145,650 matches
-
lasă-mi timpul, să mai pot petrece, Șă mă strecor prin clipa care trece, Prin gându-ți tainic, care indărătnic tace, Prin labirintul, ce de vlagă, viața stoarce. Un vis frumos, m-i te-a adus în casă, însă, când ochii am deschis, făcuseși cale-ntoarsă. Am fi putut să trecem împreună, al iubirii prag, Dar am rămas doar eu, cu dorul celui drag, Și-așa, îmi amintesc de frunzele ce iarăși mor, De-al toamnei trist și arămiu decor, De florile
UN VIS FRUMOS de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1481735803.html [Corola-blog/BlogPost/367008_a_368337]
-
conștient, în suflet, este un dor exprimat sau nu, este acel ceva care nu te lasă să uiți de unde ai plecat, nu-ți permite să dai uitării locul în care ai văzut pentru prima oară lumina soarelui, lumina dragostei din ochii părinților și ai bunicilor, lumina învățăturii primite de la primii dascăli, lumina iubirii descoperite în primele idile ale vieții. Este un dor înălțător, un dor care te ajută, adeseori, să supraviețuiești, să nu te lași înfrânt de vicisitudinile vieții, să lupți
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
mama spunea că intenționa să le prepare. Mergeam pe cărarea de lângă gardul lung, de hotar, din care nici nu se mai vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
înțepau cu sfârcurile bluza răsfrântă larg, lăsând a se vedea rotunjimile aproape sferice, cu pielea bronzată ca întregu-i trup cu mijlocel nefiresc de subțire și fragil. Nările dilatate inspirau cu nesaț aerul curat și parfumat de întreaga vegetație în floare. Ochii erau închiși, cu pleoapele atât de strânse, încât genele-i lungi căpătaseră un tremur ușor și ritmic. O priveam surprins și o descopeream cum nu o văzusem niciodată. O simțeam și o vedeam femeie, așa cum îmi imaginasem de atâtea ori
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
curiozitate, pe șoldurile ei subțiri, în formare, strânse de un cordon ce-i susținea fusta lungă, acum mototolită sub acel trup nefiresc de plăcut și care-i lăsase pulpele aproape goale. Tăcută, a întors capul spre mine, fără să deschidă ochii. M-am apropiat de chipul ei și am sărutat-o cu emoție, ușor, aproape fără să o ating, de teamă că se va supăra. Nu a opus rezistență și chiar mi s-a părut că-mi răspunde, deși... nu prea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Acasa > Versuri > Visare > ULTIMUL VAL Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ULTIMUL VAL o picătură de viață în marea trecere între ape ard duc în mine gânduri,vise în ochi se aprind se sting lumini raza lunii trece și se petrece lină peste mine eu stau pe țărmul vieții biet catarg în vânt,în ploi aștept un vis,un gând un val ce vine,ce trece Referință Bibliografică: ULTIMUL VAL
ULTIMUL VAL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1479126815.html [Corola-blog/BlogPost/367613_a_368942]
-
Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că fiii lui să învețe carte , a optat pentru școala Greco-orientală din Cernăuți. În august 1857, cerând pașaport pentru fiii săi, Eminovici trecea printre ei și pe Mihai, "în vârstă de 7 ani", "părul negru, ochii negri, nașul potrivit, fata smolita". Gh. Eminovici avea planuri mărețe pentru copiii săi și-i prețuia pe nemți cu deosebire. De aceea și-a dat pe toți băieții la carte nemțeasca la Cernăuți . De altfel se zice că Gheorghe Eminovici
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
doi frați Goilav, Ilie Lutia s. a.), iar în bancă ședea cu Arthur Hyneck din Botoșani, mai tarziu doctor. Micul Eminovici se înfățișa colegilor săi că un băiețel mărunt și îndesat, foarte curățel, părul mare dat peste ceafa, fruntea lata și ochii mari, umerii obrajilor puțin ieșiți în afară. Cât despre școală, disciplina era foarte serioasă. Elevii n-aveau voie să umble prin cafenele și restaurante, să fumeze sau să poarte bastonașe și erau pedepsiți când nu mergeau la biserică. Profesorii erau
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
un mister al adolescenței lui Eminescu legătură poetului cu profesorul lui de limbă română, Aron Pumnul, de la Cernăuți. La un moment dat în „conscripția” bisericii din Cernăuți, Mihai apare că un „copil de suflet” al lui Pumnul. „Când Pumnul închide ochii, T.V.Ștefanelli , venit de dimineață la casa profesorului, îl află pe Eminescu în lacrimi, scriind faimoasa poezie „La moartea( mormântul) lui Aron Pumnul” (T.V. Ștefanelli) La moartea lui, în anul 1866, Eminescu la vârsta de 16 ani scrie cu o
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la legăturile lui Eminescu cu Aron Pumnul. Tatăl lui Eminescu, probabil prieten cu Aron Pumnul pe care-l cunoștea prin intermediul fiilor lui mai mari care învățau tot aici, îl aduce pe copil în gazdă la profesor. Aron Pumnul a pus ochii pe el, văzându-l pasionat de limbă română și istorie. Că elev privatist al liceului, Aron Pumnul îi încredințează lui Eminescu Bibliotecă gimnaziștilor. Trebuie să spunem că „Lepturariul” sau a apărut ca un moment crucial în viață poetului, pentru formarea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Anton Pann, C. Stamati, Dimitrie Bolintineanu, Eliade Rădulescu, Vasile Alecsandri etc. Acum Eminescu citește și scrie poezii, fără însă a le arăta colegilor. Dar murind Pumnul, Eminescu este profund impresionat și scrie poezia „La mormântul lui Pumnul” cu lacrimile în ochi. Aici el nu este un începător, aceasta poezie trădează o virtuozitate tehnică ce presupune un exercitiu îndelungat. De altfel Popovici arată că poeziile ”De-aș avea...” și ”Din străinătate” publicate ulterior , fuseseră scrise înaintea acestei poezii. Poezia a apărut în
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dinainte un pepene găurit în chip de cap de mort, cu lumânare înăuntru, si un cearceaf mare. Cand sforăiturile bătrânului erau mai sonore, un zornăit lugubru cutremura ferestrele deschise pe jumătate și legate cu sfoară și o stafie albă cu ochi de foc și dinți clănțănitori, înfășurata în giulgiuri fâlfâitoare, ieși dintr-un scrin ce se află în cameră. Tirtec sări în picioare. Că din depărtare, un glas înăbușit (un băiat vorbea într-un pahar apăsat pe buze) se auzi zicând
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
află în cameră. Tirtec sări în picioare. Că din depărtare, un glas înăbușit (un băiat vorbea într-un pahar apăsat pe buze) se auzi zicând: "Tirtec, iapa-ți piere-n grajd". Ținând ciubucul în mână, Tirtec dădu navală afară cu ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
moment dat, mă urnesc...și deschid geamul. Vecinul de la I e la mașină, cu nevasta și fetița...se duc la biserică. Ea urcă în față, fata în spate, el se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după perdea. -Ți-o fi intrat o muscă-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
nevasta și fetița...se duc la biserică. Ea urcă în față, fata în spate, el se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după perdea. -Ți-o fi intrat o muscă-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
dantelă. Încă e bine poziționată retrovizoarea de balcon a lui bărbatu-meu! Mă bufnește râsul. Așa e. D-nul de la II, fiindcă are o nevastă „știe-tot”, are o oglindă retrovizoare, mare, ca la autocare. Cu ea ce-și mai clătește ochii, prin balcoanele oamenilor. Acum e la pat, săracul. Nu l-am mai văzut de mult pe-afară. Până la balcon se se mai târăște uneori...Acum e rândul nevestei “să stea de veghe”. Închid geamul rapid. Cine știe ce-mi mai
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
unul optimist, încurajator: „Să adunăm viață pentru eternitate, adică să ne trăim viața ca și cum ar fi veșnică. Să semănăm lucrurile noastre astfel încât, dincolo , să răsară indestructibile. Dar putem alege să trăim adunând moarte , să trăim după pofta trupului și a ochilor și după trufia vieții (I Cor. 2, 16), care este deja un chin, deja moarte. Ne putem înrobi activității cotidiene, ne putem seca inima ori să slujim idolilor ... Pentru un emigrant care nu a văzut niciodată țara de origine a
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
maluri și iar mă adunam în călătoria mea spre larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna se leagănă pe umerii mei sub ochii iscoditori al stelelor... Mereu rătăceam pe albastrul infinit unduindu-mă pe luciul nesfârșit, zi și noapte ... Într-o călătorie a mea ,într-o noapte târzie am rămas captiv într-o lagună albastră .M-am lăsat atras de liniștea albastră de
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1474644898.html [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
lume, iubirea n-are nici un nume, dar roșul este ucigaș, omul o știe, e părtaș. Apoi urmează o poveste, Pacientul tace, nu mai este, Cutia neagră din avion, a fost ascunsă de-un poltron. La Sfântu-Așteaptă eu mă-nchin, Ah, ochi albaștri, păr divin, La Tiffany se bea cafea, Mă cheamă iar iubita mea, Astfel scria un biet nebun Iubind pe un afet de tun. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ai toată viața înainte / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AI TOATĂ VIAŢA ÎNAINTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_toata_viata_inainte.html [Corola-blog/BlogPost/356997_a_358326]
-
1987); „Pădurea de fagi” (1987); „Război în bucătărie” (2001); dublajul memorabil la filmul „Frumoasa din Pădurea Adormită”, în rolul Vremii-Bune, în original vocea aparținându-i Barbarei Luddy (2008); „Și totul era nimic” (2006); „Legături bolnăvicioase” (2006); „Occident” (2002); „Fii cu ochii pe fericire” (1999); „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993); „Balkán! Balkán!” (1993); „Chira Chiralina” (1993); „Șobolanii roșii” (1990); „Kilometrul 36” (1989); „Liliacul înflorește a doua oară” (1988); „Nelu” (1988); „Cuibul de viespi” (1986); „Glissando” (1985); „Marele premiu” (1985); „Racolarea” (1985
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
oameni frumoși și harnici, cu peisaje de basm și tradiții sublime. România ... colț de rai și ... „țara ce pe pieptul ei ne ține ... hrănindu-ne pe tine și pe mine”. România este „acasă”! ea este cuibul în care am deschis ochii, inspirându-i doinele și legendele, odată cu aerul. Ea este casa părintească cu pereții văruiți în azuriul cerului, și cu mușcate la ferestre. La mulți ani, dulce Românie! La mulți ani, românilor de pretutindeni! ( Vă rog să-mi iertați sărăcia exprimării
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
știiam nimic despre el. ─Cum așa? - am răspuns eu mirată. ─Trebuia să se înscrie pentru transplant, într-o listă de aștepare, și a refuzat categoric, cu toate insistențele încurajatoare ale medicilor. ─Nu înțeleg de ce? Avea doi băieți care erau lumina ochilor lui! De ce? Azi sunt șanse mari să reușească un transplant! Da, tu Maricuță! Nu s-au înțeles... Știi? Înainte de a muri, stând cu capul pe umărul sărmanei sale măicuțe, în strădania de a suporta durerile pe care nici morfina nu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
dintre casele noastre era... doar de 30 de kilometri. Nimica toată! - am gândit eu repede. O jumătate de oră cu trenul, cu autobuzul sau cu o ocazie... Tata dormea! Sau... mai știi? Poate că o fi mai deschis câte un ochi, din când în când, dar ne-a lăsat în pace, căci Gelu, de cum a intrat în compartimentul nostru și s-a așezat pe scaun, chiar față-n față cu el, i-a inspirat multă corectitudine și bun simț, o creștere
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării, unde eu, invitată fără vorbe, aveam întâi-etatea cavalerului care-mi sorbea privirile, de câte ori mi le prindea cu ochii săi celești. Universul discuțiilor noastre cuprindea toate categoriile: de la geografie - materia mea cea mai dragă −, alunecam la toate categoriile muzicii, ale sportului, la ale nelipsitelor bancuri și la orice situație hazlie care putea prinde loc în orizontul nelimitat al privirilor
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu frunza copacului, la întunericul căruia mă îmbrățișa el, iar inima din piept îmi duduia anarhic, ca o nebună, direct într-a lui, amândouă dorind a ne sparge piepturile pentru a se uni. Gelu era un
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]