9,574 matches
-
spălau vasele murdare, adunau firimiturile de pe mese, aspirau mochetele, lustruiau veceul, chiuvetele și piesele sanitare. Ca să vezi cît de mult s-a schimbat totul, de parcă mai era nevoie să-și amintească de toate astea, care sînt o picătură într-un ocean față de cîte s-au întîmplat în fiecare zi. Spune și tu dacă mai poți da vina pe cineva, pe soțiorii noștri că sînt slabi de înger, pe Roja că a fraierit pe toată lumea cu promisiunile lui, sau pe Delfinaș că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
colosală. Privind acum înapoi, identificam indicii care, interpretate prin prisma informațiilor de curând dobândite, îmi sugerau cât de mare ar putea fi această iubire a lui Honor. Pe mine însumi mă vedeam ca fiind pierdut fără urmă, înecat într-un ocean de iubire care acum căpăta accente de nebunie, lipsit de orice urmă de speranță. Nu puneam prea mult preț pe afirmația lui Palmer că ceea ce văzusem nu se va mai repeta. Eram convins că voința lui Honor, acționând asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nou, camera strălucea În lumina soarelui. Din cauza perdelei care abia acoperea geamul, lumina părea ușoară, ca albușul bătut. Din partea cealaltă a peretelui se auzeau două feluri de sforăit: o versiune capricioasă și una prelungită, ferventă. Valul care se retrage și oceanul care se Înalță. Cea din urmă cred că mi se urcase deasupra capului. Frecându-mi ochii, m-am simțit surprinzător de Întreg - de parcă brusc, plin de recunoștință, aș fi făcut parte din lume din nou. Membrele nu mă mai dureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
umblat toată ziua după datornici, și își pune costumul de baie. Eu îi duc prosopul în timp ce el clămpăne pe stradă, spre plajă, în pantofii cu șireturile desfăcute. Am pe mine pantaloni scurți curați și o bluză imaculată, sarea din apa oceanului am dat-o jos la duș, iar părul - părul de copil, neintrat în faza sârmoasă, încă moale și ușor de aranjat - e lins și pieptănat frumos, cu cărare. Promenada de scânduri are pe toată lungimea ei o balustradă mâncată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
varietate năsoasă de Protestanți Anglo-Saxoni Albi! Mamă, și ce mai înfulecăm! Dintr-o dată, nici porcul nu mai reprezintă o amenințare - deși, ce-i drept, ajunge pe masă atât de ciopârțit și mărunțit și ne este servit în farfurii în niște oceane de sos de soia, încât nu mai aduce deloc cu un cotlet sau cu o pulpă sau, cel mai scârbos din toate, cu un cârnat (bâh!)... Dar de ce nu putem mânca, atunci, și un homar deghizat în altceva? Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
New York, unde, la vârsta de zece ani, mersese în vizită la o bătrână mătușă bolnavă și, neatentă, s-a dus ca bolovanul la fundul apei murdare, iar de-atunci nici că a mai intrat vreodată în apă, nici măcar la țărmul oceanului, când nivelul apei scade și salvamarul se află la datorie. Și-apoi, mai e și homarul despre care și-a dat seama, chiar și beată fiind, că nu e pui à la king, dar pe care s-a căznit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
umflă de-atâta râs și râd și râd - „Ajutor, ajutor, se-neacă fi-miu, doctorul!“ - ha-ha-ha, ha-ha-ha, dar cum rămâne cu durerea, nea Myron Cohen! Cum rămâne cu tipul care se îneacă de-adevăratelea? Care se îneacă de-adevăratelea în oceanul neîndurării părintești? Cum rămâne cu el, care, întâmplător, nea Myron Cohen, sunt chiar eu! Doctore, te implor, nu mai pot trăi într-o lume al cărei înțeles și-a cărei dimensiune sunt date de-un măscărici vulgar dintr-un bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la o partidă de mah-jong - unu trosc! doi pleosc! mah-jong! - rămâne un mister cum de-am reușit să răzbesc până la urmă în lumea fofoloancelor. Închid ochii și nu-i deloc, dar deloc greu - mă și imaginez împărțind o casă de pe Ocean Beach cu un tip fardat, pe nume Sheldon. — Of, futu-i, Shelly, sunt prietenii tăi, n-ai decât să facu tu lipia cu usturoi. Mamă, micuții tăi gentlemeni au crescut de-acum mari și stau întinși pe prosoape de plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Dayton, Ohio! Schenectady, New York și învecinatul Troy! Fort Myers, Florida! New Canaan, Connecticut! Chicago, Illinois! Albert Lea, Minnesota! Portland, Maine! Moundsville, Virginia de Vest! Dulce tărâm al bucilor de șikse, pe tine te cânt! De la munte Până-n preerie Pân’ la oceanele albe de spuu-uu-uma mea! Doamne, binecuvântează A-me-ri-ca-aaaaa! Patria mea, SCUMPĂ PATRIIIEEEE! Închipuie-ți ce-a însemnat pentru mine să aflu că mai multe generații de-alde Maulsby sunt îngropate în cimitirul din Newburyport, în Massachusetts, iar în Salem sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lui Stein și niciodată pe Stein, În cel mai bun caz auzind vocea lui Stein pe linia externă de telefon, fantoma unei voci din inflexiunile căreia nu putea trage nici o concluzie: Stein intrase la apă. Dar cât de tare? În mijlocul oceanului sau la țărm? Era oare disperat sau se resemnase la inconfortabile economii? Afacerea ar fi fost simplă dacă Myatt și agentul lui Page din Constantinopol, neprețuitul domnul Eckman, n-ar fi fost suspectat de complicate relații ascunse cu Stein, frizând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de vedere social. Dacă nu ai așa ceva În casă, nimeni nu-ți vine În vizită. Dacă ai așa ceva, trebuie ca În același timp să ofere umbră printr-un tavan parțial, acoperit impecabil cu stuf, și să fie deschis către briza oceanului, chiar dacă asta Înseamnă distrugerea la cote alarmante, din cauza sării marine, a antichităților maure. Casa Papa, cum poreclise Lauren casa tatălui ei, este un castel mexican spoit cu var, decolorat de soare, cu o piscină albastră care-l Înconjoară ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fiasco În ziua nunții. Îți dai seama? —Cum așa? Păi eram cu toții adunați În Maine, pe o drăguță insulă privată În stil hippie pe care familia mamei mele o are dintotdeauna. Sunt câteva căsuțe frumoase acolo. Îmi amintesc cum priveam oceanul cu o zi Înainte de nuntă și vedeam cum era transportat cu o barjă un candelabru de cristal pentru cort. Parcă l-ar fi furat dintr-o sală de bal de la Waldorf 1. De fapt, eu urăsc candelabrele de genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-l trecu și mie. Încadrat de marile cercuri negre ale binoclului, vasul se vedea foarte bine: cu siguranță avea vreo 45 de metri lungime și două catarge În partea din față. Era super-elegant, cu coca lucioasă ca oglinda, care reflecta oceanul sclipitor. — Nu mă deranjează să Împart golful nostru cu acest vas. Este magnific, am hotărât eu, după ce l-am văzut. L-am analizat cu mai multă atenție. Vasul sclipea de curățenie; avea două punți, obiectele de mobilier de pe ele fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tot acest timp În care eu Îți povesteam de Lauren, cum că este Îndrăgostită de acest bărbat, care era logodit, de ce nu mi-ai spus că nu era așa? am Întrebat. Hunter nu răspunse imediat. Se uită În zare, spre ocean, și medită la răspuns. Totul era liniștit și tăcut În jur, nu se auzeau decât valurile cristaline care se loveau de barcă. Dacă ți-aș fi spus cum stătea treaba de fapt, te-ai fi dus direct la Lauren să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pentru noi... pețitorul nostru. — De acord, soțul meu este un sfânt, am spus. OK, de ajuns. În clipa aceea, Lauren se Întoarse spre mine și se uită drept În ochii mei. Coada de cal Îi flutura spre umeri, În briza oceanului: — Vezi tu, Sylvie, când soțul tău Îți spune că trebuie să ai Încredere În el că totul va fi OK, chiar poți să faci asta, Îmi spuse. Privii lung spre Hunter. Îmi Întoarse privirea, cu blândețe și căldură. În acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
place la nebunie a douad lună de miere. E muuult mai bine decât În luna mea de miere de după divorț, suspină Lauren. Era la asfințit, iar noi leneveam amândouă În hamacurile imense, legănate ușor de ușoara briză de seară a oceanului. Giles și Hunter profitau de apa liniștită, fără valuri, și plecaseră În golf să facă wakeboarding 1. La un moment dat, Hunter pluti pe lângă noi pe wakeboard, și cumva a reușit să Îmi trimită un sărut din depărtare, În timp ce sărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dincolo de norul de fum, Stridie zice: — Vă mai aduceți aminte de Johnny Appleseed? Helen dă drumul mai tare la aerul condiționat. Și, încheindu-și gulerul, Stridie zice: — Stai liniștit, tati. Îmi sădesc și eu semințele. Privind cu ochii galbeni la oceanul cel galben, zice: — Uite-așa încearcă generația mea să distrugă cultura din zilele noastre, răspândindu-și propria molimă. Capitolul 20 Femeia deschide ușa; eu și Helen stăm în prag. Eu îi țin trusa cosmetică și stau cu o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ia prin urechi. Stridie și idioțeniile lui ecologiste, cu contopirea cu natura și așa mai departe, cu speciile invadatoare și idioțeniile lui apocrife... Virusul informațiilor lui. Ceea ce înainte era pentru mine o junglă verde, adâncă și frumoasă, acum este un ocean de iederă englezească, o calamitate care sufocă și ucide totul. Frumoasele stoluri de sturzi negri și lucioși, cu straniul lor fluierat, fură cuiburile a o sută de specii autohtone. Închipuiți-vă o idee care îți ocupă mintea precum o armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
teritoriul Chinei se găsesc numeroase fluvii și râuri dintre care peste 1.500 au bazinele cu o suprafață mai mare de 1.000 km2. În China există atât fluvii exterioare, cât și interioare. Suprafața bazinelor fluviilor care se varsă în ocean ocupă 64% din suprafața totală a părții continentale a Chinei. Fluviile Yangtze, Galben, Heilongjiang, al Perlelor, Huaihe, Liaohe și Haihe curg spre est, vărsându-se în Oceanul Pacific. Fluviul Yarlung Tsangpo din Tibet curge spre est până în afara graniței Chinei, apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Străbătută de văi cu munți falnici, păduri cu faună bogată, Wulingyuan este cunoscut ca un "labirint natural" care și-a câștigat renumele de "Cel mai frumos munte din lume" . Acum câteva miliarde de ani, Wulingyuan era o zonă acoperită de ocean. În urma modificărilor scoarței terestre, zona s-a transformat dintr-un adânc de mare în munții de gresie de astăzi. Aici, vezi peste tot flori rare, pini înalți, piscuri semețe și văi brăzdate de pâraie repezi și limpezi și o sumedenie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în crăpătura cerului, până la repararea completă a acestuia. Însă cerul era tot înclinat, iar soarele și luna alunecau în acea direcție. În partea sud-estică a pământului se afla o groapă adâncă, unde au curs puhoaiele de apă, formându-se astfel oceanul. În estul Mării Bohai s-a format o prăpastie adâncă fără margini, numită "Guixu". Apa din pământ și din mare curgea, aici, dar nivelul se menținea la aceeași înălțime, nici nu creștea, nici nu scădea. Din groapa imensă s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
înfiorarea cu care am ascultat deodată zgomotul valurilor, târziu, în noapte, în vreme ce citeam acea imagine pe care n-aș putea s-o uit, a Pământului peste un milion de ani, sub un soare de sânge, în ninsoare, pe țărmul unui ocean cenușiu... Eloii și morlocii născuți în mintea mea de cuvintele lui Wells nu semănau deloc cu cei din Mașina timpului digitală, dolby, Hollywood multiplex, unde m-am dus cu copiii... Creierul meu e un mușuroi de imagini, dar ele sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și bucățele de gunoi, deși zornăia, vai, atît de ademenitor. El credea că sînt dulciuri ! Eu am crezut că e literatură. Toate aceste fraze - și multe, multe altele, la fel ca ele - s-au dovedit a fi nu trambuline către oceanul cuvintelor nescrise, ci bariere insurmontabile. Vedeți dumneavoastră, erau prea bune. Nu le-aș putea egala niciodată. Unii scriitori nu-și pot egala niciodată primul roman. Eu nu mi-aș putea egala niciodată prima frază. Și uitați-vă la mine acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
căutări penibile - Într-un loc jilav din junglă ori, În cazul unei povești, la un cuvînt sau gest total lipsit de sens. Și totuși, În nu știu ce punct, mai mult sau mai puțin arbitrar de pe traseu, dintre locul cel jilav și ocean, cartograful așază pe hartă vîrful compasului său, și acolo Începe Amazonul. La fel se Întîmplă și cu mine, cartograf al sufletului meu, atunci cînd caut Începutul poveștii vieții mele. Închid ochii și Înfig vîrful ascuțit. Îi deschid și descopăr o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să deslușesc aproape nimic. CÎnd mă gîndesc la această perioadă petrecută alături de mama, nu-mi vin În minte decît cuvinte. Mă concentrez atît de tare că mai am un pic și leșin, și tot nu reușesc să pescuiesc nimic În oceanul amintirii decît o formă fără contur și cuvintele prea puține țîțe - asta, și un miros greu de rumeguș-și-bere, ca Într-o speluncă ordinară. N-am avut parte să mă plimb prea mult prin așa-numita lume reală, Însă am călătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]