, cu puternice implicări sociale, ba chiar și politice, sunt, nu o dată - cum să spun?! - câte un clocot puternic, într-o oală cu presiune. „Vaporii”, când se-adună prea mult, se știe, trebuie să-și găsească supapa salvatoare. In revista „Climate literare!” artista ne spune: „Am vrut să povestesc lucruri pe care nu le-am povestit niciodată, gândind că voi deschide Cutia
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > HAIDE-A UĂĂĂĂĂIIII! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului moș crăciun, jur, lu’ matale, că-ți fac un masaj pe șale și-ți dau și-o oală cu sarmale, dar numai scoală-i pe români, ce tot atâta îi amâni?! împinge-i tu, că poți, tataie, să ia tâlharii la bătaie! haide-a uăăăăăiiii! nu vreau, nici cârnați, nici chișcă, nu vreau nici un tort cu frișcă, adu
HAIDE-A UĂĂĂĂĂIIII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363474_a_364803]
-
Dela vin s-a luat la el. Vecinului meu Cu vecinul meu de sus Prea adesea am necaz Când s-adorm, el nu e treaz Ș-apoi doar el....adoarme dus. Surpriza Când sa-ntors neanunțat A picat ca musca-n oală, De surpriză-a înghețat. Soața-n pat cu altul.....goală. Referință Bibliografică: Epigrame / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EPIGRAME de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363515_a_364844]
-
și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate pe-întinderea înserării, E-închisă-n lutul oalei și-n muma cea bătrână, În stâlpul de la tindă și-n cuiul sfânt din grindă, În dragostea visării dormind pe țol de lână, În tot ce spun copiii când de Crăciun corindă, E-înțelepciunea sacră, un gând prins cu iubirea
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
-l atingă. Din același cor făcea parte și geamgiul care striga „Ooooblac” și sifonaru’ care în goana calului ce trăgea căruța plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din cioburi o oală de pământ sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe post de sperietoare pentru copii zburdalnici deoarece
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Ooooblac” și sifonaru’ care în goana calului ce trăgea căruța plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din cioburi o oală de pământ sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe post de sperietoare pentru copii zburdalnici deoarece avea haine destul de ponosite si nu prea era simpatic... carând mereu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
în biserica ortodoxă română? Câteva mii! I-a cunoscut cineva pe toți ca să poate afirma cu certitudine că sunt toți la fel? Nu! Dar ce este mai ușor decât să generalizăm, de ce sa nu îi băgăm pe toți în aceeași oală și să nu mai vrem să auzim de biserică? De fapt, cei care acuză cu cea mai mare vehemență Biserica Ortodoxă Română sunt cei care își creează astfel motivația perfectă, în opinia lor, pentru a nu lua parte la sfintele
BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SAU PIATRA DE POTICNIRE PENTRU CEI ORTODOCSI DOAR CU NUMELE de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362412_a_363741]
-
făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Pentru că în iamb îl schimb, Socotind că are nimb! Cu o pungă de alune, Amfibrahii prind să sune; Mult aș mai dori cafea: Curg poeme la cișmea! La tarabe: epitete! Le culeg pe îndelete: Deformație totală: Numai versuri văd în oală! Când tai un cartof în patru, Mă gândesc ls Sosipatru. Furculițe și cuțite: Numai poante ascuțite! Înspre ceapă merg încet... Pe loc fabric un sonet! Ce să spun de epigrame? Sunt curate cablograme! Iese o harababură... C-o dau în
LA PIAŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361111_a_362440]
-
1229 din 13 mai 2014. Diluții agregate din gheață și fier se scurg foarte încet pe marginea mesei și amestecătura de amare închipuiri apropie clisa livida de-un lat de palmă într-o chiftea molfăita. Mă uit mai bine-n oală de lut ce zace pe mobilă compactă, roze, și-mi zic că mai bine o arunc. N-am de ce s-o mai țin în adâncitura din maxila căci e otravitătoată de gânduri. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/ Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/ Citește mai mult Diluții agregate din gheață și fierse scurg foarte încet pe marginea meseiși amestecătura de amare închipuiri apropie clisa livida de-un lat de palmăîntr-o chiftea molfăită.Mă uit mai bine-n oală de lutce zace pe mobilă compactă, roze,și-mi zic că mai bine o arunc.N-am de ce s-o mai ținîn adâncitura din maxilăcăci e otravitătoată de gânduri.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/... III. POVÂRNIȘ, de Dalelina John
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]