37,536 matches
-
bineînțeles, la Hortensia Papadat Bengescu. Literatura preocupată de patologic urmărește îndeobște felul în care îmbolnăvirea trupului condiționează comportamentele psihice, le modifică și prea adesea le degradează. Răul fizic reverberează nefast, de cele mai multe ori, în plan sufletesc și moral. Este drumul obișnuit de la cauză la efect. Neobișnuită este răsturnarea succesiunii, ca în cazul eroului cărții lui Virgil Duda, a cărui îmbolnăvire fizică este precedată și cauzată de îmbolnăvirea sufletească. În cariera de nevrotic a amintitului erou există o zi de șoc, aceea
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
cuprind înaintea unei opere în mod vădit mult prea împlinite, mult prea rotunde și de aceea într-un fel mai greu abordabile. Este cu siguranță mult mai ușor să te ocupi de imperfecțiuni, cu deosebire într-o vreme atât de obișnuită cu (și de antrenată în) cârteli ca a noastră. Ce-aș mai putea spune eu mai bine ca autorul? Și de ce-aș ține să găsesc noduri într-o fibră atât de fină și de rezistentă? Cum l-aș putea
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
să fim. Redus la o simplă frază rezumativă, mesajul lui Jason Hill nu pare să aibă nimic interesant, cu atît mai puțin spectaculos. Firește că vom fi cine vrem și decidem noi să fim, vor protesta majoritatea cititorilor de astăzi, obișnuiți să fie (sau să creadă că sînt) stăpîni pe destinele lor. Teoretic vorbind, la un nivel filozofic, lucrurile nu stau chiar așa. Nu doar pentru că de la Geertz încoace antropologia a marșat enorm la ideea că individul e produsul mediului din
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
pentru propria carieră critică și pentru ecourile demersurilor sale în public. Căutările disproporționate în domeniul metodologiei, nevoia de a se explica și de a-și căuta justificări de ordin filosofic grevează textele sale și le fac confuze în ochii cititorului obișnuit, cel care stabilește pe termen scurt ierarhiile și reputațiile; ele apar uneori ca superflue pentru discuția care le prilejuiește (textele unor autori mărunți, la urma urmei, precum Brătescu-Voinești sau Galaction) și nu au nici calitatea de a ușura lectura unui
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
un fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în variantă de hîrtie ca o carte groasă - e că revista are destul spațiu pentru a publica integral texte lungi, ce n-ar încăpea în paginile unui periodic obișnuit. Astfel, datorită lui Ștefan Bălan, am putut citi piesa Apocalipsa gonflabilă de Saviana Stănescu, lectură ce ne-a dovedit că Premiul Uniter 1999 e deplin justificat și că numele Savianei Stănescu, alături de cel al lui Vlad Zografi, se situează în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Alex. Ștefănescu Despre PEN Clubul Român nu se știe aproape nimic. Și aceasta nu pentru că nu ar merita să se știe, ci pentru că așa suntem noi, românii: risipitori, amnezici, obișnuiți să lăsăm totul la voia întâmplării. La această vocație națională a nepăsării se adaugă faptul că presa nu-și face datoria de a ne informa în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
de partid. Mă întreb însă cîți alegători vor lua în calcul acest merit, uitînd că el a venit după demisiile a doi premieri care au primit și binecuvîntarea Cotroceniului. Dacă totuși actualul guvern ar avea succese palpabile și pentru alegătorul obișnuit, acesta din urmă ar privi cu alți ochi oferta continuității în reformă a d-lui Constantinescu. Cît de mult cîntăresc succesele reale ale actualului președinte în ceea ce privește politica externă a României s-a văzut din sondajele de opinie. Opțiunea sa, pe
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
ani surprind printr-o forță controlată a imaginației la care se ajunge, de obicei, după o îndelungă experiență a scrisului. Autoarea își dezvoltă fără ezitare intuițiile stranii pe care le are în împrejurări nesemnificative pentru alții. Ce remarcă o femeie obișnuită cînd se privește în apa unui lac? Ea remarcă, fără îndoială, cum îi stă părul, ce a mai rămas din machiaj, dacă s-a bronzat sau nu. Poeta vede altceva și anume amestecarea imaginii viețuitoarelor din apă cu propria ei
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
al lumii, însetat după adevărul "umil", poetul e marcat de așteptare, aceasta fiind starea sa de spirit stagnantă și totodată aptă de variațiuni cromatice pe propria-i temă ironic-solară: "poate că mîine vom înțelege// adevărul a fost întotdeauna/ un lucru obișnuit umil// însă azi mergem la întîmplare/ prin iarba umezită de ploaie// pipăim pămîntul cu nuiele subțiri// nenumărate sînt viziunile soarelui/ și noi așteptăm să se ivească niciodată/ în același loc cu mereu alte culori/ în părul electrizat de spaimă// două
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Luminița Marcu Povestea din Frumusețe și întristare e o poveste cu oameni obișnuiți. Oki e un scriitor trecut de cincizeci de ani care a scris o singură carte de succes, reeditată de mai multe ori, citită de toată lumea, o carte care va rămîne după el și datorită căreia a putut să-și întrețină
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
filialele UAP din țară să expună, din cînd în cînd, în mod organizat, în marile galerii din București. Această deprindere, dincolo de intențiile ei absolut legitime de comunicare cu un alt public - cu unul mai larg și mai exigent decît cel obișnuit -, avea, inițial, și un scop strategic și unul psihologic. Pe de o parte, o mare expoziție deschisă la București era un fel de raport de activitate, o dovadă, o demonstrație, iar, pe de altă parte, ea reprezenta un act de
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect în discursul obișnuit al artei românești contemporane, evident în acea zonă care privește limbajele convenționale. Râmnicu-Vâlcea are, în acest caz, doar o simplă semnificație administrativă: identifică util o adresă pentru buna orientare a factorului poștal și atît.
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
Mircea Mihăieș Trebuie să vă imaginați scena în toată splendoarea ei: în mijloc, Adrian Păunescu, slăbit, obosit, îmbătrânit, însă în continuare cu un cap mai înalt decât restul adunării. în lateral, redați oblic de camerele de luat vederi, invitații: obișnuita pleavă ex-comunistă, asezonată cu două-trei figuri bizare, pe care nu știi de unde să le iei. Una dintre ele, doctorul Eltes, veche cunoștință a mea din vremurile când le predam engleza copiilor din satul Vârciorog, județul Bihor, strălucește prin stupizenie: un
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
la alta, de la o repetiție la alta, de la un program la celălalt, cu concerte repetate, Orchestra Simfonică a Filarmonicii bucureștene a colaborat cu două dintre marile noastre personalități ale baghetei dirijorale, cu maeștrii Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Sunt oamenii obișnuiți ai casei... Se poate spune. Dar fiecare concert, fiecare program, fiecare repetiție, se constituie într-o experiență captivantă, aventură către care melomanul atent dar și muzicianul de ansamblu este atras necondiționat. Astfel poate fi privită realizarea Simfoniei a 6-a
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Rodica Bin UN FENOMEN LITERAR? Pentru cei obișnuiți ca gloria unui autor să se cristalizeze încet, de-a lungul anilor, începînd cu un debut strălucit în tinerețe, celebritatea de care se bucură scriitoarea olandeză Margriet de Moor care, la vîrsta de 45 de ani, după o carieră muzicală
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
cinema-ului britanic, care cucerea premiile BAFTA unul după altul pentru Shallow Grave/ Mormânt descoperit (prezentat cu succes la Cinemateca Română) și pentru Trainspotting, dar care și-a coborât ștacheta încă de la A life Less Ordinary/ O viață mai puțin obișnuită, încercând să-și schimbe condiția de outsider cu cea de fabricant de blockbuster. Căci așa ceva s-a dorit Plaja care a avut parte de o excesivă mediatizare, epopeea filmărilor urmând a se dovedi, în cele din urmă, mai palpitantă decât
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
Ghiu, editorul șef al publicației, i-l ia lui Eugen Negrici, "critic literar inclasabil", care are o perspectivă "originală, clară, nemiloasă" asupra fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici de menajare a orgoliilor și susceptibilităților scriitoricești: Nu remarc, deocamdată, nimic fundamental schimbat în literatura postdecembristă. Ea e făcută, în general, de oameni vechi, de oameni formați de oameni vechi, de grafomani și de micii impostori nerăbdători să schimbe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
fi socotită ca un prim răspuns coerent al autorităților române." Am spune chiar mai mult, că prin această apariție Mugur Isărescu a dovedit că se bucură de o autoritate remarcabilă în rândul populației. Premierul a intervenit la timp și fără obișnuitele istericale de care se lasă cuprinși reprezentanții autorităților atunci când vor să calmeze populația. Premierul a știut să fie convingător fără a poza în Mesia și fără a exagera gravitatea situației. El a spus ce era de spus - că această tentativă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
zvonuri etc. false"). Or, eu citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în al doilea rând, nu sunt de acord cu manevra subtilă de a mi se atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată. Iată un fragment din replica d-lui Andrei Ursu: "Stimate
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
Andreea Deciu În februarie anul acesta filozoful german Hans-Georg Gadamer a împlinit vîrsta de 100 de ani. Un asemenea eveniment, pentru cei conștienți de importanța lui Gadamer în tradiția gîndirii occidentale, inevitabil ispitește la obișnuitele formule de retorică aniversară, care întotdeauna funcționează pe principiul unei logici a metonimiei și sinecdocei. Definește cumva opera lui Gadamer întrebările și răspunsurile secolului nostru? A influențat filozofia lui curentele de gîndire ale ultimilor o sută de ani, sau s-
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă". E pusă în ramă o opulență a materiei. Protocolul unei "lumi apuse" include delicii gastronomice, apetisantele bucate fiind și ele înregistrate vizual. În perspectivă retro, se obține o pînză
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
concordanța este deplină. într-o inventariere cît mai completă a tipurilor de discurs pe care le producem sau le ascultăm în viața de zi cu zi, ar trebui să ajungem la un moment dat și la povestirea viselor. O activitate obișnuită, episod banal al conversațiilor familiare, dar avînd și reflexe instituționalizate: în profeții, în magie, în psihanaliză, în literatură. în literatura română visul mi se pare bine reprezentat: istoria lui locală ar putea începe cu Mănăstirea Argeșului, trecînd apoi prin Eminescu
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
care CVTudor a adus atingere intereselor țării prin afirmațiile sale el trebuie să răspundă în fața justiției. E prima oară cînd președintele Iliescu declară "la rece" așa ceva despre CVTudor, fără a recurge la purtători de cuvînt și fără a-i acorda obișnuitele "circumstanțe atenuante" care făceau Justiția să ciulească urechile și să se mulțumească să ia jumătăți de măsură împotriva personajului. Cu toate astea, există analiști care nu cred că măsurile împotriva lui CVTudor vor fi duse pînă la capăt. În CURENTUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]