3,917 matches
-
să mun ceas că la diverse con strucții ale domniei de prin țară sau chiar din București. Ocna este re zer va tă, de regulă, criminalilor și presu pu ne munca forța tă. Necula din mahalaua Totoiescului este trimis la ocnă, unde a șezut un an și jumătate pentru că a încercat să-și împartă nevasta cu ceilalți soldați tovarăși de-ai lui. Închisorile se află într-o stare și mai jalnică decât mă năstiri le. Cele din teritoriu, cel puțin, con
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cod penal conține pedepse foarte aspre: tăierea nasului, a mâinilor, a penisului , a capului. Abia la 1818 prin Legiuirea Cara gea s-ar crede că această evoluție devine vizibilă și că mai multor delictele corespund în plan punitiv închisoarea sau ocna. Sunt lăsate în afara codului sancțiunile aplicate litigiilor judecate de Biserică. În câmpul experienței judiciare schimbarea se produsese deja în momentul în care dom nii, urmând o politică „luministă“ și umanistă, au încercat pe cât posibil să evite aplicarea pedepsei cu moartea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aștepta te, fiind convinși că toți ceilalți i-au ne dreptățit. Domnul rămâne judecătorul suprem cu autoritatea absolută în probleme de justiție, având drept să schimbe orice hotărâre, să mărească sau să micșoreze pedepsele, să pedepseas că cu moartea, cu ocna sau cu exilul, să ierte. Alexandru Ipsilanti a încercat să limiteze termenul de apel la 60 de zile după cer ce ta rea pricinii, termen păstrat apoi și în reglementările din codul de legi, dar „este greu de vorbit, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Art..10. (1 Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. • O.M. Educației și Cercetării nr. 3529/23.03.2001 cu privire la aprobarea și aplicarea noului Plan
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
este acela al creșterii gradului de inserție socială a tinerilor după ieșirea acestora din centrele de reeducare. Grupul țintă al proiectului nostru este Centrul de Reeducare Găești, cu posibilități de extensie la celelalte două instituții din tară (Buziaș și Târgu Ocna. Prin specificul activităților de educație fizică și sport, printr-o strategie didactică eficientă, se poate optimiza comportamentul uman prin acțiunile de comunicare și socializare specifice. Din perspectiva definirii noțiunii de comunicare, că „a face în comun”, “a pune în comun
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
Bogăția și varietatea florei și a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale de importanță națională, cum sunt cele geologice, botanice și forestiere. Este cazul celor de la Valea Uzului, Slănic - Moldova, Gura Văii, Cireșoaia, Măgura Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale de importanță națională, cum sunt cele geologice, botanice și forestiere. Este cazul celor de la Valea Uzului, Slănic - Moldova, Gura Văii, Cireșoaia, Măgura Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Văii, Cireșoaia, Măgura Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică, locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca și din cea a migrațiilor, când pe aceste meleaguri au poposit ori
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
orașe, iar 183 de localități aparțin exclusiv județului Bacău. În ultimele două secole, pe lângă agricultură și silvicultură, s-a dezvoltat o rețea a industriei extractive și prelucrătoare (Dărmănești, Dofteana, Agăș, Zemeș, Onești, Borzești), iar din 2002, Slănic - Moldova și Târgu Ocna au fost declarate stațiuni turistice de interes național. Cum era și firesc, încă din secolul al XIX-lea, Valea Trotușului a cunoscut și o intensă și rodnică activitate pe plan educațional și cultural. În această zonă s-au înființat școli
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
încă din secolul al XIX-lea, Valea Trotușului a cunoscut și o intensă și rodnică activitate pe plan educațional și cultural. În această zonă s-au înființat școli pe lângă mănăstirile Bogdana și Tazlău, apoi în localități ca Moinești (1835), Târgu Ocna, Poiana Sărată, Tescani, Cașin ș.a., numărul lor fiind augmentat considerabil în timpul reformelor lui Spiru Haret, ceea ce explică bogata și variata rețea de învățământ din zonă, care, în 2004, cuprinde 184 de unități școlare, din care 14 licee și colegii și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pătruns prin filieră grecească. DOFTEANA, râu cu cascadă, afluent pe dreapta al Trotușului, care izvorăște de sub vârfurile Nemira Mare și Șandru Mare, de la care și-a luat numele și localitatea omonimă, situată în Depresiunea Dărmănești, la 10 km. de Târgu Ocna. Inițial, satul a aparținut de ocoalele Tazlăul Mare de Sus, Tazlăul Sărat și Trotuș, din 1876 face parte din comuna Dărmănești (în prezent, oraș), iar din 1929 includea și satele Bogata, Cucuiați, Hăghiac, Larga, Seaca, Valea Câmpului și Valea Codrului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Eroilor și un monument funerar George Enescu. Et.: n. pers. Stețco (existent și azi ca nume de familie în Maramureș) care, pentru ușurarea pronunțării, a devenit Tețco și a fost redat în actele administrative prin Tesco + suf. -anu (pl.). TARGU OCNA, oraș situat în Depresiunea Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006, p. 310
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006, p. 310 -332). Prima
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se și explică prezența în actele oficiale ale vremii a următoarelor denumiri ale localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006, p. 310 -332). Prima atestare documentară
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
datează din 15 martie 1410, când Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document denumirea actuală a localității: Târgu Ocna. Într-un document din 13 aprilie 1708, apare primul termen articulat: Târgul Ocna, această formă a toponimului reluându-se și în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document denumirea actuală a localității: Târgu Ocna. Într-un document din 13 aprilie 1708, apare primul termen articulat: Târgul Ocna, această formă a toponimului reluându-se și în 1758, 1762
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document denumirea actuală a localității: Târgu Ocna. Într-un document din 13 aprilie 1708, apare primul termen articulat: Târgul Ocna, această formă a toponimului reluându-se și în 1758, 1762,1776, 1778
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document denumirea actuală a localității: Târgu Ocna. Într-un document din 13 aprilie 1708, apare primul termen articulat: Târgul Ocna, această formă a toponimului reluându-se și în 1758, 1762,1776, 1778, 1789, 1804 și în alți ani. De multe ori, numele localității este asociat cu ocna
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]