2,138 matches
-
vegetantă intraductală la nivelul hilului hepatic, fiind superioară computer tomografiei în evaluarea leziunilor intraductale [17]. Prin extensie în sens transversal, tumora poate invada parenchimul hepatic - T2b în clasificarea TNM [32] (fig. 157). Atrofia segmentară sau lobară poate să apară secundar obstrucției biliare și/sau invaziei ramului portal corespunzător segmentului/lobului atrofiat (fig. 158). Atrofia lobară poate să apară atât în cazul stenozelor biliare benigne (cel mai frecvent de tip fibrotic, post-colecistectomie) cât și secundar stenozelor maligne (colangiocarcinoame) [35]. Adenopatiile (N) Acuratețea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
extrahepatic trebuie diferențiat de diverse afecțiuni benigne sau maligne. Dintre stenozele maligne cele mai frecvent întâlnite sunt carcinomul cefalic pancreatic, carcinomul duodenal, adenopatiile compresive din hilul hepatic și, mai rar, metastazele la nivelul căilor biliare. Îngroșarea peretelui ductelor biliare cu obstrucție la nivelul hilului hepatic nu este patognomonică tumorii Klatskin, ci poate avea multiple cauze maligne sau benigne: tumori neuroendocrine, metastaze, colangita sclerozantă primitivă sau secundară asociată pancreatitei autoimune, colangitele recurente iatrogene sau post-traumatice, stenozele iatrogene postcolecistectomie [10,11]. Într-un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
criteriile de rezecabilitate sunt reprezentate de rezecție chirurgicala (opțiune curativă), chimioterapie și radioterapie (fig. 163). Ca și în celelalte tipuri de colangiocarcinoame aspectul imagistic al recurenței tumorale la marginea de rezecție chirurgicală este similar cu cel al tumorii inițiale. Detecția obstrucției anastomozei bilio-digestive (evaluată cu ajutorul secvențelor de CPRM și contrastului specific hepatocitar), infiltrarea cu aspect tisular la marginea de rezecție chirurgicală, îngustarea abruptă a ductului biliar restant sau un defect de umplere intraductal sunt aspecte suspecte de recurență tumorală. Raportul RM
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
o incidență cuprinsă între 40-60% [10]. Bismuth și Corlette au împărțit aceste neoplazii în 5 tipuri [11], clasificarea (fig. 176) având un rol important în strategia terapeutică:tipul I: tumoră localizată la nivelul canalului hepatic comun, cu invazia convergenței, fără obstrucția acesteia;tipul II: tumoră localizată la nivelul convergenței, cu obstrucția acesteia; tipul III A: tumoră ce interesează convergența și canalul hepatic drept;tipul III B: tumoră ce interesează convergența și canalul hepatic stâng;tipul IV: tumoră ce interesează convergența și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
împărțit aceste neoplazii în 5 tipuri [11], clasificarea (fig. 176) având un rol important în strategia terapeutică:tipul I: tumoră localizată la nivelul canalului hepatic comun, cu invazia convergenței, fără obstrucția acesteia;tipul II: tumoră localizată la nivelul convergenței, cu obstrucția acesteia; tipul III A: tumoră ce interesează convergența și canalul hepatic drept;tipul III B: tumoră ce interesează convergența și canalul hepatic stâng;tipul IV: tumoră ce interesează convergența și ambele canale hepatice. Tumorile treimii mijlocii hepato-coledociene sunt rare, fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
ecografic sau CT), cea de-a doua metodă permițând montarea de multiple drenuri și având un risc de suprainfectare biliară mai redus. De menționat că la pacienții diagnosticați cu colangiocarcinom există posibilitatea ca sindromul icteric să apară în absența unei obstrucții biliare nete. Mecanismul incriminat este ocluzia portală (prin tromboză sau invazie directă), cu atrofie lobară hepatică consecutivă. În aceste cazuri, icterul nu va remite prin drenaj [17]. Pe lângă rezecția chirurgicală, literatura indică o altă variantă curativă pentru tumorile biliare proximale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
prezintă metastaze limfoganglionare sau peritoneale. Pe examenul CT se prezintă ca o masă tumorală localizată în fosa colecistului, cu captare inomogenă a produsului de contrast și invazie directă în parenchimul hepatic sau în alte organe adiacente. Se mai poate evidenția obstrucție biliară, ocluzie intestinală sau perforație. Carcinomul nediferențiat se caracterizează prin prezența unei mase tumorale mari, cu necroză centrală, cu creștere rapidă și invazie în organele învecinate. Metastazele limfoganglionare și peritoneale sunt frecvente. Carcinomul cu celule mici este o tumoră foarte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
elementelor fonoarticulatorii, în scopul formării unor noi deprinderi pentru înlăturarea nasalității sunetelor. Desfășoară exerciții sistematice pentru dezvoltarea atenției auditive și a auzului fonematic, înlăturând obișnuința pronunției incorecte. Metodele și tehnicile post-operatorii de asanare a rhinolaliei sunt diferențiate, ca urmare a obstrucției traiectului faringo-nazal, atât în cazul când acesta este închis, cât și deschis. Potrivit tulburărilor clinice individualizate în cele trei mari categorii de sindroame congenitale sau dobândite, mecanismele de producere a rhinolaliei, angajează terapeutul în explicarea etiopatogenetică neurofiziologică și fenomenologică, activitate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reprezintă „partea funcțională cea mai valoroasă, de necompensat a organului de articulat”. Luchsinger, R. (106) R. West, L. Kennedy și A. Carr (1947) definesc rhinolalia ca o funcție instrumentală a organelor de vorbire prin modificarea tubului fono-articulator, fie datorită unei „obstrucții nasale”, fie datorită „unei comunicații între rezonatorul oral și cel nazal” (220; p.13). Timbrul sau structura de supraton numită adesea „nasalitate” - este rezultatul unei rezonanțe care se degajă în pasajul de trecere nasofaringian, marcând pe o scară largă în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al faringelui pentru a separa în timpul fonației rezonatorii între ei și a forma astfel istmul velo-faringian. Presiunea intraraorală nu se realizează și aerul refluează pe nas. Vorbirii i se adaugă astfel o componentă de hipernasonanță denumită rhinolalie apperta (sau deschisă). Obstrucția nasală și blocarea faringelui prin vegetații adenoide anterioare și posterioare, tumori ale nasului, rinofaringelui sau faringelui determină rhinolalia clausa sau închisă, componenta inversă rhinolaliei apperta. Rhinolalia clausa anterioară este rezultatul unui blocaj al culoarului ce leagă naso-faringele cu exteriorul, prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
elemente de rhinolalie apperta sau schimbă componenta rhinolaliei închisă în deschisă (88; p.124) al căror comportament seamănă, dar presupune o metodică de corectare diferențiată. Rhinolalia mixtă caracterizează vorbirea în cazurile de insuficiență velară după despicături congenitale operate, combinate cu obstrucție nasală prin vegetații adenoide, deviații de sept, specifice copiilor care prezintă despicături congenitale complete, în care sunt interesate buza, maxilarul superior și pragul subnarinar. Diagnosticul diferențial din punct de vedere etiopatogenetic necesită o atenție deosebită deoarece în funcție de acesta se precizează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
subiectul nu știe să-și pună în valoare vălul reconstituit. Rhinolalia apperta este procentual ușor mai crescută în despicăturile posterioare decât la cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diseminării în sistemul portal, și prezintă frecvent metastazare ganglionară ca și invazie perineurală și vasculară. Strategia chirurgicală este similară MF la care se adaugă limfadenectomia. Tipul IG (8-29% din CCI) [7] prezintă extensie intraluminală de-a lungul căilor biliare provocând obstrucția acestora, aceasta fiind și explicația pentru care este descoperit mai precoce decât celelalte tipuri, și ca atare are prognostic mai bun [5,7, 34,64,65]. Pentru aceste cazuri unii autori recomandă drenaj biliar percutanat preoperator [33,66] și colangioscopie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
terapeutică în unele situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin în arsenalul valoros al diagnosticului și terapiei. Actualmente, starea sistemului coronarian poate fi apreciată non-invaziv prin CT multi-slice 64, cu substanță de contrast care poate evidenția stenoze sau obstrucții pe arterele coronare, evitând coronarografia dificil de efectuat la o anatomie distorsionată a rădăcinii aortice cu perete aortic modificat de procesul de disecție. - Ultrasound Intravascular (IVUS) - Este o metodă nou apărută cu sensibilitate și specificitate de 100%, ce constă în
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
21% decedează în primele 24 ore, 37% în 48 ore, 72% în două săptămâni, 90% în 3 luni. Complicațiile disecției de aortă sunt: ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu infarct miocardic, insuficiența aortică acută, complicații cerebrale prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. ALGORITMUL TERAPEUTIC MEDICAL, CHIRUGICAL ȘI INTERVENȚIONAL AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE Disecția aortică acută este o urgență majoră cardio-chirurgicală, de care se ocupă o echipă complexă, medic cardiolog, chirurgul cardiovascular, cardiologul intervenționist și anestezistul
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
gravă. Mai comună este tehnica hibridă pentru arcul aortic - implantarea unor proteze vasculare bi- sau trifurcate pe aorta ascendentă și plasarea endovasculară de stent-grafturi care pentru fixare necesită traversarea orificiilor arterelor emergente din crosa aortică -Tehnica de fenestrație - în cazul obstrucției unor trunchiuri arteriale viscerale prin compresiunea falsului lumen. Astfel cu ajutorul unui cateter, se fenestrează dinspre lumenul adevărat (cel mai mic), spre cel fals, în apropierea colateraleor importante (a. renale, mezenterică, iliace) pentru a restabili fluxul sanguin în aceste ramuri. TRATAMENT
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
obligatoriu în precizarea conduitei ulterioare intra- și postoperatorii. Dacă, din diverse motive, intervenția chirurgicală nu poate fi realizată, puncția-biopsie transtoracică este indicată pentru obținerea diagnosticului histologic. O parte din tumorile benigne sunt endobronșice și se manifestă clinic prin sindromul de obstrucție: tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente. Radiologic se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică: atelectazie, pneumonie obstructivă, abces, hiperinflație etc. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne endobronșice se realizează în primul rând cu tumorile endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
poate fi realizată, puncția-biopsie transtoracică este indicată pentru obținerea diagnosticului histologic. O parte din tumorile benigne sunt endobronșice și se manifestă clinic prin sindromul de obstrucție: tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente. Radiologic se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică: atelectazie, pneumonie obstructivă, abces, hiperinflație etc. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne endobronșice se realizează în primul rând cu tumorile endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu expresie bronșică, tumora carcinoidă, tumorile maligne de tip glandă salivară, dar și cu leziuni inflamatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
bronșic înconjurat de epiteliu respirator; mai poate conține cartilaj - de unde și denumirea de condrom sau hamartom condromixoid - și țesut grăsos [151]. Din punct de vedere clinic majoritatea pacienților sunt asimptomatici, tumorile fiind periferice. În hamartoamele endobronșice se manifestă sindromul de obstrucție bronșică. Radiologic hamartomul pulmonar apare frecvent ca o opacitate periferică, centimetrică (1-2 cm), bine delimitată, situată în câmpurile pulmonare inferioare, având contur lobulat. Se observă calcificări ale leziunii în 10-30% din cazuri [151]. În tumorile endobronșice se pot descrie modificări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
apare frecvent ca o opacitate periferică, centimetrică (1-2 cm), bine delimitată, situată în câmpurile pulmonare inferioare, având contur lobulat. Se observă calcificări ale leziunii în 10-30% din cazuri [151]. În tumorile endobronșice se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică. Tomografia computerizată standard sau cu rezoluție înaltă (HRCT) identifică doar în 5% din cazuri calcificările (de obicei sub formă de „popcorn”) și descrie în 50% din cazuri țesut grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154], acest lucru fiind sugestiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
11 și 6 cu papiloamele benigne și HPV tip 16 sau 18, uneori asociate cu tipurile 31, 33, 35 la pacienții cu papiloame care au dezvoltat ulterior carcinom epidermoid [119]. Clinic pacienții prezintă tuse, mai rar hemotizii sau semne de obstrucție bronșică [151]. Tratamentul constă în rezecția tumorii, indiferent de dimensiunea acesteia. Se poate practica rezecția endobronșică prin terapie fotodinamică sau YAG-laser. Noi recomandăm rezecția chirurgicală prin rezecție bronhoplasică (incizia bronșiei în „ic” cu excizia tumorii și sutura bronșiei) sau rezecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Dimensiunile sunt variabile: 0,3-5 cm. Este bine delimitată, dar neîncapsulată, iar pe secțiune apare alb-cenușie, galbenă sau roz. Microscopic se descriu celule mari cu citoplasmă granulară roz abundentă [151]. Localizarea este endobronșică (sau endotraheală), producând semne și simptome de obstrucție bronșică și uneori hemoptizii; poate fi și intraparenchimatoasă (nodul pulmonar solitar [148]); sunt descrise și leziuni multiple. Jumătate din pacienți sunt asimptomatici [109, 136]. Tratamentul constă în rezecția tumorii: endobronșic cu Nd:YAG-laser [39] sau prin intervenție chirurgicală (pe care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase pot avea dimensiuni de până la 16 cm. Macroscopic sunt bine delimitate, de aspect mixoid alb-cenușiu. Se impune tratamentul chirurgical de rezecție. Tumorile bine delimitate au evoluție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
pentru progesteron și estrogen [75] a oferit baza științifică necesară manipulării hormonale [73]. Limfangioleiomiomatoza pulmonară Sinonim: limfangiomiomatoza. Reprezintă „o proliferare neregulată, nodulară sau laminară «irațională» a mușchiului neted în toate componentele pulmonare” [27]. Proliferarea progresivă a musculaturii netede duce la obstrucția căilor aeriene mici, a vaselor și limfaticelor mici pulmonare. În timp parenchimul pulmonar se transformă chistic, ceea ce conferă aspectul imagistic caracteristic în stadiile avansate. Deși histologic benignă, evoluția este malignă, decesul survenind la 10 ani de la diagnostic [151]. Limfangioleiomiomatoza a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
fizice depind de localizarea tumorii: centrală sau periferică. Tumorile periferice sunt cel mai adesea asimptomatice [39], radologic prezentându-se ca noduli pulmonari solitari și reprezintă peste 50% din carcinoidele atipice. Tumorile localizate proximal au o dezvoltare (parțială sau totală) endoluminală. Obstrucția endobronșică parțială sau completă, ca și vascularizația tumorii, sunt responsabile de apariția simptomelor. Tumorile cu localizare centrală sunt frecvent simptomatice [38], majoritatea fiind carcinoide tipice. Localizarea lor poate fi prezentată astfel: 20% bronșiile principale, 60% bronșiile lobare sau segmentare; foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]