1,096 matches
-
faptul că, în vreme ce toți, surescitați, discutau pe lîngă Universitate ce și cum trebuia făcut la teza abia terminată, el stătea pe trepte, mînca ce mai rămăsese din pălării, împărțind cu generozitate și altora. "Muică, fir-aș al dracului, tu ești oltean de-al nost', din Băilești! s-a entuziasmat un candidat văzîndu-l. Du-te, mă, dracu' și mănîncă semințe la Obor, sau în gară, nu aici, în centru, că ne faci Oltenia de rîs", a conchis acela, alăturîndu-i-se. "Mai întîi, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
nost', din Băilești! s-a entuziasmat un candidat văzîndu-l. Du-te, mă, dracu' și mănîncă semințe la Obor, sau în gară, nu aici, în centru, că ne faci Oltenia de rîs", a conchis acela, alăturîndu-i-se. "Mai întîi, că nu-s oltean, și-apoi, dac-am venit aici, n-o să-mi fac Moldova de rîs. Dimpotrivă! Cum ai rezolvat exercițiul, tot ca ei ?" l-a întrebat Mihai, arătînd spre cei de alături, care-și argumentau greșeala din teză cu trimiteri la cursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Ai asaltat-o cîndva pe maică-sa, fără succes, iar acum fiica ți s-a oferit singură, pentru că asta e meseria ei. Avem și noi momentele noastre de caritate" ce frumos sună! Noi... Mihai simte că amețește. Îmi pare rău, oltene! Azi am coborît și-n ochii mei și-ai tăi, murmură. Mă simt ca un porc. Știi... rîde Liuță, beat cum sînt, ar trebui să-ți spun că alde Doris nici nu merită altceva. E meseria lor, ele și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fi și Popowski, dar mă deranjează terminația poloneză - or fi și polonezi ortodocși? - Sâââânt, sunt, trei-patru: doi bieloruși și un ucrainean. Și o jumătate de rus... - Sau Popazian pe armenește, Popazu pe grecește, Pap Înungurește - să nu uităm: Popete, pre oltene(ș)te... - Mai bine să nu mai căutăm, mai bine să nu știm - cine nu știe poate pretinde că se trage În linie dreaptă din... - ... stră-tații noștri, cei din legiunea a V-a... Ia te uită: tot la Macedonenii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
numerele 6-7/1922, pag. 391-392. El credea că presa ar fi trebuit să se despartă de metehne frecvente în „vechiul regat” (Caragiale le-a incizat în schițe de 129 felul aceleia intitulată Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Jurnalistul de la revista olteană nici nu visa că și în secolul XXI presa scrisă, la concurență cu televiziunile la fel de „tabloidizate”, va promova același fel de „hrană intelectuală” extrasă din zonele senzaționalului ieftin, făcând din România o mare provincie sălbatică sau o imprevizibilă mahala. Doar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
numerele 6-7/1922, pag. 391-392. El credea că presa ar fi trebuit să se despartă de metehne frecvente în „vechiul regat” (Caragiale le-a incizat în schițe de 129 felul aceleia intitulată Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Jurnalistul de la revista olteană nici nu visa că și în secolul XXI presa scrisă, la concurență cu televiziunile la fel de „tabloidizate”, va promova același fel de „hrană intelectuală” extrasă din zonele senzaționalului ieftin, făcând din România o mare provincie sălbatică sau o imprevizibilă mahala. Doar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Moscova, un oraș foarte mare și deosebit de frumos. De asemenea, în acest oraș mi-a plăcut mult civilizația și doamnele foarte elegante. Aici am întâlnit un coleg simpatic cu un caracter foarte frumos, o inimă extrem de bună și altruistă caracteristică oltenilor. Acest coleg se chema căpitanul Cașotă Gheorghe, care mi-a făcut o plăcută impreșie ,m-amș apropiat de el imediat făcându-mi-l prieten, având chiar paturile alăturate în dormitor și stând în aceea și bancă în clasă. Toate problemele le
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
din secolul al XVI-lea, dar traducerea lor în românește și intensa lor răspândire s-au produs începând din secolul al XVII-lea. Cea mai veche traducere și prelucrare (după diferite „cărți slavonești” și „alte izvoade”) este aceea a călugărului oltean Mihail Moxa, din anul 1620. Acest „prim” cronograf însă nu prezintă un interes deosebit în cadrul discuției noastre, și aceasta din două motive. În primul rând, pentru că a avut, se pare, o răspândire redusă, necunoscându-se până în prezent decât trei manuscrise
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să cucerești" marele oraș. Oricum, eu prefer discreția și nu agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e Clujul, pe când moldovenii se dau bine pe lângă bucătărie...! Într-o cronică sportivă, făcând referire la nu știu ce meci de fotbal și la nu știu ce fotbalist moldovean ratangiu, Fănuș Neagu făcea o remarcă vesel/ ironică/ supărată spunând: Cine a mai văzut poet oltean și fotbalist moldovean...". Crezi că există vreo urmă de adevăr în ceea ce spunea Fănuș Neagu? Se poate vorbi de vreo urmă de segregare? Crezi că e vreo relație între locul nașterii și evoluția ulterioară a duhului? La Caracal, eu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Craiova. Osica e la 17 kilometri de Caracal, foarte aproape, așadar. Te pomenești că făceai armata acolo când eram eu la școală, e posibil să fi locuit o vreme în același perimetru! Am auzit și eu de chestia asta cu "oltenii șefi" (cu orice preț?), ca și de moldovenii care caută, în toate punctele cardinale, cuhnia. O fi ceva adevăr în toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de olteni, ardeleni și moldoveni decât cunoaște omul din popor, știi bine asta. Pe Fănuș Neagu (o sală de la Hotelul "Jiul" din Craiova e botezată cu numele său, ghici de ce!) îl citeam în famata "Luceafărul" sub conducerea poetului Fruntelată, un oltean șef, da! și eram încântat pe atunci de volutele stilului său. Mai târziu a sombrat în autopastișă și în redundanță stilistică, plus că nu mai avea farmec, devenise veninos. Însă nu avea dreptate, chiar dacă opera cu aceeași prejudecată "poporană" reținută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putea găsi nume valabile ale poeziei care fac ca spusa Ștefaniei Mincu, dintr-o carte despre poeți, unde vorbește și despre tine, să capete o greutate specifică: "Oltenia e cea mai lirică regiune poetică din țară"! Însă poetul nu este "oltean", "moldovean" sau "ardelean", prin natura faptului că are acei părinți sau s-a născut acolo, chiar dacă o anume ascendență culturală, ca și un climat psihic al regiunii natale pot influența. Scrisul, poezia, sunt trans-regionale și reflectă natura interioară a celui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea e conectată cu toată lumea Această glumă, o preferată printre antropologi, nu este neapă rat despre ardeleni, olteni sau moldoveni, și nici măcar despre țărani. Ea reflectă nevoia fundamentală a oamenilor de a pune lucrurile într-un context familiar și, desigur, face referire la faptul că în societățile tradiționale, care în principiu au un număr limitat de membri, toată lumea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
tot ce știi... cine ești? - Va... va... bâlbâi omul, fără suflu. - Îl omori, căpitane! interveni voievodul. Oană ridică puțin genunchiul. - Vasile... al..lu... - Scatoalcă, Își aminti căpitanul. Olteanul. Mai spune o dată. - Iartă... iartă-mă... nu trebuia... fusăi acolo... . - Unde fusăși, oltene? Ce... văzuși? - Văzui o fantomă, căpitane... un om... de Îl Îmbrățișă Alexandru... și Îi zise fratele meu... omul ăla... care omorâ vreo sută de spahii... Îi tăie ca pe surcele... umbra... - Umbra? - Umbra... spuse Vasile, Încă răsuflând greu. Oană se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nostru istoric Nicolae Iorga, în anul 1933: „A murit cel mai mare poet francez, care era despre partea tatălui o româncă” (...) „De la înaintașii români a avut acea moștenire de poezie care, prin bunica ei, soția lui Dumitrachi Bibescu, bun gospodar oltean, îi venea din neamul, atât de înzestrat literar al Văcăreștilor” „Pentru nu știu ce cuvinte spuse într-o clipă de capriciu Î...Ă, s-a aruncat împotriva ei (...) învinuirea că și-a renegat nația.” („învinuirea” fusese făcută de poetul Octavian Goga, într-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Podul Ilfovatului 4. Poștă 9. Calugareni 1. Calugareni 2. Branistari 3. Crucea de Piatră 4. Hulubesti 5. Uzunu 10. Ciorogîrla 1. Ciorogîrla 2. Dîrvari 11. Clejani 1. Clejani 2. Neajlovu 3. Podu Doamnei �� 4. Sterea 12. Clinceni 1. Clinceni 2. Olteni 3. Ordoreanu 13. Colibași 1. Colibași 2. Cimpurelu 14. Comana 1. Comana 2. Budeni 3. Falastoaca 4. Grădiștea 5. Vlad Țepeș 15. Cornetu 1. Cornetu 2. Buda 16. Crevedia Mare 1. Crevedia Mare 2. Crevedia Mică 3. Dealu 4. Gaiseanca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
cu cimitirul și s-a uitat, și s-a uitat îndelung la el. Chiar când se uita, pe cărarea care venea din sens opus, peste vârful dealului, a apărut un sătean, care o luase și el pe scurtătură spre satul Olteni, fiindu-i mai la îndemână decât drumul care șerpuiește la ieșirea din sat, până sus, deasupra, de unde se întinde domol câmpul spre Valea Lohanului. Aproape dând nas în nas cu străinul, îi dădu bună ziua. Străinul i-a răspuns cuviincios, scoțându
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. Și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. Și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de unul dintre băieți. Stă și acum pe rafturile memoriei la loc de cinste. Dar iată și Turnul Severin, portul. Aici refugiații suntem așteptați de reprezentanții Inspectoratului școlar Ismail, și el în refugiu, inspectorul Teodorescu și învățătorul Ștefan Armeanu, amândoi olteni și buni prieteni cu familia noastră. Am trecut să dormim pe un alt vapor care pleca a doua zi în cursă. Dimineața, ajutați de doi ofițeri în rezervă, desigur că tot învățători, ne-am suit într-un vagon de marfă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica oltean. și, cobzare, spune drept, Muica m‐ a făcut deștept. * “ Joi ( 9mai n. n. ), la orele 2 după amiază, a încetat din viață în București gingașul poet al Baladelor și Idilelor care farmecă tinerețele visătoare și îndrăgostite ale cititorilor de literatură. Îl
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
răspândită în satele aferente și numărul cazurilor a fost redus, deși letalitatea a fost destul de scăzută în primul, nedepășind 35%, în timp ce în al doilea a fost ridicată, cifrîndu-se în jurul a 50%. Sintetizând evoluția epidemiei de holeră în cele trei județe oltene în 1836, obținem următoarea situație, din care rezultă o letalitate de circa 40% pe ansamblul lor: Pentru prevenirea și combaterea epidemiei au fost publicate două articole în revista "Muzeul național - Gazetă literară și intelectuală", unul anonim intitulat Holera-morbus și cel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sfinți. Astfel, când epidemia s-a extins în toată țara, făcîndu-se peste tot slujbe, preoții au scos moaștele Sf. Grigore Decapolitul de la mănăstirea Bistrița, mutate temporar la Hurez, datorită restaurării lăcașului ce le găzduia, și le-au trimis în orașele oltene, unde boala bântuia cel mai puternic. Timp de două luni, între iunie și 12 august (24 august st.n), moaștele au fost expuse în biserici și plimbate pe ulițele mai multor orașe, printre care Rîmnicu Vâlcea, Caracal și Craiova 311
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în uniformă de sergent, pentru a ridica moralul corpului nostru expediționar. Vom desprinde doar câteva din numeroasele referiri din jurnalul său în legătură cu efectele apariției flagelului în unitățile noastre militare. La 15 iulie, el consemnează: "Holera e în creștere: atâția flăcăi olteni se coboară fără vreme în groapa lor de pe pământ străin. Un tricolor a fost așezat pe bietul lor trup chinuit. La masa ofițerilor e o tristețe și o îngrijorare". Nu lipsesc din jurnal nici observațiile critice la adresa autorităților sanitare: " Iese
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Numai în cap nu-i pui să steie. Încolo, în toate felurile... Da’ eu, un biet căprar, ce mă fac, dacă cad pe mâna unuia ca sublocotenentul cel pe care l-am avut când am făcut armata de drept?... Era oltean. Mânca armata pe pâine, nu alta! Trânteală ce am luat de la oltean, nu mă întreba. Știi la ce mă gândeam eu amu’? ― De unde să știu eu ce îți trece ție prin cap, măi Todiriță? ― Ce bine ar fi să cad
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]